Validare poprire. Decizia nr. 2659/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2659/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 2659/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2659/2015
Ședința publică de la 25 Mai 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE V. B.
Judecător E. P.
Grefier V. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de creditoarea . cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat B. G. din București, . bis, . împotriva sentinței civile nr. 2541 din 17.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect validare poprire în contradictoriu cu debitoarea . SRL cu sediul în ., J. B. și terțul poprit DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE – G. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. cu sediul în B., ., jud. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat B. G. pentru creditoarea apelantă ., administratorul statutar A. N., avocat I. M. pentru debitoarea intimată . SRL și consilier juridic F. D. pentru terțul poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la al doilea termen de judecată după parcurgerea procedurii de regularizare în cadrul căreia apelanta a timbrat cererea de apel cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei conform chitanței .-10 nr._/23.02.2015, s-a comunicat intimatelor cererea de apel, iar la data de 30.04.2015 intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a formulat întâmpinare.
Se identifică administratorul statutar A. N., care prezintă CI . nr._ domiciliat în București, sector 6, Ale Dealul Măcinului, nr.6, ..E, ..
Avocat B. G., pentru creditoarea apelantă ., depune la dosar înscrisuri în dovedirea faptului că autoritatea care rezolvă orice poprire în cadrul A.J.F.P. este Trezoreria, respectiv adresa B. P. A. G. reprezentând dispoziție de poprire către Trezoreria B. care apare ca fiind înregistrată la A.J.F.P. B. sub nr._ la 9.12.2013, despre care pretinde apelanta că se află și la dosarul cauzei dar nu are acest nr. de înregistrare la A.J.F.P. B..
De asemenea depune și răspunsul pe care societatea creditoare l-a primit de la D.G.R.F.P. G. urmare a unei sesizări adresată acestei instituții.
Câte un exemplar al acestor înscrisuri au fost înmânate reprezentanților intimatei debitoare și intimatei terț poprit.
Consilier juridic F. D. pentru terțul poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. depune la dosar decizia nr. 218 /2015 a Curții de Apel Ploiești cu titlu de practică judiciară.
Întrebate fiind, părțile prezente, prin apărători, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe apel, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le cuvântul, pe apel, pentru dezbateri.
Avocat B. G., pentru creditoarea apelantă ., solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, anularea sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii în sensul validării popririi.
Arată că executorul judecătoresc a înființat corect poprirea la data de 27.11.2013, înregistrată la A.J.F.P. la data de 9.12.2013, că din dispoziția președintelui A.J.F.P. B. a fost înaintată dispoziția de poprire a doua zi, la 10.12.2013, autorității aflată în subordinea A.J.F.P. B., respectiv Trezoreriei, din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice G., spre competentă soluționare, astfel cum rezultă și din celelalte acte care au fost soluționate tot de Trezoreria B..
Prin urmare, înființarea popririi s-a realizat pentru toate sumele din dispoziția de poprire și în mod injust s-a reținut în sentința de fond că există deosebiri între dispoziția de poprire înaintată cu mențiunea Trezoreria B., aceasta fiind autoritatea care, în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice G. se ocupă de reținerea sumelor prin poprire.
Arată că toate Trezoreria trebuia să soluționeze dispoziția de poprire și toate sumele care erau în disponibil să fie eliberate către creditor, în speță TVA, și debitoarei care s-a folosit de creanța . a intrat în insolvență.
Mai arată că instanța de fond nu a observat că dispoziția de poprire din data de 27.11.2013, a fost înregistrată la A.J.F.P. la data de 10.12.2013, invocă în acest sens fila 192 dosar de fond.
Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Avocat I. M. pentru debitoarea intimată . SRL invocă faptul că dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 prevăd suspendarea de drept a oricărei acțiuni judiciare sau executare silită dat fiind procedura insolvenței declanșată în cauza de insolvență nr. 670 înregistrată la 11.03.2014 pe rolul Tribunalului B., prin care s-a admis cererea, s-a deschis procedura insolvenței la data de 24.03.2014.
Față de faptul că cererea în discuție este o cerere de validare poprire, înregistrată la data de 24.03.2014 iar anterior acestui moment, la 17.03.2014, Tribunalul a admis cererea și a dispus deschiderea procedurii insolvenței.
Prin urmare nu se mai poate discuta de o continuare a executării în această modalitate întrucât, anterior inregistrării cererii de validare poprire s-a deschis procedura insolvenței.
Pe de altă parte, în condițiile în care pe 9.12.2013, terțul poprit a primit înștiințarea de poprire, în mod evident nu s-a realizat poprirea, așa cum se suține, prin urmare, în raport de dispozițiile legale aplicabile, în cel mult o lună ar fi trebuit să înregistreze cererea de validare de poprire la instanță. Or cererea este înregistrată abia la 24.03.2014.
Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic F. D., pentru terțul poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., apreciază că se face o confuzie între instituția Trezorerie și instituția A.J.F.P., respectiv D.G.R.F.P.
Astfel, arată că Trezoreria Statului este o entitate distinctă față de Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice. Rolul unei Trezorerii înseamnă gestionarea fondurilor și derularea sumelor pentru instituțiile publice, respectiv efectuare sau încasare de plăți pentru agenții economici care au conturi la Trezorerie.
Față de această distincție, solicită a se observa că prima cerere de înființare poprire se referă la Trezorerie, care spune să se identifice conturile debitorului . SRL. S-a răspuns că nu există conturi deschide de către debitor.
A doua cerere de înființare a popririi este primită la 10.02.2014, unde formularea este „asupra sumelor pe care A.J.F.P. B. le datorează debitorului . SRL.
Arată că cele două instituții sunt diferite, chiar dacă plățile datorate de către A.J.F.P. se fac prin intermediul Trezoreriei.
Se mai arată că prin dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 se suspendă toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare.
Faptul că A.J.F.P. a efectuat plăți prin rambursare de TVA debitorului, acestea au avut loc la data de 3.02.2014, ori cererea de înființare a popririi a fost înregistrată la A.J.F.P. B. la 10.02.2014, deci ulterior. Din acest punct de vedere nu se poate găsi o culpă instituției A.J.F.P. B. față de așa zisa neindisponibilizare a sumelor datorate de către debitorul în cauză, . SRL.
Solicită respingerea apelului ca neîntemeiat.
La intrebarea instanței, consilier juridic F. D., pentru terțul poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., precizează că restituirea sumelor din TVA către . avut loc în decembrie, s-a făcut prin Trezorerie, în baza colaborării intre cele două instituții, conform Ordinului nr. 337 din 3.02.2015 emis de Ministerul Finanțelor Publice – ANAF, pe care îl depune la dosar.
In replică, avocat B. G., pentru creditoarea apelantă ., arată că, în ceea ce privește susținerile apărătorului debitoarei, Tribunalul B. s-a pronunțat cu privire la suspendarea executării silite, considerându-se pe bună dreptate că în speță este vorba de un raport care se creează între terțul poprit și creditoare în momentul în care nu-și îndeplinește niște obligații prevăzute de lege .
În ceea ce privește așa zisa tardivitate s-a pronunțat Judecătoria B., care a respins-o și nu s-au făcut demersuri în a se ataca sentința Judecătoriei B. cu apel.
În ceea ce privește inadvertențele pe care vrea să le speculeze terțul poprit, arată că, chiar în Ordinul depus la dosar, la anexă, în care se face dovada că directorul Trezoreriei este subordonat direct președintelui A.J.F.P..
Mai arată că a invocat Ordinul președintelui Autorității Naționale de Administrare Fiscală din 11.09.2014, pe care l-a depus la instanța de fond, prin care se arată că orice dispoziție de poprire care se înființează este de competența Trezoreriei.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2541 pronunțată de Judecătoria B. a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea introdusă de petenta . în contradictoriu cu debitoarea . SRL și tertul poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice – G..
S-a desființat poprirea înființată de B. P. A. G. în dosarul execuțional nr. 775/2013 privind pe terțul poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice – G..
S-a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privitor la amendarea terțului poprit.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
In data de 12.10.2013, debitoarea . SRL a emis fila CEC . 1 BB nr._ in valoare de_,96 lei la ordinul creditoarei ..
La data de 28.10.2013 aceasta fila CEC a fost refuzata la plata din lipsa totala de disponibil, iar prin încheierea pronunțată de Judecătoria B. la data de 08.11.2013 in cadrul Dosarului nr._/200/2013 a fost încuviințată executarea silită, in baza titlului executoriu reprezentat de fila CEC.
In cadrul Dosarului de executare, prin adresa din data de 12.11.2013 au fost solicitate relații de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., respectiv sa se comunice instituțiile bancare la care debitorul are deschis cont.
La data de 27.11.2013 executorul judecătoresc a emis dispoziție de poprire către Trezoreria B., solicitând sa se înființeze poprire pe conturile debitoarei . SRL.
La data de 05.12.2013 Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. s-au comunicat numele unităților bancare la care debitoarea avea deschise conturi bancare.
Potrivit adresei din data de 12.12.2013 Trezoreria B. a comunicat executorului judecătoresc faptul ca debitoarea nu are deschise conturi de disponibilități la aceasta instituție.
La data de 07.02.2014 executorul judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi către terțul poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., adresa ce a fost primita de terțul poprit la data de 10.02.2014.
La data de 28.02.2014 terțul poprit a comunicat faptul ca debitoarea nu are deschise la Trezorerie conturi de disponibilități ce ar putea fi executate silit.
La data de 11.03.2014 creditoarea a solicitat terțului poprit sa i se comunice cate o copie de Declarațiile 394 pe care debitoarea le-a depus la aceasta instituție.
La 17.03.2014 a solicitat ANAF sa se comunice daca debitoarea a solicitat rambursare de TVA si, după caz, cuantumul sumei rambursate.
La data de 24.03.2014 ANAF a comunicat faptul ca debitoarea a depus in luna februarie 2014 decont cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare in suma de_ lei.
La data de 27.03.2014 aceeași unitate ANAF a comunicat faptul ca debitoarei i s-au soluționat doua cereri de rambursare TVA, fiindu-i restituite sumele de 3438 la data de 02.12.2013 si suma de_ lei la data de 03.02.2014.
In data de 17.03._ fata de debitoare s-a deschis procedura insolvenței, iar la data de 14.04.2014 executorul judecătoresc a comunicat terțului poprit faptul ca poprirea înființată in cadrul acestui dosar este suspendata de drept.
Conform art. 780 alin. 1 N.C. pr. civ. sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute in numele sau de o a treia persoană sau pe care aceasta din urma i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.
Potrivit art. 781 alin. 1 poprirea se înființează la cererea creditorului, de către un executor judecătoresc, art. 782 alin. 1 prevăzând că aceasta se înființează fără somație, in baza încheierii de încuviințare a executării silite, prin adresă în care se va preciza si titlul in temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicata celei de-a treia persoane arătate la art. 780 alin. 1, împreună cu încheierea de încuviințare a executării sau un certificat privind soluția pronunțată in dosar.
Potrivit art. 786 alin. 1 lit. a) N.C.p.civ. în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat să consemneze suma de bani, daca creanța poprita este exigibila, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului.
Conform art. 789 alin. 1 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce ii revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o luna de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi. Instanța ii va cita pe creditorul urmăritor si pe cei intervenienți, daca este cazul, precum si pe debitorul si terțul poprit si, la termenul fixat pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricărei probe necesare soluționării cauzei.
Condițiile necesare înființării popririi sau validării acesteia vizează raporturile juridice preexistente înființării popririi, respectiv:
- să existe o creanță rezultată dintr-un raport obligațional creat între creditorul popritor și debitorul poprit;
- să existe o creanță rezultată dintr-un raport obligațional creat între debitorul poprit și terțul poprit, ultimul fiind dator primului;
Se recurge la validarea popririi, în situația în care terțul poprit nu-și execută obligațiile ce-i revin pentru realizarea popririi. Astfel, în termen de o luna de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să achite suma urmăribilă și nu a făcut-o, instanța de executare poate fi sesizată în vederea validării popririi. Calitatea procesuală activă este conferită de art. 460 alin.(1) C. proc. civ. atât creditorului, cât și executorului sau debitorului poprit.
Din analiza textelor de lege, se poate trage cu ușurință concluzia că întreaga procedură de validare a popririi nu este altceva decât o măsură de executare în care instanța doar verifică dacă sunt îndeplinite condițiile validării. Instanța nu este îndreptățită să analizeze legalitatea și temeinicia în fond a titlului executoriu, in cazul de fată fila CEC, ci doar dacă aceasta este executorie și privește părțile din cauza de față.
Concret, analizând îndeplinirea primei condiții pentru validarea popririi, instanța a reținut faptul că . P. T. SRL are o creanță împotriva debitoarei . SRL, stabilită prin titlul executoriu reprezentat de fila CEC . 1 BB nr._ emisa in data de 12.10.2013.
Cu privire la cea de-a doua condiție, instanța a constatat că aceasta nu este îndeplinită.
Pentru a putea fi validată poprirea, potrivit art. 780 alin 1 N.C.proc.civ., trebuie să existe obligația terțului poprit de a plăti o sumă de bani debitorului și refuzul terțului de a indisponibiliza aceste sume.
Din actele dosarului de executare reiese ca adresa de înființare a popririi a fost înaintată terțului poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice – G. la data de 07.02.2014, fiind primita de terțul poprit la data de 10.02.2014, iar ulterior acestei date nu au fost eliberate sume de bani de către terțul poprit.
Creditorul apreciază ca terțul poprit nu si-a îndeplinit obligațiile prin faptul ca data de 02.12.2013 Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice – G. a emis Ordinul de plata prin care debitoarei i-a fost restituita suma de 3.438 lei iar la data de 03.02.2014 a fost emis Ordinul de plata prin care debitoarei i-a fost restituita suma de 67.410 lei.
Ori, instanța a constatat ca aceste sume au fost eliberate anterior primirii adresei de înființare a popririi, nu ulterior, la momentul respectiv terțul poprit neavând nici o obligație legala de indisponibilizare a sumelor respective.
Instanța nu a reținut susținerile creditoarei referitoare la adresa de înființare a popririi ce a fost comunicata Trezoreriei B. la data de 27.11.2013, in primul rând pentru ca nu s-a solicitat validarea popririi fata de aceasta adresa, iar pe de alta parte deoarece, aceasta poprire nu a fost înaintată terțului poprit din prezenta cauza, cele doua fiind unități distincte, chiar daca Trezoreria B. face parte din aparatul propriu al AJFP.
Mai mult, instanța a avut in vedere si faptul ca validarea popririi reprezintă un act de executare in cadrul dosarului de executare silita nr. 775/2013.
Cererea de validare poprire a fost introdusa ulterior intrării in insolventa a debitorului, iar potrivit art. 36 din Legea nr. 85/ 2006, de la data deschiderii procedurii generale, se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor.
Așa cum a reținut instanța superioara validarea popririi are ca efect nașterea unui nou raport juridic de obligație în care terțul poprit, care era debitor al debitorului urmărit, devine debitor al creditorului urmăritor în limita sumei de bani pe care era dator să o indisponibilizeze și să o pună la dispoziția executorului judecătoresc în vederea stingerii creanței deținută de creditorul urmăritor împotriva debitorului inițial.
Insa in cauza, nu a intervenit validarea popririi pentru a se da naștere unui nou raport juridic, instanța fiind investita tocmai cu confirmarea acestui raport juridic, și respectiv cu confirmarea unui act de executare ce îl vizează pe debitorul intrat în insolvență.
F. de toate cele de mai sus, instanța a apreciat că terțul poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a respectat prevederile legale, astfel încât, instanța a respins cererea de validare a popririi formulate de creditoarea P. T. SRL, nefiind îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 780 N.C.pr.civ.
Având in vedere soluția pronunțată, instanța a dispus desființarea popririi instituite de B. P. A. G. in cadrul dosarului de executare silita nr. 775/2012, in ceea ce îl privește pe terțul poprit Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice - G..
Analizând cererea creditoarei de a amenda terțul poprit, având in vedere ca nu s-a admis cererea principala instanța a respins si acest capăt de cerere, apreciind ca nu este întemeiat.
F. de soluțiile pronunțate, instanța a respins si cererea de obligare a acestuia la plata cheltuielilor judiciare.
Împotriva sentinței a declarat apel creditoarea ., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Printr-un memoriu separat, creditoarea a învederat motivele de nelegalitate și de netemeinicie avute în vedere la exercitarea căii de atac.
Astfel, apelanta a menționat că, în mod eronat, instanța de fond a reținut că AJFP B. și trezoreria municipiului B. sunt unități distincte, fără a motiva din punct de vedere legal, această constatare și fără a preciza în ce constă distincția dintre ele.
Instanța de fond nu a stabilit cine este terțul poprit având în vedere că ambele structuri instituționale nu au personalitate juridică, fac parte din aceiași direcție regională, dar una se subordonează celeilalte conform regulamentului de funcționare.
Trebuie observat ca ambele adrese de poprire din 27.11.2013 și 07.02.2014 au același conținut, referindu-se la conturi deschise în trezorerie. Totodată, activitatea de poprire este în competența trezoreriei, prin biroul contabilitate.
Prin ordinul nr. 2185/2014 al Președintelui ANAF, s-a stabilit că Serviciul de îndrumare și verificare a trezoreriilor locale, verifică modul în care au fost efectuate compensațiile/restituirile de venituri bugetare, urmărind în mod deosebit modalitatea de punere în aplicare a executării silite prin poprire a instituțiilor publice și a operatorilor economici potrivit prevederilor legale.
Totodată, conform anexei nr. 1.4 la Ordinul Președintelui ANAF nr. 1104/2014, trezorierul șef se subordonează ierarhic șefului administrației județene, iar ambele structuri fac parte din DGRFP G..
În consecință, susține apelanta, dispoziția de poprire emisă de B. P. A. G. a fost corect îndreptată către structura ANAF, respectiv Trezoreria B., potrivit dispoziției de poprire din data de 27.11.2013 iar revenirea, prin dispoziția de poprire din 07.02.2014, a fost efectuată la stăruința creditoarei ca urmare a faptului că instituția statului cu atribuții de înființare a popririi, a refuzat să se conformeze dispoziției inițiale de poprire din data de 27.11.2013, mai mult eliberând debitoarei, la data de 02.12.2013, sume de bani reprezentând rambursare de sold negativ de TVA.
Pentru a dispune desființarea popririi, instanța de fond a reținut ilegal caracterul suspensiv al deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei ori, aceste aspecte au fost soluționate definitiv de Tribunalul B. prin Decizia civilă nr. 506/2014 prin care s-a statuat că validarea popririi dă naștere unui raport juridic de obligație în care terțul poprit, care este debitor la debitorului urmărit, devine debitor al creditorului urmăritor, în limita sumei pe care era dator să o indisponibilizeze.
În mod eronat, instanța de fond, a apreciat că prin efectul suspensiv al insolvenței, pot fi desființate proceduri individuale de executare silită, care de fapt, se suspendă de drept.
A mai arătat apelanta că, sentința primei instanțe este criticabilă și sub aspectul faptului că terțul poprit nu avea o obligație de plată a unei sume de bani debitorului pentru ca adresa de înființare a fost transmisă terțului poprit la data de 07.02.2014 iar ulterior acestei date nu au fost eliberate sume de bani.
Instanța de fond a refuzat să ia în considerare faptul că Trezoreria B. reprezintă din punct de vedere funcțional AJFP B., în privința raporturilor juridice create prin instituirea de popriri.
Adresele trezoreriei nu au făcut nimic altceva decât să comunice că debitoarea urmărită nu are deschise, la Trezoreria B., conturi de disponibilități ce ar putea fi executate, fără a ține seama că prin conturile sale s-au virat debitoarei cele trei rambursări de TVA cu încălcarea dispozițiilor legale privind poprirea.
Apelul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prima instanță de judecată a reținut în mod corect situația de fapt și a făcut o justă aplicare a dispozițiilor legale privind înființarea și validarea executării silite prin poprire.
Astfel, la data de 27.11.2013, executorul judecătoresc a emis dispoziție de poprire către Trezoreria B. prin care a solicitat înființarea popririi pe conturile debitoarei . SRL. Prin adresa din 12.12.2013, Trezoreria B. a comunicat biroului executorului judecătoresc, faptul că debitoarea mai sus menționată nu are deschide la această instituție conturi de disponibilități.
Ulterior, la 07.02.2014, același executor judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi către terțul poprit AJFP B., aceasta fiind primită la data de 10.02.2014.
Prin adresa din 28.02.2014, AJFP B. a transmis organului de executare faptul că debitoarea nu are conturi deschide la Trezoreria B..
Din relațiile comunicate de către AJFP B. a mai rezultat că debitoarei i-au fost soluționate două cereri de rambursare TVA, fiindu-i restituită, la data de 02.12.2013 suma de 3.438 lei și la data de 03.02.2014 suma de 67.410 lei.
Ulterior, la data de 17.03.2014, a fost deschisă procedura insolvenței față de creditoarea . SRL.
Tribunalul constată că din actele și lucrările dosarului, rezultă împrejurarea că adresa de înființare a popririi a fost comunicată terțului poprit AJFP B. la data de 07.02.2014, iar ulterior acestei date, terțul poprit nu a eliberat sume de bani către debitoarea urmărită. Cele două sume de bani reprezentând rambursări de TVA, au fost plătite debitoarei urmărite anterior adresei de înființare a popririi din data de 07.02.2014.
Este adevărat că la data de 27.11.2013, executorul judecătoresc a transmis o dispoziție de poprire către Trezoreria B. în care a solicitat înființarea poprii pe conturile debitoarei . SRL dar, tribunalul constată că cererea de validare a popririi se referă la terțul poprit AJFP B. ori, dispoziția de poprire către acesta din urmă a fost formulată și transmisă la data de 07.02.2014, dată după care nu a fost eliberată nicio sumă de bani debitoarei urmărite.
De asemenea, este nefondată critica potrivit căreia Trezoreria B. ar reprezenta o structură din cadrul AJFP B., astfel încât dispoziția de poprire din data de 27.11.2013 obliga terțul poprit la înființarea popririi asupra conturilor de disponibilități ale debitoarei.
În realitate, potrivit HG 78/1992, trezoreriile reprezintă structuri distincte organizate de Ministerul Finanțelor sub forma unei trezorerii centrale a Finanțelor Publice precum și trezorerii în cadrul direcțiilor generale ale Finanțelor Publice, administrațiilor financiare, circumscripțiilor fiscale orășenești și percepțiilor rurale.
În mod neîntemeiat, susține apelanta că dispoziția de poprire din 27.11.2013 a fost îndreptată corect către AJFP B. care reprezintă o structură cu atribuții de urmărire, verificare și instituire a popririlor, șeful trezoreriei subordonându-se conducerii AJFP B..
Așa cum rezultă din dispozițiile Legii contabilității nr. 82/1991 și HG nr. 78/1992, trezoreria statului reprezintă un sistem unitar la nivel central și teritorial în scopul realizării operațiunilor financiare ale sectorului public.
Pe de altă parte, potrivit art. 1 din HG nr. 520/2013 Agenția Națională de Administrare Fiscală, se organizează ca organ de specialitate al Administrației Publice Centrale, instituție cu personalitate juridică în subordinea ministerului Finanțelor Publice.
Ca atare, trezoreriile și administrațiile județene ale Finanțelor Publice, sunt structuri distincte, cu atribuțiuni diferite, care nu au personalitate juridică și care se găsesc în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.
Prin unitățile trezoreriei sunt gestionate conturile instituțiilor publice și agenților economici, iar prin administrațiile județene ale Finanțelor Publice, se asigură stabilirea, încasarea și gestionarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor venituri bugetare.
Între unitățile trezoreriei și administrațiile județele ale Finanțelor Publice nu există raporturi de subordonare. Astfel, potrivit Ordinului nr. 1104/2013 al Președintelui ANAF, unitățile trezoreriei se subordonează Direcției Generale Trezorerie și contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Raportat la aceste dispoziții legale, în mod judicios prima instanță a reținut că trezoreria este o structură distinctă față de Administrația Județeană a Finanțelor Publice și să dispoziția de poprire emisă către Trezoreria B. nu instituia pentru AJFP B. obligația înființării popririi asupra conturilor de disponibilități ale debitoarei urmărite.
Ca atare, tribunalul constată că dispozițiile de poprire din 27.11.2013 și 07.02.2014 au fost emise de executorul judecătoresc către structuri distincte din cadrul unităților teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, iar dispoziția de poprire transmisă către Trezoreria B. nu obliga în niciun fel AJFP B. la indisponibilizarea sumelor de bani pe care le datora debitorului urmărit.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că cele două sume de bani au fost plătite de către AJFP B. anterior dispoziției de poprire din 07.02.2014, dispoziție care privea pe terțul poprit AJFP B..
Potrivit art. 790 Cod procedură civilă, validarea popririi are loc în situația în care terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile privind efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care în loc să consemneze suma urmărită a liberat-o debitorului poprit. Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi prin care îl va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului.
În măsura în care terțul poprit refuză cu rea credință să îndeplinească obligațiile privind efectuarea poprii va putea fi amendat prin hotărârea de validare.
Hotărârea de validare rămasă definitivă, are efectul unei cesiuni de creanță și constituie titlu executoriu împotriva terțului poprit.
În mod judicios prima instanță de judecată a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru validarea proprii, întrucât cele două sume de bani care au fost restituite debitoarei cu titlul de rambursări TVA, au fost plătite înainte de 07.02.2014, dată la care executorul judecătoresc a transmis către AJFP B. dispoziția de poprire.
Raportat la considerentele mai sus expus, tribunalul constată că apelul este nefondat sub aspectul tuturor criticilor formulate, motiv pentru care îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de creditoarea . cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat B. G. din București, . bis, . împotriva sentinței civile nr. 2541 din 17.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect validare poprire în contradictoriu cu debitoarea . SRL cu sediul în ., J. B. și terțul poprit DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE – G. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. cu sediul în B., ., jud. B..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 mai 2015.
Președinte, V. B. | Judecător, E. P. | |
Grefier, V. P. |
Red.V.B./Th.red.H.D./ 5 ex./ 26.06 .2015
d.f. nr._ – Judecătoria B.
j.f. B. M. A.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2652/2015.... | Grăniţuire. Decizia nr. 181/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
