Pretenţii. Hotărâre din 18-09-2015, Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 18-09-2015 în dosarul nr. 2875/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2875/2015
Ședința publică de la 18 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. Ș.
Judecător G. I. R.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de pârâta E. M., domiciliată în RM.S., ., județul B. împotriva sentinței civile nr. 337 pronunțată la data de 3.03.2015 în contradictoriu cu pârâtul M. RM.S., .. 1, județul B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanta E. M. și intimatul M. Rm.S. prin Primar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, apelul a fost motivat, nu a fost timbrat legal cu suma de 42 lei, iar prin fax apelanta a depus o cerere prin care a solicitat acordarea unui termen pentru lipsă de apărare, după care:
Tribunalul constată că în cauză nu a fost achitată taxa legală de timbru în sumă de 42 lei și dat fiind că timbrajul primează dispune respingerea cererii formulate de apelantă pentru lipsă de apărare formulată de apelantă .
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art. 392-394 Cod proc.civ.constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare pe excepția de netimbrare invocată de intimată.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm. S. la data de 18.09.2014, sub numărul_, reclamanta M. Rm S. prin Primar, a chemat în judecată pe pârâta E. M. domiciliat în Rm.Sarat . B, județul B., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.123,32 lei reprezentând 812,26 lei redevență pentru perioada 2011-2013 și majorări de întârziere în sumă de 311,06 lei, pentru aceiași perioadă și rezilierea contractului de concesiune nr. 2345/1.06.2006; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că la data de 1.06.2006 a fost încheiat cu pârâta contractul de concesiune nr. 2345 având ca obiect cedarea și preluarea în concesiune a suprafeței de 300 m.p. teren situat în Rm S., cart. Bariera Focșani, . unei locuințe, act însușit de pârâtă, terenul concesionat aparținând domeniului privat al municipiului Rm S., prețul concesiunii –redevența - conform art. 4 din contract, fiind stabilită la suma de 186 lei, conform clauzelor contractuale, urmând a se actualizata la data de 1 ianuarie a fiecărui an în raport de rata inflației.
Reclamanta a mai arătat că, prin același contract, s-au stabilit drepturile și obligațiile părților, printre care, la art. 8 s-a prevăzut obligația concesionarului de a achita redevența la termenul stabilit prin contract, respectiv până la data de 30 septembrie a anului în curs - conform art. 4 alin. 1.
Reclamanta a arătat de asemenea că, redevența este purtătoare de dobânzi potrivit clauzelor contractuale, și că, după data scadentă, respectiv 30 septembrie, au fost calculate majorări de întârziere de 2 %/ lună, aplicate debitului principal, că pârâtul a fost înștiințată prin notificarea nr._/4.10.2013 cu privire la obligația de plată însă aceasta nu a dat curs notificării, că s-a recurs, potrivit prevederilor Legii nr. 192/2006 rep., la procedura de mediere, procedură la care pârâtul nu s-a prezentat deși dovezile de confirmare de primire au fost semnate.
Referitor la cel de al doilea capăt de cerere, reclamanta a mai învederat că potrivit art. 5 alin. 2 din contract în cazul în care concesionarul nu plătește redevența în termen de 3 luni de scadență, concedentul are dreptul să solicite rezilierea contractului și că pârâtul nu a îndeplinit nici obligația stipulată prin contract și nu a atins obiectivul concesiunii referitor la începerea edificării construcției în termen de un an, cu posibilitatea prelungirii, solicitând admiterea cererii.
În dovedirea acțiunii s-a solicitat proba cu acte, în cadrul căreia au fost atașate în copie certificată: contract de concesiune nr. 2345/1.06.2006, fișă de calcul debite-majorări, notificare_/14.01.2014, fișa de calcul debite si majorări, proces verbal de neprezentare la ședința de informare privind medierea.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 30 și art. 194 C.p.c., art. 4, art. 8, art. 10 si art. 11 din contractul de concesiune..
În termen legal pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată și obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.
A arătat ca situația de fapt prezentată în acțiune nu corespunde realității în ceea ce privește afirmația că nu a solicitat autorizația de construcție, că pentru a obține autorizația de construire a formulat cerere la primărie și odată cu cererea a depus si o documentație care a cuprins certificatul de urbanism dovada titlului asupra terenului, extras plan cadastral, actualizat la zi si extras de carte funciară de informare actualizată la zi, acordurile si avizele legale necesare stabilite prin certificatul de urbanism, proiectul pentru autorizarea de lucrări si dovada pentru achitarea taxelor legale.
A susținut că, pentru obținerea certificatului de urbanism a depus o documentație cuprinzând cerere tip care cuprinde elementele de identificare ale solicitantului si ale imobilului precum și scopul solicitării actului, planuri topografice sau cadastrale vizate de OCPI B. și documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism .
Conform legislației autorizația de construire se eliberează solicitantului direct sau prin posta cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire in termen de 30 zile calendaristice de la data depuneri documentației lucru care s-a întâmplat iar autoritatea emitentă - Primăria Rm.Sarat a stabilit o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni in care era obligată să înceapă lucrările .
A Mai arătat pârâta că a solicitat o prelungire iar intre timp a început construirea locuinței prin turnarea fundației si procurarea materialelor, pietriș, nisip, ciment, fier beton, situație pe care o poate dovedi prin verificări la fața locului, privind faptul că lucrările de construire a casei au fost începute.
Apreciază că Legea 50/1991 actualizată, prevede posibilitatea ca in cazul in care in termenul de 12 luni de la data emiterii autorizației, sau început lucrările, valabilitatea autorizației se extinde pe toată perioada de execuție a lucrărilor conform proiectului tehnic.
Contractul de concesiune, a arătat pârâta este încheiat pe o perioada de 25 ani cat se asigură recuperarea prețului vânzării terenului prin plata redevenței și valabil pe durata construcției fără a face vreo referire la termenul de finalizare al construcției și înțelege să facă dovada că a respectat prevederile contractului de concesiune cu documente, respectiv: autorizație de construire, memoriu tehnic, eliberare certificat de urbanism, certificat de urbanism nr. 116/2007, documentație tehnică.
In legătura cu depășirea termenului de plata al redevenței, menționează că nu este rău platnică, recunoaște că are aceasta restanță având o perioadă financiara mai grea și că sumele le va achita în rate eșalonate așa cum se va stabili, dar acest lucru nu înseamnă ca trebuie să fie decăzută din drepturile prevăzute în contract.
In cazul in care se va constata că sunt întrunite elementele care ar putea duce la rezilierea contractului de concesiune solicita să se aibă în vedere recuperarea cheltuielilor pe care le-a efectuat în acest moment respectiv suma de 30.000 lei.
La întimpinare pârâta a atașat copii de pe CI, contract de concesiune, proces verbal predare parcelă, autorizație de construire memoriu tehnic, certificat de urbanism, documentație tehnică pentru obținerea autorizației de construire, plic cu ștampila de primire a poștei și foto de la fața locului .
La data de 6.02.2015, pârâta a depus cerere având caracter de cerere reconvențională, astfel că instanța i-a pus in vedere prin încheierea din data de 6.02.2015, să timbreze la valoarea sumei de 30.000 lei respectiv cu suma de 1505 lei și deși pârâta a avut cunoștința de termenul de judecată din data de 3 martie 2015, nu s-a mai prezentat și nici nu a depus taxa de timbru în cuantum de 1505 lei, astfel că instanța a anulat ca netimbrată cererea reconvențională.
Urmare a materialului probator administrat, prin sentința civilă nr. 337, pronunțată în ședința publică din 03.03.2015, Judecătoria Rm. S. a admis acțiunea civilă având ca obiect pretenții formulată de reclamantul M. Rm.Sarat prin Primar în contradictoriu cu pârâta E. M., a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă, a obligat pârâta la plata sumei de 1123,32 lei către reclamantă, reprezentând 812,26 lei redevență pentru perioada 2011-2013 și 311,06 lei majorări de întârziere pentru aceeași perioadă, a dispus rezilierea contractului de concesiune nr.2345/01.06.2006 și a obligat pârâta la 84 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărâ astfel, instanța de fond a reținut că, prin contractul de concesiune nr. 2345/1.06.2006, reclamata a predat, iar pârâta a primit în concesiune, o suprafață de 300 m.p.,cu obligația pentru concesionar de a construi o locuință pe acest teren și de a achita redevența, la prețul și la termenele stabilite prin contract. Conform art. 3 din contract, redevența, stabilită la data încheierii actului la suma de 186 lei, urma să se actualizeze anual în funcție de rata inflației, iar plata să se facă, tot anual, până la data de 30 septembrie a fiecărui an în curs.
Începând cu anul 2009 pârâta, nu și-a mai îndeplinit obligația de plată, împrejurare necombătută de pârâtă, ce rezultă din faptul că, deși a primit notificarea și invitația la mediere - conform dovezilor de confirmare de primire depuse la dosar - nu a contestat în niciun fel datoria pretinsă.
În ceea ce privește cuantumul datoriei, pentru perioada 2009-2013, din fișele de calcul anexate reiese că redevența a fost actualizată an de an, suma nefiind contestată iar referitor la penalități, a reținut că, potrivit prevederilor art. 11 din contract, pentru nerespectarea obligațiilor de plată partea în culpă datorează penalitățile prevăzute de lege și despăgubiri, fără să se fi menționat un cuantum al acestora.
În ceea ce privește penalitățile, instanța a apreciat că acestea sunt justificate, față de faptul că debitul principal este purtător de dobânzi, iar cu privire la cuantumul acestora, deși modul de calcul ar putea comporta discuții cu privire la actul normativ în baza căruia ar trebui calculate – față de împrejurarea că nu sunt prevăzute prin contract și nu sunt creanțe fiscale – față de recunoașterea pârâtei că nu a achitat la timp datoria, nu le va analiza.
Instanța a reținut că, se impune anularea cererii reconvențională depusă de către pârâta întrucat aceasta nu a fost legal timbrată conform art, 3 lit. d din OUG 80/2013.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta E. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru motive ce urmează a le depune ulterior printr-un memoriu separat.
Intimatul M. Rm.S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat pe fond respingerea apelului și a invocat excepția tardivității cererii de apel având în vedere prevederile art.468 Cod proc.civ. potrivit cărora termenul de apel este de 30 zile și curge de la comunicarea hotărârii.
Având în vedere faptul că hotărârile judecătorești se comunică tuturor părților în proces reținând faptul că sentința civilă nr. 337/2.03.2015 i-a fost comunicată Municipiului Rm.S. la data de 23.03.2015 considerând că aproximativ ca dată această sentință i-a fost comunicată și celeilalte părți, apreciază că termenul de 30 de zile de la comunicarea hotărârii în care trebuia introdusă cererea de apel s-a împlinit astfel că cererea de apel depusă la 6.05.2015 este tardiv introdusă.
Cererea de apel nu cuprinde motivele de fapt și de drept iar pentru afirmația că acestea vor fi depuse ulterior printr-un memoriu separat a învederat că textul de lege este clar și prevede că într-adevăr deși se pot depune separat acestea trebuie depuse tot în intervalul de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
A mai invocat excepția nulității cererii de apel având în vedere faptul că, aceasta nu cuprinde condițiile intrinseci prev. de art.470 alin.1, lit. a și b din Codul de procedură civilă.
A susținut că, cererea de apel investește instanța superioară, de control judiciar, astfel că elementele de identificare ale părților sunt reglementate în cazul cererii de chemare în judecată conform art. 194 Cod proc.civ., iar potrivit textului de lege apelantul trebuia să indice în cererea sa numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința sa și a intimatului, și pentru persoanele juridice denumirea și sediul, precum și, după caz, codul unic de înregistrare.
Având în vedere prev. art.482 apreciază că, devine aplicabil art.196 alin.1, teza I Cod proc.civ. care impune că atât numele și prenumele apelantului, cât și cel al intimatului să fie indicate în cererea de apel. Coroborând prev. art. 194 cu art.196 Cod proc.civ. apreciază că sancțiunea care intervine este nulitatea cererii „ cererea care nu cuprinde numele și prenumele, sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții (…) este nulă”.
Față de cele de mai sus, constatând că cererea de apel nu cuprinde numele și prenumele /denumirea persoanei juridice, sediul, codul de identificare și reprezentantul legal a solicitat admiterea excepției invocate.
A mai invocat și excepția netimbrării cererii de apel susținând că, la cererea de apel comunicată nu a fost atașată dovada achitării taxei de timbru deși apreciază că, sunt aplicabile prevederile art.195 ce fac trimitere la art. 149 al.1 opinează că lipsa dovezii privind achitarea taxei judiciare de timbru este sancționată cu nulitatea potrivit prevederilor art.197 și art.170 Cod proc.civ.
La instanța de fond acțiunea formulată de reclamantă a fost timbrată conform O.U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, astfel, dacă apelanta nu face dovada achitării taxei de timbru a solicitat admiterea excepției invocată.
Dacă instanța va trece peste excepțiile invocate, iar apelanta va depune motivele de apel în termen a solicitat ca o copie de pe acestea să–i fie comunicată pentru a-i da posibilitatea conferită de lege în vederea pregătirii apărării, iar în situația în care apelanta va depune memoriul cuprinzând motivele de apel peste termenul legal apreciază că este decăzută din dreptul de a mai invoca aceste motive.
Pornind de la dispozițiile art. 248 alin 1 Cod procedură civilă, care obligă instanța să analizeze cu precădere excepțiile de fond sau de procedură care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe sau cercetarea în fond a pricinii, Tribunalul va analiza cu precădere excepțiile invocate de intimat, urmând să antameze fondul căii de atac numai în măsura în care aceste excepții vor fi găsite ca nefondate.
Tribunalul constată că, prin întâmpinarea formulată intimatul a invocat mai multe excepții și anume: excepția netimbrării apelului, excepția tardivității cererii de apel și excepția nulității cererii de apel, instanța urmând să analizeze cu prioritate excepția netimbrării apelului.
Astfel, verificând, această excepție, Tribunalul constată că la fond cuantumul taxei legale de timbru a fost de 83,61 lei, iar potrivit disp. art. 23 din OUG 80/2013, potrivit cărora cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, astfel că, timbrajul datorat pentru apelul de față este de 42 lei.
În faza de regularizare a cererii, apelantei i s-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei legale de timbru datorată, respectiv suma de 42 lei obligație care nu a fost îndeplinită prin depunerea la dosar a chitanței in original.
În condițiile în care apelanta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, în interiorul termenului acordat cauzei în acest sens, cererea sa fiind supusă regulilor generale de taxare, potrivit disp. art. 33 din OUG 80/2013, tribunalul va admite excepția de netimbrare invocată din oficiu și va anula ca netimbrat apelul dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția de netimbrare invocată de intimat.
Anulează ca netimbrat apelul civil formulat de apelanta – pârâtă E. M. ,domiciliată în RM.S.,., județul B. împotriva sentinței civile nr. 337 pronunțată la data de 3.03.2015 în contradictoriu cu intimatul- pârât M. RM.S., .. 1,județul B..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Septembrie 2015
Președinte, M. Ș. | Judecător, G. I. R. | |
Grefier, A. P. |
Red.Ș.Mdos.fond-_
Teh.red.Ș.M/4ex.jud.fond- C.M.C.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 259/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
