Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 2869/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2869/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 2869/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2869
Ședința publică de la 16 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător D. R.
Grefier E. D.
Pe rol, judecata apelurilor declarate de petenții . SRL, cu sediul în municipiul B., cartier Episcopiei, .. 32, județ B., cu sediul procesual ales la „A., I.&Asociații – Societate Civilă de Avocați în municipiul B., . 1, . și I. A. G., domiciliată în municipiul B., cartier Broșteni, ., ., împotriva sentinței civile nr. 3112/27.02.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Z. I., domiciliat în municipiul B., ., județ B..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, pentru apelanta . SRL a răspuns avocat A. R., apelanta I. A. G. fiind reprezentată de avocat P. D., intimatul Z. I. reprezentat de avocat T. M. A..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că dosarul se află la primul termen de judecată, după care:
Procedura de citare legal îndeplinită.
Se prezintă numita P. A. I., care susține că este mama apelantei I. A. G., iar fiica sa este plecată în străinătate. Are procură pentru aceasta.
Instanța constată că procura prezentată de P. A. Ilica este una generală din anul 2005, nu acoperă acest dosar, i se restituie părții.
Apelul petentei I. A. G. a fost formulat și depus în cauză de avocat P. D., care a avut împuternicire și în dosarul de fond. Se constată că nu există delegație în dosarul de apel, ci doar la fond. I se pune în vedere să depună delegația la dosar în calea de atac.
Avocat P. D. arată că va depune împuternicirea, nu are cereri.
Avocat A. R. nu are cereri.
Avocat T. M. A. nu are cereri, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța pune în vedere av.P. D. să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 5 lei, până la sfârșitul ședinței, fiind achitată doar suma de 20 lei. Cuantumul taxei judiciare de timbru datorate este de 25 lei.
Nemaifiind cereri, excepții, probe, instanța constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în dezbaterea apelului formulat.
Având cuvântul, avocat A. R. solicită admiterea apelului declarat de petenta . SRL, anularea hotărârii fie prin rejudecarea cauzei de către prima instanță, fie judecând procesul și evocând fondul, schimbarea în tot a hotărârii, admiterea plângerii, astfel cum a fost formulată de reprezentanții . SRL.
Se arată că, prin încheierea din data de 10.01.2014, pronunțată de Judecătoria B. în Camera de Consiliu, a fost admisă cererea intimatului Z. I. prin care a solicitat instituirea unui sechestru asigurator, depunând la dosar, cu rea credință, înscrisuri.
Instanța de fond a dispus instituirea unui sechestru pe un bun care nu mai aparținea lui I. A. G., deoarece, cu numai o lună înainte, imobilul fusese vândut firmei . SRL.
Împotriva încheierii s-a formulat cerere de reexaminare, ce a fost respinsă prin încheierea din 12.02.2014 emisă de Registratorul Șef din cadrul OCPI B.. Chiar dacă se arată în cuprinsul încheierii de respingere că există cale de atac, petenta apelantă nu putea ataca acea încheiere, întrucât nu avea calitatea procesuală cerută de lege pentru a uza de respectiva prevedere legală.
Reprezentanții OCPI au respins cererea de notare a sechestrului, pentru ca, ulterior, să admită cererea pe o clădire care nu mai aparținea petentei I. A..
Se mai arată că instanța de fond trebuia să țină seama de prevederile art.951 Cod pr.civilă, să analizeze situația juridică a bunului asupra căruia s-a instituit sechestrul.
În mod greșit s-a apreciat de către prima instanță că nu există motive temeinice care să justifice admiterea plângerii.
Mai arată faptul că, părțile s-au mai judecat în dosarul civil nr._, Tribunalul B., în recurs, prin decizia civilă nr.202/2014 a admis recursurile și a casat sentința, trimițând cauza spre rejudecare, pentru suplimentarea probatoriilor, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt. Astfel, hotărârea în baza căreia s-a înființat sechestrul asigurator pe imobil a fost casată, nu mai poate produce efecte juridice, nefiind la acest moment definitivă și irevocabilă, instanța de fond, în urma rejudecării cauzei, ar putea respinge cererea intimatului Z. I..
Concluzii de admitere a apelului, astfel cum a fost formulat. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat P. D., având cuvântul pentru apelanta I. A. G., pune concluzii în același sens, de admitere a apelurilor declarate de petenții . SRL și I. A. G., modificarea în tot a sentinței criticate, anularea în tot a încheierii și radierea respectivei notări în cartea funciară.
Temeiul în drept al formulării cererii îl reprezintă dispozițiile art.893 Cod civil, text de lege care prevede că înscrierea unui drept în cartea funciară se poate face doar împotriva aceluia care, la data înregistrării, figura ca titular al dreptului de proprietate. Ori, la data operării cererii, titularul cărții funciare nu mai era I. A. G., ci firma . SRL - cumpărător de bună credință. Mai mult, prin încheierea inițială de respingere, din data de 13.01.2014, s-a constatat că imobilul fusese înstrăinat anterior introducerii acțiunii având ca obiect instituirea sechestrului asigurator. Încheierea a fost pronunțată, așa cum a precizat, la 13.01.2014, iar numai după 2 săptămâni, pe data de 24.01.2014, să fie admisibilă o astfel de cerere. Apreciază că funcționarul de la OCPI putea refuza operarea documentului în registrele oficiale, deoarece conținea o ilegalitate vădită și nu o putea pune în aplicare.
Solicită admiterea apelului, cu consecința radierii respectivei notări din cartea funciară. Cu cheltuieli de judecată. Va depune diferența de taxă de timbru, până la sfârșitul ședinței de judecată.
Având cuvântul, avocat T. M. A. pune concluzii de respingere a apelului declarat de petenta I. A. G., ca netimbrat, în situația în care nu va fi achitată taxa judiciară de timbru până la data pronunțării.
Se arată că orice sarcină legată de un bun se înscrie în cartea funciară a bunului, acesta fiind cel grevat de o anumită interdicție și nu proprietarul. În încheierea din 10.01.2014 pronunțată în cauză de Judecătoria B., intimata I. A. figurează ca și parte, a avut drept de apel 5 zile și nu a exercitat o asemenea cale de atac. S-a dispus instituirea sechestrului asupra bunului, nu asupra proprietarului. Instanța de fond a arătat că registratorul șef nu a făcut nicio greșeală, dând o rezolvare corectă cererii.
Referitor la apelul declarat de petenta . SRL, concluzii de respingere, pentru considerentele expuse mai sus.
Calea pe care urmează să o valorifice părțile adverse ar fi alta, în opinia sa. Cererea principală, în temeiul căreia a fost instituit sechestrul nu a fost soluționată, formând obiectul dosarului nr._ *. S-a obținut casarea cu trimitere spre rejudecare, urmează a se pronunța o soluție definitivă și irevocabilă în acest dosar.
Solicită respingerea apelului declarat de petenta I. A. G., care, între timp a vândut imobilul și nu mai are calitate procesuală activă, nemaifiind proprietarul bunului; instanța de fond constatând corect această situație și respingând plângerea conexă privind pe petentă, ca fiind promovată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Se solicită menținerea sentinței pronunțată pe fond, cu obligarea părților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat A. R. pune concluzii de admitere a apelului declarat de petenta I. A. G., pentru aceleași considerente.
Cu privire la comunicarea instituirii sechestrului, arată că această măsură nu a fost comunicată printr-un executor judecătoresc, astfel cum prevede legea, respectiv dispozițiile art.253 Cod pr.civilă.
Tribunalul, în conformitate cu art.394 alin.1 Cod pr.civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare pe ambele apeluri.
După deliberări,
TRIBUNALUL:
Deliberand asupra prezentelor apeluri civile, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr. 8004/11.04.2014 pe rolul Judecatoriei Buzau, petenta . SRL a formulat, in contradictoriu cu intimatul Z. I., plangere impotriva incheierii nr. 6933/12.02.2014 a OCPI Buzau de respingere a cererii de reexaminare promovata impotriva incheierii nr. 4160/24.01.2014.
In motivare, a aratat ca, prin incheierea nr. 4160/24.01.2014, a fost admisa cererea formulata de Z. I. si s-a dispus notarea incheierii Camerei de Consiliu pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._, avand ca obiect sechestru asigurator sub C7 din Cartea Funciara nr._ (provenita din cartea funciara de pe hartie cu numarul_ UAT Buzau).
A aratat in continuare ca, la data de 17.12.2013, prin actul notarial nr. 2491/17.12.2013 emis de BNP T. M., a achizitionat prin contract de vanzare-cumparare imobilul situat in ., mun. Buzau, liber de sercini, servituti si fara nicio rezerva, iar proprietara I. A. G. a garantat pe cumparatoare impotriva oricaror vicii ascunse sau aparente, a oricarei evictiuni totale sau partiale si a declarat in fata notarului ca imobilul vandut nu face obiectul vreunui litigiu in curs pe rolul instantelor judecatoresti, nu este ipotecat, gajat sau sechestrat.
A invederat ca, ulterior, la data de 09.01.2014, numitul Z. I. s-a adresat Judecatoriei Buzau prin cererea inregistrata sub nr._ si a solicitat, in contradictoriu cu I. A. G., aplicarea sechestrului asigurator asupra imobilului proprietatea debitoarei, situat in Buzau, format din casa si teren, situat in ., in suprafata de 184 mp, motivat de faptul ca, prin sentinta civila nr._/2013, pronuntata in dosarul nr._, I. A. G. a fost obligata la plata sumei de 26.155 lei cu titlu de despagubiri pentru un litigiu privind avarierea unui autoturism. In judecarea recursului formulat de ambele parti, instanta de control judiciar a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare pentru suplimentarea probatoriilor, in vederea corectei stabiliri a situatiei de fapt.
A apreciat ca intimatul, cu rea credinta, a indus in eroare instanta si a prezentat probe false-anunt publicitar vanzare imobil, stiind ca imobilul a fost vandut la data de 17.12.2013. Astfel, fara a solicita OCPI extras de carte funciara si fara citarea partilor, instanta a instituit sechestru asigurator asupra imobilului, desi la data pronuntarii parata nu mai avea calitatea de proprietar, sechestrul fiind si inscris in cartea funciara, desi prima cerere in acest sens a fost respinsa.
A invederat ca cererea de reexaminare formulata impotriva incheierii a fost respinsa, in cuprinsul incheierii recomandandu-i-se uzarea de calea de atac prevazuta de art. 953 C.p.c., desi aceasta putea fi exercitata doar de catre cei care au calitatea de parti.
A solicitat anularea incheierilor nr. 4160/24.01.2014 si nr. 6933/12.02.2014 si radierea sechestrului asigurator din cartea funciara.
In drept, a invocat dispozitiile art. 31 alin. 3 si urm. din Legea nr. 7/1996.
In dovedire a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, precum si de orice alt mijloc de proba a carui necesitate ar rezulta in urma dezbaterilor.
A anexat plangerii urmatoarele inscrisuri, in copii certificate: contract de vanzare-cumparare, incheierea OCPI nr._/19.12.2013, extras de carte funciara, incheierea din data de 10.01.2014 a Judecatoriei Buzau, incheierea OCPI nr. 4160/24.01.2014, incheierea OCPI nr. 6933/12.02.2014, extras carte funciara.
Plangerea a fost legal timbrata cu 50 de lei taxa judiciara de timbru (fila 21).
Intimatul Z. Ionale a formulat la data de 03.07.2014 intampinare (fila 26), prin care a invocat neregularitatea plangerii, apreciind ca petitul acesteia nu cuprinde toate mentiunile prevazute de art. 194 lit. a si b rap. la art. 149 C.p.c.
A solicitat respingerea ca neintemeiata a plangerii, aratand ca sechestrul asigurator va putea fi ridicat numai de catre instanta de judecata care l-a instituit, la cererea debitorului, in situatiile prevazute de art. 956 C.p.c., astfel incat solicitarea ridicarii sechestrului pe calea plangerii este inadmisibila si nelegala.
In drept, a invocat dispozitiile art. 205-208 C.p.c.
In dovedire a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri.
Petenta a formulat, la data de 10.07.2014, raspuns laintampinare (fila 30), prin care a reluat sustinerile din plangere relative la posibilitatea uzarii de calea de atac prevazuta de art. 956 C.p.c.
La solicitarea instantei, OCPI a comunicat documentatia care a stat la baza incheierii nr. 6933/12.02.2014 si copia cartii funciare_/UAT Buzau (filele 34-57).
Instanta a dispus, de asemenea, atasarea dosarului nr._ al Judecatoriei Buzau.
Prin incheierea din data de 28.11.2014, instanta a admis exceptia conexitatii invocata de petenta si a conexat la prezenta cauza pe cea ce face obiectul dosarului nr._ .
Prin cererea conexa inregistrata sub nr. 6351/200/21.03.2014 pe rolul Judecatoriei Buzau, petenta I. A. G. a formulat, in contradictoriu cu intimatul Z. I., plangere impotriva incheierii nr. 4160/30.01.2014 pronuntata de OCPI Buzau si impotriva incheierii de respingere a cererii de reexaminare nr. 8733/20.02.2014, solicitand anularea celor doua incheieri si radierea din cartea funciara a notarii.
In motivare, a aratat ca a detinut in proprietate imobilul situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau pana la data de 17.12.2013 cand, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2491/17.12.2013, l-a instrainat catre . SRL Buzau.
A apreciat ca, avand in vedere faptul ca imobilul a fost instrainta anterior momentului formularii cererii de instituire a sechestrului, acesta a fost inscris in cartea funciara cu nerespectarea art. 893 C.civ.
In drept, a invocat dispozitiile art. 31 din Legea nr. 7/1996 si ale art. 893 C.civ.
Plangerea a fost legal timbrata cu taxa de timbru de 100 de lei (fila 11).
Intimatul Z. I. a formulat la data de 07.11.2014 intampinare (fila 43), prin care a invocat exceptia tardivitatii formularii cererii.
A apreciat, de asemenea, ca plangerea este inadmisibila pe de o parte pentru ca partea avea la indemana calea de atac impotriva solutiei de instituire a sechestrului asigurator, iar pe de alta parte in prezent I. G. nu mai este proprietara imobilului.
A mai invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active, dar si exceptia lipsei de interes, motivate de faptul ca numita I. A. G. nu mai are calitatea de proprietar al imobilului.
Pe fondul plangerii, a aratat ca incheierea de instituire a sechestrului nu a fost atacata de parti, iar masura asiguratorie urmareste imobilul in mana oricui s-ar afla.
A mai aratat ca sechestrul asigurator nu poate fi ridicat decat de catre instanta de judecata in conditiile art. 956 C.p.c., nefiind indeplinita niciuna dintre ipotezele prevazute de textul de lege.
A subliniat ca reclamanta si-a instrainat imobilul tocmai pentru a micsora garantiile pe care le-ar fi putut avea prin recuperarea eventualului debit ce va fi stabilit in dosarul nr._ *.
In drept, a invocat dispozitiile art. 205 si urm. C.p.c.
La solicitarea instantei, OCPI Buzau a solicitat dosarul incheierii nr. 4160/30.01.2014, precum si copia cartii funciare nr._/UAT Buzau.
Prin s.c. nr. 3112/27.02.2015, Judecatoria Buzau a respins plangerea principala privind pe petenta . SRL și pe intimatul Z. I., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art. 52 alin. 2 Legea nr. 7/1996), ca neintemeiata; a respins exceptia tardivitatii formularii plangerii conexe, ca neintemeiata; a respins exceptia inadmisibilitatii plangerii conexe, ca neintemeiata; a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a petentei I. A. G. pe plangerea conexa; a respins plangerea conexa privind pe petenta I. A. G. și pe intimatul Z. I., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art. 52 alin. 2 Legea nr. 7/1996), ca promovata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Instanta a analizat cu prioritate exceptiile invocate de intimatul Z. I. pe plangerea conexa.
1. Deliberand asupra exceptiei tardivitatii formularii plangerii, a retinut urmatoarele: potrivit art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, impotriva încheierii registratorului-șef pronuntate in solutionarea cererii de reexaminare cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare.
Potrivit dovezii depuse la fila 62 din dosar, petentei i-a fost comunicata incheierea nr. 8733/04.03.2014 la data de 05.03.2014, data de la care incepe sa curga termenul de 15 zile prevazut de lege.
Calculand termenul de 15 zile in conformitate cu dispozitiile art. 181 alin. 1 pct. 2 C.p.c., pe zile libere, ultima zi in care plangerea putea fi formulata a fost data de 21.03.2014, data la care a si fost depusa la registratura instantei.
In consecinta, a respins, ca neintemeiata, exceptia tardivitatii invocata de intimat pe plangerea conexa.
2. Deliberand asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active, a retinut urmatoarele: astfel cum rezulta din dispozitiile art. 31 alin. 3 suscitate, plangerea de carte funciara poate fi formulata de orice persoana interesata.
Petenta din plangerea conexa este fosta proprietara a imobilului asupra caruia a fost instituit sechestrul asigurator, aceasta intrainandu-l S.C. MM E. M. S.R.L. prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2491/17.12.2013 de catre BNP M. T. (filele 9 si 10).
Potrivit art. 33 C.p.c., interesul de a actiona trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Interesul indeplineste conditia de a fi nascut si actual atunci cand exista in momentul in care se exercita actiunea civila, in sensul ca partea s-ar expune la un prejudiciu numai daca nu ar recurge in acel moment la actiune.
Din probele administrate in cauza nu rezulta existenta unui interes nascut si actual.
Petenta nu justifica nici existenta unui drept subiectiv amenintat a carei incalcare doreste sa o previna prin formularea cererii de reexaminare si a plangerii subsecvente si nici iminenta producerii unei pagube ce ulterior nu ar mai putea fi reparata.
In consecinta, a admis exceptia invocata, cu consecinta respingerii plangerii conexe ca promovata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
In ceea ce priveste plangerea principala, analizand actele si lucrarile dosarului, a retinut urmatoarele: prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2491/17.12.2013 de catre BNP M. T. (filele 9 si 10), petenta I. A. G. a vandut petentei S.C. MM E. M. S.R.L. imobilul constructie si teren situat in Buzau, ..
Prin incheierea pronuntata in data de 10.01.2014 in dosarul nr._ al Judecatoriei Buzau (fila 13), instanta a admis cererea formulata de reclamantul Z. I., in contradictoriu cu intimata I. A. G. si a dispus infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunului imobil situat in Buzau, ., proprietatea paratei, retinand ca reclamantul beneficiaza de o creanta izvorand din sentinta civila nr._/25.10.2013, pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._ .
Prin incheierea nr. 4160/30.10.2014 (fila 15), OCPI Buzau a notat, la cererea intimatului din prezenta cauza, sechestrul asigurator in cartea funciara nr._.
Impotriva acestei incheieri petenta a formulat cerere de reexaminare, solutionata prin incheierea de respingere nr. 6933/24.02.2014 (fila 16), registratorul sef retinand ca nu are competenta cenzurarii deciziei luate de instanta de judecata, aceasta fiind singura in masura sa anuleze sau ridice masura luata.
Instanta a invederat ca judecatorul chemat sa rezolve plangerea de carte funciara este tinut sa faca aceleasi verificari pe care le-ar fi putut face si registratorul sef la momentul solutionarii cererii de reexaminare, pentru a se respecta principiul legalitatii si pe cel al prioritatii inscrierilor in cartea funciara.
Verificand incheierea atacata, instanta a observat ca registratorul sef a dat o corecta rezolvare cererii de reexaminare.
Astfel, notarea masurii in cartea funciara a fost facuta in baza unei hotarari judecatoresti definitive, pe care registratorul sef nu o putea cenzura, singura abilitata in acest sens fiind instanta de control judiciar.
Astfel, potrivit art. 954 alin. 3 C.p.c., sechestrul asigurator de inscrie de indata in cartea funciara.
Procedand la notarea sechestrului chiar daca proprietarul tabular era un altul decat debitoarea, registratorul de carte funciara nu a incalcat principiul relativitatii inscrierilor de carte funciara, atat timp cat hotararea judecatoreasca in baza careia s-a facut inscrierea se bucura de opozabilitate fata de tertele persoane.
Contrar sustinerilor petentei, calea de atac prevazuta de art. 953 alin. 3 C.p.c. poate fi promovata de orice persoana interesata in conditiile art. 534 alin. 4 C.p.c., procedura sechestrului aigurator fiind una necontencioasa.
In consecinta, a respins, ca neintemeiata, plangerea principala.
Impotriva sentintei a declarat apel numita I. A. G., solicitand admiterea apelului, modificarea in tot a sentinței apelate si pe fond admiterea cererii inițiale, anularea acestor incheieri si radierea respectivei notari in CF, motivat de următoarele argumente: in mod greșit instanța de fond a apreciat ca cererea este neintemeiata, in condițiile in care a arătat faptul ca apelanta I. A. G. a deținut in proprietate acest imobil situat in B., ., județ B. pana in data de 17.12.2013 cand, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2491/17.12.2013 de către BNP T. M., a procedat la instrainarea acestuia către . SRL B., iar aceasta înstrăinare a avut loc anterior momentului formulării cererii de instituire a sechestrului asigurător de către petentul Z. I., iar noul proprietar tabular nu este parte in acel proces civil. Apreciaza ca, prin aceasta notare, sunt incalcate dispozițiile art. 893 NCC ce prevăd imperativ ca inscrierea unui drept in cartea funciara se poate face doar impotriva aceluia care, la data înregistrării cererii, figura ca titular al dreptului de proprietate, motiv pentru care solicita admiterea apelului, modificarea in tot a sentinței apelate si pe fond admiterea cererii inițiale, anularea acestor incheieri si radierea respectivei notari in CF.
Nu este de acord cu motivarea instanței de fond, potrivit căreia registratorul sef nu putea refuza aplicarea hotărârii judecătorești, intrucat acea hotărâre prin care a fost instituit sechestrul asigurător in mod vădit nu putea fi pusa in aplicare, acel funcționar putând refuza aceasta, prevalandu-se de lipsa identității intre debitor si proprietarul tabular al imobilului conform art. 893 NCC, indrumand totodată părțile sa se adreseze instanței emitente a acelei sentințe cu o cerere intemeiata pe disp. art. 443 NCPC.
Impotriva sentintei a declarat apel si S.C. MM E. M. S.R.L., solicitand ca, in temeiul art. 480 NCPC, in principal sa fie admis apelul, sa fie anulata hotărârea apelata fie trimițând spre rejudecare primei instanței, fie judecând procesul, evocând fondul, sa fie schimbata in tot hotărârea pronunțata de Judecătoria B., in sensul admiterii plângerii formulata de apelanta.
In motivarea apelului, arata ca, prin încheierea atacata, a fost respinsa plângerea formulata de apelanta impotriva încheierii de respingere nr. 6933/12.02.2014, emisa de Registrator F. E. V., din cadrul O.C.P.I. B., Biroul de cadastru si Publicitate Imobiliara B., prin care a fost respinsa cererea de reexaminare formulata de aceasta impotriva încheierii nr. 4160/24.01.2014.
Prin încheierea nr. 4160/24.01.2014, emisa de către Registrator S. V., din cadrul OCPI B., a fost admisa cererea formulata de Z. I. si s-a dispus notarea încheierii Camerei de Consiliu pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._, având ca obiect Sechestru Asigurător, sub C7 din Cartea Funciara_ (provenita din cartea funciara de pe hârtie cu numărul_ UAT B.).
A arătat instanței de fond faptul ca se impunea, in prezenta cauza, admiterea cererii apelantei, având in vedere următoarele:
La data de 17.12.2013, prin actul notarial nr.2491/17.12.2013 emis de BNP T. M., . SRL a achiziționat prin contract de vânzare cumpărare imobilul situat in ., municipiul B., liber de sarcini, servituti si fara nicio rezerva, iar proprietara I. A. G. a garantat pe cumpărătoare impotriva oricăror vicii ascunse sau aparente, a oricărei evictiuni totale sau parțiale si a declarat in fata notarului ca imobilul vândut nu face obiectul vreunui litigiu in curs pe rolul instanțelor judecătorești, nu este ipotecat, gajat sau sechestrat, conform extrasului de carte funciara nr._ din 06.12.2013 eliberat de OCPI B..
Astfel, . SRL are calitatea de proprietar al imobilului cu număr cadastral 8152, inscris in cartea funciara_, in cota de 1/1, conform încheierii nr._/19.12.2013, prin care OCPI B. a intabulat dreptul de proprietate in favoarea apelantei, imobil si teren situat in ., in suprafața de 184 mp, liber de sarcini.
Ulterior, la data de 09.01.2014, numitul Z. I. s-a adresat Judecătoriei B. prin cerere înregistrata sub nr._, prin avocat G. G. si a solicitat, in contradictoriu cu I. A. G., aplicarea sechestrului asigurător asupra imobilului proprietatea debitoarei, situat in B., format din casa si teren, situat in ., in suprafața de 184 mp. In motivarea cererii, reclamantul a arătat ca, prin sentința civila nr._/2013, data in dosarul nr._, I. A. G. a fost obligata la plata sumei de 26.155 lei cu titlu de despăgubiri pentru un litigiu privind avarierea unui autoturism, sentința atacata cu recurs de ambele parti.
In judecarea recursului instanța de control judiciar, prin hotărârea nr. 202/19.03.2014, a admis recursurile si a casat sentința recurată, nr._/2013, trimițând cauza spre rejudecare pentru suplimentarea probatoriilor, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt. Astfel, hotărârea in baza căreia s-a infiintat sechestrul asigurător pe imobilul proprietatea apelantei a fost casata, nefiind la acest moment definitiva si irevocabila, iar instanța de fond, in urma rejudecarii cauzei, ar putea chiar respinge cererea numitului Z. I..
In fapt, din rea credința, numitul Z. I. a indus in eroare instanța si a prezentat probe false - anunt publicitar vânzare imobil, știind ca imobilul a fost vândut din data de 17.12.2013.
F. a solicita OCPI B. un extras de carte funciara, din care sa rezulte situația juridica a imobilului la data de 10.01.2014 si fara citarea pârtilor, instanța a soluționat in Camera de Consiliu acțiune civila având ca obiect sechestru asigurător, promovata de numitul Z. I.. Prin incheierea de ședința, a dispus infiintarea unui sechestru asigurător asupra imobilului situat in ., in suprafața de 184 mp, desi la data pronunțării parata I. A. G. nu mai avea calitatea de proprietar.
La data de 13.01.2014, pe baza soluției instanței din Camera de Consiliu, numitul Z. I. a solicitat OCPI B., Biroul de cadastru si publicitate imobiliara, BCPI B., inscrierea in cartea funciara a unui certificat de grefa nr. 356/200/01/09.01.2014 pentru instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului situat in ., in suprafata de 184 mp, insa aceastra solicitare a fost respinsa.
Cu toate acestea, numitul Z. I. revine cu o noua cerere, bazata pe încheierea Camerei de Consiliu, pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._, cerere care a fost admisa de OCPI B. si s-a dispus notarea in Cartea Funciara a apelantei a sechestrului asigurător asupra imobilului in discuție. Aceasta încheiere a OCPI a fost data fara a se avea in vedere noțiunea sechestrului asigurător, asa cum este ea definita in art. 951 NCPC, respectiv ca bunul indisponibilizat trebuie sa fie al debitorului.
Asa cum rezulta din inscrisurile pe care le-a atașat plângerii, din data de 17.01.2013 apelanta este proprietara imobilului care face obiectul Cârtii Funciare in care s-a notat încheierea Camerei de Consiliu, încheiere care nu i-a fost niciodată opozabila, astfel ca notarea efectuata de OCPI B. este una nelegala si netemeinica, nefiind indeplinite condițiile legale.
Impotriva acestei încheieri a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsa prin încheierea de respingere nr.6933/12.02.2014 emisa de către Registratorul sef din cadrul OCPI B.. In cuprinsul incheierii de respingere i se recomanda sa uzeze de calea de atac prevăzuta de art. 953 NCPC, desi aceasta cale de atac poate fi exercitata doar de către cei care au calitatea de parti in respectivul dosar, iar asa cum reiese si din inscrisurile anexate, apelanta este tert fata de încheierea pronunțata in dosarul nr._, astfel incat nu are calitatea procesuala ceruta de lege pentru a uza de respectiva prevedere legala.
Instanța de fond, analizând cererea de suspendare, considera ca, in mod eronat, a dispus respingerea acesteia, fara a observa, in primul rand, spiritul textului de lege invocat, precum si îndeplinirea condițiilor stabilite de lege.
In primul rand, arata ca, in mod eronat, a considerat faptul ca in prezenta speța nu exista motive temeinice care sa justifice admiterea plângerii apelantei; invoca faptul ca prima instanță, nu a cercetat decât parțial și superficial cauza, situație în care nu a beneficiat de un proces echitabil.
Practic, nu exista niciun fel de motivare a hotărârii pronunțate, instanța de judecata arătând, mai mult decât pe scurt, considerentele soluției adoptate.
Instanța de fond nu a analizat nici situația de fapt arătata in cadrul plângerii depuse si nici inscrisurile pe care a inteles sa le foloseasca ca probatoriu, arătând doar faptul ca registratorul sef nu avea nicio obligație in analiza temeinicia cererii depuse de către intimat, desi era clar ca inscrierea unui sechestru se făcea pe un bun aparținând unei alte persoane, in cazul de fata, al apelantei.
In aceste condiții, considera întemeiat prezentul apel, solicitand admiterea acestuia, astfel cum a fost formulat, cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
In drept: art. 466 si urm. NCPC.
Probe: înscrisuri, precum si orice alt mijloc de proba a cărui necesitate ar rezulta in urma dezbaterilor.
Intimatul, legal citat cu mentiunea sa depuna intampinare, nu s-a conformat acestei prevederi legale, fiind decazut din dreptul de a mai propune probe si invoca exceptii, in afara celor de ordine publica.
Examinand apelurile prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, criticilor formulate, prin prisma dispozitiilor legale incidente, tribunalul constata ca sunt nefondate si urmeaza sa fie respinse, avand in vedere urmatoarea argumentare in fapt si in drept:
1. In primul rand, prin motivele de apel formulate de S.C. MM E. M. S.R.L., se arata ca, in mod eronat, instanta de fond a considerat faptul ca in prezenta speța nu exista motive temeinice care sa justifice admiterea plângerii apelantei; invoca faptul ca prima instanță, nu a cercetat decât parțial și superficial cauza, situație în care nu a beneficiat de un proces echitabil; ca nu exista niciun fel de motivare a hotărârii pronunțate, instanța de judecata arătând, mai mult decât pe scurt, considerentele soluției adoptate; ca instanța de fond nu a analizat nici situația de fapt arătata in cadrul plângerii depuse si nici inscrisurile pe care a inteles sa le foloseasca apelanta ca probatoriu, arătând doar faptul ca registratorul sef nu avea nicio obligație in analiza temeinicia cererii depuse de către intimat, desi era clar ca inscrierea unui sechestru se făcea pe un bun aparținând unei alte persoane, in cazul de fata, al apelantei.
In legatura cu aceste critici, tribunalul retine faptul ca, in conformitate cu prevederile art. 425 al. 1 lit. b si c cod de procedura civila, hotararea va cuprinde considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor; dispozitivul, in care se vor arata…..solutia data tuturor cererilor deduse judecatii.
Dispozitiile textului cu privire la motivarea hotararii sunt imperative, la fel ca in reglementarea anterioara, astfel incat neindeplinirea unora dintre exigentele sale atrage nulitatea hotararii. Asfel, considerentele hotararii cuprind, pe langa aratarea obiectului cererii, a sustinerilor pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinute de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda nu numai imprejurarile de fapt ori doar motivele de drept care au format convingerea instantei, astfel ca ea se va referi la toate acestea, aratand in concret, in raport de probele dosarului, situatia de fapt pe care o retine in cauza si va demonstra aplicarea regulii de drept incidente; referirea generica la probele administrate, fara a se indica in ce constau acestea, nu este suficienta pentru a satisface standardele normei, a caror incalcare va duce la desfiintarea hotararii, intrucat aceasta constituie, in realitate, o lipsa a motivarii. Nici motivarea sumara a hotararii nu corespunde exigentelor textului, pentru ca lipsa de consistenta a acesteia poate face imposibila exercitarea controlului judiciar. Totodata, considerentele hotararii trebuie sa raspunda comandamentelor logicii, sa fie clare, concise, ferme, lipsite de contradictii, bazate pe probeincontestabile, coroborate intre ele si menite a impune o concluzie, elemente de natura a fundamenta puterea de convingere si a exclude arbitrariul.
Judecătorul are obligația de a demonstra în scris soluția adoptată, motivele pentru care a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, dar și pentru ce a reținut o probă și a respins-o pe alta.
Textul de lege nu impune o formula sacramentala pe care instanța trebuie sa o adopte atunci cand motivează o hotărâre, ci precizează ca o hotărâre trebuie sa fie transparenta, astfel incat sa se poată deduce cu ușurința ce a gândit judecătorul atunci cand a pronunțat o anumita soluție si care este temeiul de drept aplicabil fiecărui capat de cerere in parte.
Motivarea trebuie sa se refere la actele dosarului cauzei soluționate si sa fie in concordanta cu acestea, ceea ce presupune, in mod automat, cercetarea fondului pricinii deduse judecații.
Judecătorul nu este însă obligat să răspundă tuturor argumentelor invocate de către parte, ci să motiveze soluția dată.
Dand valoare acestor dispoziții legale si avand in vedere motivele invocate de reclamanti in cererea de chemare in judecata, apararile paratului, exprimate prin intampinare, precum si temeiul de drept invocat de acestea, instanța de fond face o motivare detaliata a hotararii, pronuntand o hotarare avand o motivare temenica in fapt si in drept, cu referire la sustinerile apelantilor, intimatului prin intampinarea depusa la dosarul instantei de fond si la actele anexate acesteia.
Astfel, hotărârea primei instanțe conține atât expunerea aspectelor de fapt și a probelor pe baza cărora a fost reținută respectiva situație, cât și temeiurile de drept pe baza cărora a fost apreciată ca întemeiată cererea dedusă judecății. Din considerentele și dispozitivul sentinței tribunalul observă că nu există o nepronunțare asupra fondului ori asupra unor capete de cerere care să atragă anularea sentintei, instanța de fond a analizat toate cererile cu care a fost învestită, a arătat motivele de fapt și de drept pentru fiecare cerere, fiind soluționat fondul pretențiilor deduse judecății, iar hotărârea este pe larg motivată, putând fi cu ușurință desprinse motivele de fapt și de drept care au condus la formarea convingerii primei instanțe și la pronunțarea soluției, a cărei legalitate și temeinicie urmează a fi examinate în calea de atac.
In ceea ce priveste incalcarea de catre instanta de fond a prevederilor art. 6 din CEDO, privind dreptul partilor de a fi ascultate si dreptul la o justa asteptare privind raspunsul la toate cererile si apararile formulate, tribunalul retina faptul ca art. 6 CEDO, în partea sa relevantă, statuează că „Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independenta si imparțiala, instituita de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligațiilor sale cu caracter civil (…)”.
Dreptul părților la un proces echitabil include, printre altele și dreptul părților de a prezenta elementele pe care le consideră pertinente pentru cauza lor, precum și obligația instanței de a le analiza. Art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică în sarcina instanțelor obligația să procedeze la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor probatorii ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Întrucât Convenția susmenționată nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice și iluzorii, ci drepturi concrete și efective, dreptul mai sus arătat nu poate fi considerat respectat decât dacă apărările părților sunt în mod concret examinate de instanța de judecată, ceea ce, in cazul de fata, s-a intamplat cu prisosinta.
In acest fel, motivația constituie pentru parti o garanție puternica împotriva arbitrariului judecătorilor, iar pentru instanțele superioare un element necesar in exercitarea controlului declanșat prin caile de atac.
Principiul egalității în fața justiției semnifică faptul că toate persoanele cu o vocație egală să fie judecate de aceleași instanțe judecătorești și după aceleași dispoziții legale, fie că sunt de fond sau de procedură. Acest principiu presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite.
Egalitatea nu înseamnă însă uniformitate, căci soluționarea fiecărei cauze presupune aplicarea unor norme de drept, general stabilite, la o situație de fapt concretă. A discrimina înseamnă a diferenția sau a trata diferit două persoane sau situații atunci când nu există nici o distincție relevantă, dar și a trata într-o manieră identică două sau mai multe persoane sau situații care sunt în fapt diferite.
Prin urmare, nu se poate reține că reclamantii au fost supusi unei discriminări, prin aceea că prima instanța le-a respins actiunea.
Sub acest aspect, tribunalul constată că soluția de respingere pronunțata în cadrul procedurii contencioase, de esența căreia este litigiul purtat între părți cu interese contrarii, nu constituie, prin ea însasi, o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Cum reclamantilor, în prima instanta, le-a fost respinsă, pentru netemeinicie, cererea prin hotărâre motivată în fapt și în drept, iar împotriva acestei soluții reclamantii au exercitat apelul in prezentul dosar, nu echivalează de plano nici cu o eroare judiciară, nici cu o încălcare a dreptului prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (atât timp cât instanța de fond a examinat efectiv pretențiile reclamantilor și probele pe care acestia se sprijină).
Asa cum rezulta din cele expuse pe larg anterior, instanta de fond a pus in discutia partilor probele solicitate de acestea, a apreciat in ce masura ele sunt utile, concludente si pertinente si duc la solutionarea cauzei; a respins motivat probele; textul de lege nu impune o formula sacramentala prin care instanta sa respinga probele solicitate, ci numai sa se pronunte in sensul incuviintarii sau respingerii acestora, motivat, ceea ce instanta de fond a facut in dosarul de fata.
De altfel, instanta de judecata s-a pronuntat, la termenul de judecata din data de 13.02.2015, apreciind ca: "probele administrate în cauză sunt suficiente pentru soluționarea cauzei", tinand cont si de obiectul cererii de chemare in judecata, de inscrisurile depuse de parti si documentatia inaintata de OCPI Buzau, astfel incat tribunalul apreciaza ca aceste critici sunt neintemeiate.
2. O alta critica adusa de apelanta . SRL hotararii instantei de fond se refera la faptul ca, prin încheierea atacata, a fost respinsa plângerea formulata de apelanta impotriva încheierii de respingere nr. 6933/12.02.2014, emisa de Registrator F. E. V., din cadrul O.C.P.I. B., Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara B., prin care a fost respinsa cererea de reexaminare formulata de aceasta impotriva încheierii nr. 4160/24.01.2014.
Apreciaza apelanta ca se impunea admiterea plangerii, motivat de faptul ca:
- la data de 17.12.2013, prin actul notarial nr. 2491/17.12.2013 emis de BNP T. M., . SRL a achiziționat prin contract de vânzare cumpărare imobilul situat in ., municipiul B., liber de sarcini, servituti si fara nicio rezerva, iar proprietara I. A. G. a garantat pe cumpărătoare impotriva oricăror vicii ascunse sau aparente, a oricărei evictiuni totale sau parțiale si a declarat in fata notarului ca imobilul vândut nu face obiectul vreunui litigiu in curs pe rolul instanțelor judecătorești, nu este ipotecat, gajat sau sechestrat, conform extrasului de carte funciara nr._ din 06.12.2013 eliberat de OCPI B..
- . SRL are calitatea de proprietar al imobilului cu număr cadastral 8152, inscris in cartea funciara_, in cota de 1/1, conform încheierii nr._/19.12.2013, prin care OCPI B. a intabulat dreptul de proprietate in favoarea apelantei, imobil si teren situat in ., in suprafața de 184 mp, liber de sarcini.
- la data de 09.01.2014, numitul Z. I. s-a adresat Judecătoriei B. prin cerere înregistrata sub nr._, prin avocat G. G. si a solicitat, in contradictoriu cu I. A. G., aplicarea sechestrului asigurător asupra imobilului proprietatea debitoarei, situat in B., format din casa si teren, situat in ., in suprafața de 184 mp. In motivarea cererii, reclamantul a arătat ca, prin sentința civila nr._/2013, data in dosarul nr._, I. A. G. a fost obligata la plata sumei de 26.155 lei cu titlu de despăgubiri pentru un litigiu privind avarierea unui autoturism, sentința atacata cu recurs de ambele parti.
- in judecarea recursului instanța de control judiciar, prin hotărârea nr. 202/19.03.2014, a admis recursurile si a casat sentința recurată, nr._/2013, trimițând cauza spre rejudecare pentru suplimentarea probatoriilor, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt. Astfel, hotărârea in baza căreia s-a infiintat sechestrul asigurător pe imobilul proprietatea apelantei a fost casata, nefiind la acest moment definitiva si irevocabila, iar instanța de fond, in urma rejudecarii cauzei, ar putea chiar respinge cererea numitului Z. I..
- din rea credința, numitul Z. I. a indus in eroare instanța si a prezentat probe false - anunt publicitar vânzare imobil, știind ca imobilul a fost vândut din data de 17.12.2013.
- fara a solicita OCPI B. un extras de carte funciara, din care sa rezulte situația juridica a imobilului la data de 10.01.2014 si fara citarea pârtilor, instanța a soluționat in Camera de Consiliu acțiune civila având ca obiect sechestru asigurător, promovata de numitul Z. I.. Prin incheierea de ședința, a dispus infiintarea unui sechestru asigurător asupra imobilului situat in ., in suprafața de 184 mp, desi la data pronunțării parata I. A. G. nu mai avea calitatea de proprietar.
- la data de 13.01.2014, pe baza soluției instanței din Camera de Consiliu, numitul Z. I. a solicitat OCPI B., Biroul de cadastru si publicitate imobiliara, BCPI B., inscrierea in cartea funciara a unui certificat de grefa nr. 356/200/01/09.01.2014 pentru instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului situat in ., in suprafata de 184 mp, insa aceasta solicitare a fost respinsa.
- numitul Z. I. revine cu o noua cerere, bazata pe încheierea Camerei de Consiliu, pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._, cerere care a fost admisa de OCPI B. si s-a dispus notarea in Cartea Funciara a apelantei a sechestrului asigurător asupra imobilului in discuție. Aceasta încheiere a OCPI a fost data fara a se avea in vedere noțiunea sechestrului asigurător, asa cum este ea definita in art. 951 NCPC, respectiv ca bunul indisponibilizat trebuie sa fie al debitorului.
- asa cum rezulta din inscrisurile pe care le-a atașat plângerii, din data de 17.01.2013 apelanta este proprietara imobilului care face obiectul Cârtii Funciare in care s-a notat încheierea Camerei de Consiliu, încheiere care nu i-a fost niciodată opozabila, astfel ca notarea efectuata de OCPI B. este una nelegala si netemeinica, nefiind indeplinite condițiile legale.
- impotriva acestei încheieri a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsa prin încheierea de respingere nr. 6933/12.02.2014 emisa de către Registratorul sef din cadrul OCPI B.; in cuprinsul incheierii de respingere i se recomanda sa uzeze de calea de atac prevăzuta de art. 953 NCPC, desi aceasta cale de atac poate fi exercitata doar de către cei care au calitatea de parti in respectivul dosar, iar asa cum reiese si din inscrisurile anexate, apelanta este tert fata de încheierea pronunțata in dosarul nr._, astfel incat nu are calitatea procesuala ceruta de lege pentru a uza de respectiva prevedere legala.
In legatura cu aceste aspecte, tribunalul constata ca apelul are un caracter devolutiv, in sensul ca, daca este exercitat in termen, provoaca o noua judecata asupra fondului, fiind readuse in fata instantei de control judiciar toate problemele de fapt si de drept ce au facut obiectul dezbaterilor la prima instanta.
Instanta de apel este datoare sa verifice solutia atacata atat din punct de vedere al temeiniciei, statuand daca situatia de fapt retinuta prin hotarare este concordanta cu probele administrate in cauza si a fost corespunzator stabilita, cat si sub aspectul legalitatii, respectiv daca prima instanta a identificat, interpretat si aplicat corect normele de drept material incidente situatiei de fapt deduse judecatii.
Intrucat apelul este o cale de atac, apelanta are obligatia de a dezvolta criticile sale in fapt si in drept, fata de modul in care s-a desfasurat judecata la prima instanta sau fata de hotararea atacata, iar nu sa reia cele sustinute in prima instanta, prin motivele de apel fixandu-se limitele in care judecata va avea loc in calea de atac.
In conformitate cu prevederile art. 477 cod de procedura civila, instanta de apel este tinuta sa judece in limitele criticilor formulate prin motivele de apel, prin aplicarea regulii tantum devolutum quantum apellatum, reluand judecata asupra fondului, dar nu asupra tuturor problemelor de fapt si de drept invocate in fata primei instante, ci doar cu privire la acelea criticate de apelant.
Insa, din redactarea motivelor de apel, rezulta ca apelantii, asa cum recunosc prin motivarea apelului, reiau cele sustinute in cererea de chemare in judecata, in fata instantei de fond, apararile lor fiind avute in vedere de judecatorul fondului la pronuntarea hotararii apelate.
Cu toate acestea, avand in vedere caracterul devolutiv al apelului, tribunalul va analiza temeinicia si legalitatea hotararii primei instante, prin prisma temeiului de fapt si de drept al actiunii introductive si al apararilor intimatei apelante.
Astfel, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2491/17.12.2013 de catre BNP M. T. (filele 9 si 10), petenta I. A. G. a vandut petentei S.C. MM E. M. S.R.L. imobilul constructie si teren situat in Buzau, ..
Prin incheierea pronuntata in data de 10.01.2014 in dosarul nr._ al Judecatoriei Buzau (fila 13), instanta a admis cererea formulata de reclamantul Z. I., in contradictoriu cu intimata I. A. G. si a dispus infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunului imobil situat in Buzau, ., proprietatea paratei, retinand ca reclamantul beneficiaza de o creanta izvorand din sentinta civila nr._/25.10.2013, pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._ .
Prin incheierea nr. 4160/30.10.2014 (fila 15), OCPI Buzau a notat, la cererea intimatului din prezenta cauza, sechestrul asigurator in cartea funciara nr._.
Impotriva acestei incheieri petenta a formulat cerere de reexaminare, solutionata prin incheierea de respingere nr. 6933/24.02.2014 (fila 16), registratorul sef retinand ca nu are competenta cenzurarii deciziei luate de instanta de judecata, aceasta fiind singura in masura sa anuleze sau ridice masura luata.
Potrivit art. 23 alin. 4 din Legea nr. 7/1996, inscrierile de carte funciara sunt de trei feluri: intabularea, având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale; înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiția justificării ulterioare; notarea, având ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice referitoare la starea și capacitatea persoanelor, acțiunilor și căilor de atac în justiție, precum și a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară.
Potrivit art. 19 pct. C lit. b din Lege (dispozitie prevazuta si de art. 39 alin. 9 din Regulament), in partea a III-a a cartii funciare se inscriu faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte.
Totodata, potrivit art. 47 din Lege si art. 55 al. 2 din Regulament, cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru și publicitate imobiliară.
Potrivit art. 56 alin. 3 din Regulament: „Cererea poate fi depusă de titularul dreptului înscris în cartea funciară sau de persoana interesată, prin mandatar cu procură autentică, prin notarul public care a efectuat actul notarial susceptibil de înscriere, sau prin persoana fizică sau juridică care a întocmit documentația cadastrală”.
Registratorul de carte funciara trebuie sa identifice tipul de inscriere si partea cartii funciare in care aceasta trebuie efectuata, sa arate natura faptului juridic din care rezulta inscrierea, precum si legalitatea materiala a inscrisului ce sta la baza cererii de inscriere.
Prin încheierea nr. 4160/24.01.2014, emisa de către Registrator S. V., din cadrul OCPI B., a fost admisa cererea formulata de Z. I. si s-a dispus notarea încheierii Camerei de Consiliu pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._, având ca obiect Sechestru Asigurător, sub C7 din Cartea Funciara_ (provenita din cartea funciara de pe hârtie cu numărul_ UAT B.).
Publicitatea imobiliara are drept scop aducerea la cunostinta tertelor persoane a situatiei de fapt si de drept cu privire la imobilul inscris in cartea funciara si pentru a se asigura ocrotirea si stabilitatea circuitului civil.
Astfel, pentru a da relevanta principiului publicitatii integrale si principiului disponibilitatii, vazand cele retinute mai sus relativ la natura actului juridic, tribunalul apreciaza ca registratorul de carte funciara a procedat in mod corect la notarea încheierii Camerei de Consiliu pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._, având ca obiect Sechestru Asigurător, sub C7 din Cartea Funciara_ (provenita din cartea funciara de pe hârtie cu numărul_ UAT B.).
De asemeni, potrivit art. 58 alin. 1 din Regulament: „Înainte de rezolvarea cererii de către registrator, asistentul-registrator verifică cererea în raport cu datele de carte funciară și menționează în referat dacă există sau nu piedici pentru efectuarea lucrării solicitate, menționând în coala de carte funciară, la observații, numărul de înregistrare al lucrării.” Astfel, finalitatea urmarita prin intocmirea acestui referat este aceea de a aduce la cunostinta registratorului existenta unor piedici pentru efectuarea inscrierii.
Ceea ce intereseaza în solutionarea unei cereri de notare, ca cea din speta dedusa judecatii, este stabilirea unei legaturi între obiectul acestuia (definit ca pretentia concreta a reclamantului), cauza actiunii ( în sensul de scopul urmarit de reclamant), notiune deosebita de „cauza cererii de chemare în judecata” care se refera la fundamentul juridic al pretentiei) si dreptul real întabulat.
În cadrul sistemului de carte funciara, imobilele sunt individualizate cu număr de carte funciară și număr cadastral pentru fiecare imobil în parte, și orice cerere adresată acelui birou trebuie să prevadă cartea funciară și numărul cadastral. Notarea este înscrierea care are ca obiect inserarea în cartea funciară a unor drepturi personale, fapte și raporturi juridice ce au legătură strânsă cu drepturile tabulare, spre a fi cunoscute de terți. Cerința esențială este aceea de a se demonstra că litigiile despre a căror existență se face dovada prin certificatele de grefă anexate, se poartă și au legătură directă cu imobilul identificat ca fiind înscris în cartea funciară, dovadă ce trebuie făcută de petentul direct interesat, care trebuie să fie în măsură să individualizeze imobilul (respectiv că litigiile vizează imobilul înscris în respectiva carte funciară).
Aceasta legatura trebuie sa reiasa din incrisurile prezentate de parte la momentul formularii cererii.
Art. 47 și 48 din legea 7/1996 vorbesc despre faptul că registratorul nu poate distinge decât în limita legii, urmărind îndeplinirea condițiilor mai sus menționate. Art. 48 din Legea 7/1996 și art. 63 din regulament arată că registratorul cercetează îndeplinirea condițiilor de fond și de formă ale cererii, examinând înscrisurile atașate cererii, în baza cărora se solicită efectuarea operațiunii, sub aspectul îndeplinirii următoarelor condiții: a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege; b) indică numele părților; c) individualizează imobilul printr-un identificator unic; d) este însoțit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română; e) este însoțit, după caz de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificarea sau a certificatului de sarcini care a stat la baza emiterii actului.
Cercetarea întreprinsă de registrator va avea în vedere doar verificarea condițiilor de fond și de formă ale cererii și ale actelor justificative, nefiind în măsură să emită aprecieri care țin de temeinicia cererii (art. 51 din Legea 7/1996). Condițiile enumerate sunt cumulative, nu alternative, prin urmare o cerere care îndeplinește condițiile este admisă, neîndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor fiind temei de respingere a cererii.
In ceea ce priveste forma in care acest referat trebuie intocmit, legiuitorul a prevazut numai obligatia registratorului asistent de a verifica datele de carte funciara in vederea existentei unor piedici, lucru pe care acesta l-a facut, in incheierea nr. 4160/24.01.2014 consemnandu-se ca solutia a fost pronuntata avand in vedere ca, potrivit referatului, nu exista piedici.
In ceea ce priveste plangerea formulata de apelanti, Tribunalul reține că plângerea constituie în sine o cale de atac specială împotriva încheierii de carte funciară, prin care se verifica legalitatea solutiei data de biroul de cadastru si publicitate imobiliara, prin prisma cererii de inscriere a actelor ce au stat la baza ei si a dispozitiilor legale incidente in cauza, conținutul acesteia neputând să se refere la alte solicitări prin care să se tindă la modificarea sau întregirea cererii de înscriere.
În aceste situații, suntem ținuți de legea specială, nu de prevederile Codului civil, care este dreptul comun în materie, motiv pentru care în cadrul soluționării plangerii împotriva încheierii de carte funciară, temeinicia și legalitatea încheierii registratorului se raportează la cererea cu care acesta a fost sesizat și a actelor anexate la aceasta.
Instanța este datoare să continue procedura declanșată prin cererea de înscriere/notare, în limita acestei cereri și a înscrisurilor pe care se întemeiază, fără a avea posibilitatea ca pe calea controlului judiciar exercitat, ca urmare a admiterii plângerii, să admită extinderea sau modificarea cererii care a stat la baza declanșării procedurii.
Soluția instanței nu poate fi întemeiată decât pe documentele care au stat la baza emiterii cererii și implicit a încheierii de carte funciară atacată, soluția putând fi de a menține încheierea registratorului, confirmând soluția dată de acesta sau de a o desființa.
Asa cum am aratat, judecatorul chemat sa rezolve plangerea de carte funciara este tinut sa faca aceleasi verificari pe care le-ar fi putut face si registratorul sef la momentul solutionarii cererii de reexaminare, pentru a se respecta principiul legalitatii si pe cel al prioritatii inscrierilor in cartea funciara.
Verificand incheierea atacata, in mod corect instanta de fond a observat ca registratorul sef a dat o corecta rezolvare cererii de reexaminare, respectiv ca notarea masurii in cartea funciara a fost facuta in baza unei hotarari judecatoresti definitive, pe care registratorul sef nu o putea cenzura, singura abilitata in acest sens fiind instanta de control judiciar.
Astfel, potrivit art. 954 alin. 3 C.p.c., sechestrul asigurator de inscrie de indata in cartea funciara. Procedand la notarea sechestrului chiar daca proprietarul tabular era un altul decat debitoarea, registratorul de carte funciara nu a incalcat principiul relativitatii inscrierilor de carte funciara, atat timp cat hotararea judecatoreasca in baza careia s-a facut inscrierea se bucura de opozabilitate fata de tertele persoane.
Calea de atac prevazuta de art. 953 alin. 3 C.p.c. poate fi promovata de orice persoana interesata in conditiile art. 534 alin. 4 C.p.c., procedura sechestrului aigurator fiind una necontencioasa.
Tribunalul, fata de cele expuse anterior, apreciaza ca, in mod corect, OCPI Buzau a respins cererea de reexaminare formulata de petenta . SRL impotriva incheierii nr. 4160/24.01.2014, prin care a fost admisa cererea formulata de Z. I. si s-a dispus notarea incheierii Camerei de Consiliu pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._, avand ca obiect sechestru asigurator sub C7 din Cartea Funciara nr._ (provenita din cartea funciara de pe hartie cu numarul_ UAT Buzau), iar in ceea ce priveste modul de motivare in fapt si in drept a incheierii nr._, argumentele prezentate de catre registrator in sprijinul solutiei de respingere sunt suficiente atunci cand permit instantei sa exercite un control suficient asupra solutiei adoptate.
In consecinta, avand in vedere cele expuse, tribunalul apreciaza ca apelul este nefondat, in privinta criticilor expuse anterior.
3. In ceea ce priveste apelul formulat de I. A. G., aceeasta a solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a sentinței apelate si pe fond admiterea cererii inițiale, anularea acestor incheieri si radierea respectivei notari in CF, motivat de următoarele argumente: in mod greșit instanța de fond a apreciat ca cererea este neintemeiata, in condițiile in care a arătat faptul ca apelanta I. A. G. a deținut in proprietate acest imobil situat in B., ., județ B. pana in data de 17.12.2013 cand, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2491/17.12.2013 de către BNP T. M., a procedat la instrainarea acestuia către . SRL B., iar aceasta înstrăinare a avut loc anterior momentului formulării cererii de instituire a sechestrului asigurător de către petentul Z. I., iar noul proprietar tabular nu este parte in acel proces civil; apreciaza ca, prin aceasta notare, sunt incalcate dispozițiile art. 893 NCC ce prevăd imperativ ca inscrierea unui drept in cartea funciara se poate face doar impotriva aceluia care, la data înregistrării cererii, figura ca titular al dreptului de proprietate, motiv pentru care solicita admiterea apelului, modificarea in tot a sentinței apelate si pe fond admiterea cererii inițiale, anularea acestor incheieri si radierea respectivei notari in CF; nu este de acord cu motivarea instanței de fond, potrivit căreia registratorul sef nu putea refuza aplicarea hotărârii judecătorești, intrucat acea hotărâre prin care a fost instituit sechestrul asigurător in mod vădit nu putea fi pusa in aplicare, acel funcționar putând refuza aceasta, prevalandu-se de lipsa identității intre debitor si proprietarul tabular al imobilului conform art. 893 NCC, indrumand totodată părțile sa se adreseze instanței emitente a acelei sentințe cu o cerere intemeiata pe disp. art. 443 NCPC.
In legatura cu aceste critici, tribunalul retine ca, prin cererea conexa inregistrata sub nr. 6351/200/21.03.2014 pe rolul Judecatoriei Buzau, petenta I. A. G. a formulat, in contradictoriu cu intimatul Z. I., plangere impotriva incheierii nr. 4160/30.01.2014 pronuntata de OCPI Buzau si impotriva incheierii de respingere a cererii de reexaminare nr. 8733/20.02.2014, solicitand anularea celor doua incheieri si radierea din cartea funciara a notarii.
In drept, a invocat dispozitiile art. 31 din Legea nr. 7/1996 si ale art. 893 C.civ.
Prin s.c. nr. 3112/27.02.2015, Judecatoria Buzau a respins plangerea principala privind pe petenta . SRL și pe intimatul Z. I., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art. 52 alin. 2 Legea nr. 7/1996), ca neintemeiata; a respins exceptia tardivitatii formularii plangerii conexe, ca neintemeiata; a respins exceptia inadmisibilitatii plangerii conexe, ca neintemeiata; a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a petentei I. A. G. pe plangerea conexa; a respins plangerea conexa privind pe petenta I. A. G. și pe intimatul Z. I., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art. 52 alin. 2 Legea nr. 7/1996), ca promovata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
Pentru a hotari astfel, instanta fondului a avut in vedere faptul ca, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 31 alin. 3 suscitate, plangerea de carte funciara poate fi formulata de orice persoana interesata; petenta din plangerea conexa este fosta proprietara a imobilului asupra caruia a fost instituit sechestrul asigurator, aceasta intrainandu-l S.C. MM E. M. S.R.L. prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2491/17.12.2013 de catre BNP M. T. (filele 9 si 10); potrivit art. 33 C.p.c., interesul de a actiona trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual; interesul indeplineste conditia de a fi nascut si actual atunci cand exista in momentul in care se exercita actiunea civila, in sensul ca partea s-ar expune la un prejudiciu numai daca nu ar recurge in acel moment la actiune; din probele administrate in cauza nu rezulta existenta unui interes nascut si actual; petenta nu justifica nici existenta unui drept subiectiv amenintat a carei incalcare doreste sa o previna prin formularea cererii de reexaminare si a plangerii subsecvente si nici iminenta producerii unei pagube ce ulterior nu ar mai putea fi reparata.
In consecinta, a admis exceptia invocata, cu consecinta respingerii plangerii conexe ca promovata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
Din cele expuse pe larg anterior, rezulta ca instanta de fond nu a examinat plangerea formulata de apelanta I. A. G. pe fondul ei, ci a ramas in pronuntare cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a acesteia. Motivele de apel, in aceste conditii, nu puteau sa priveasca decat critici cu privire la solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active de catre Judecatoria Buzau, nu fondul cauzei.
Insa, din lectura motivelor de apel depuse la dosar, nu se desprinde nicio critica referitoare la dezlegarea data de instanta de fond exceptiei, astfel incat tribunalul nu poate avea in vedere criticile pe netemeinicie aratate de apelanta in cererea de apel, cu atat mai mult cu cat exceptia lipsei calitatii procesuale active a apelantei I. alina G. a fost corect solutionata de catre Judecatoria Buzau.
F. de toate argumentele avute in vedere anterior, in conformitate cu prevederile art. 480 cod de procedura civila, va respinge apelurile, ca nefondate.
Vazand si prevederile art. 453 cod de procedura civila si constatand ca apelantii sunt parti cazute in pretentii, ii va obliga pe acestia la câte 620 lei cheltuieli de judecată către intimatul Z. I..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ambele apeluri declarate de petenții . SRL, cu sediul în municipiul B., cartier Episcopiei, ..32, județ B., cu sediul procesual ales la „A., I.&Asociații – Societate Civilă de Avocați în municipiul B., . 1, ., județ B. și I. A. G., domiciliată în municipiul B., cartier Broșteni, .. 1, ., împotriva sentinței civile nr. 3112/27.02.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Z. I., domiciliat în municipiul B., ., județ B., ca nefondate.
Obligă apelanții la câte 620 lei cheltuieli de judecată către intimatul Z. I..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Septembrie 2015.
Președinte, I. M. | Judecător, D. R. | |
Grefier, E. D. |
Red./Tehnored.D.R./5 ex.
22.09.2015
Judecătoria B.
Dosar fond:_
Judec.fond:
| ← Validare poprire. Decizia nr. 2874/2015. Tribunalul BUZĂU | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
