Pretenţii. Sentința nr. 395/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 395/2014 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 2995/269/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr.116
Ședința publică de la 11 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE Sevastița S.
Judecător P. I. A.
Judecător G. S.
Grefier M. S.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de reclamantul D. L. împotriva sentinței civile nr. 395/07.03.2014 pronunțată de Judecătoria Oltenița în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul – pârât R. Ș., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-au prezentat recurentul – reclamant D. L. și av. T. V. pentru intimatul – pârât R. Ș., conform împuternicirii av. ., nr._/2014 depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin intermediul serviciului registratură apărătorul intimatului – pârât, av. T. V., a depus la dosar cerere prin care solicită strigarea cauzei la orele 12.30 fiind ocupat cu afaceri judiciare în sala pentru cauze penale, după care:
Instanța, având în vedere cererea de strigare a cauzei la orele 12.30 formulată de apărătorul intimatului, av. T. V. o constată rămasă fără obiect în raport de prezența acestuia la apelul nominal făcut.
Recurentul – reclamant D. L., având cuvântul, arată că înțelege să solicite acordarea unui apărător din oficiu.
Instanța, aduce la cunoștința recurentului – reclamant că în materie civilă nu se poate acorda apărător din oficiu precum și faptul că are posibilitatea să solicite ajutor public judiciar pentru plata onorariului de avocat în condițiile prevăzute de lege.
Recurentul – reclamant D. L., având cuvântul, revine și arată că renunță la solicitarea privind un apărător din oficiu și nici nu înțelege să formuleze o cerere privind acordarea ajutorului public judiciar. Menționează totodată că nu deține resurse financiare în vederea angajării unui apărător.
Mai arată că a luat la cunoștință de întâmpinarea depusă la dosar de intimatul – pârât.
Întrebat fiind de instanță, arată că motivul de recurs vizează faptul că intimatul - pârât nu și-a respectat obligația și înțelegerea pe care părțile au încheiat-o în fața instanței de fond la momentul renunțării la judecarea cauzei astfel că solicită admiterea cererii de recurs și trimiterea dosarului către instanța de fond în vederea continuării judecării cauzei.
Precizează totodată că se judecă în contradictoriu cu intimatul R. Ș. și în alte dosare precum și faptul că nu a primit de la acesta din urmă decât suma de_ lei și nu_ cum greșit afirmă pârâtul.
Mai arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază prezenta cauză în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri.
Apărătorul intimatului – pârât R. Ș., având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de soluționare și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri.
Instanța, ia act de faptul că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, unește cu fondul recursului excepțiile inadmisibilității și nulității recursului invocate de intimat prin întâmpinare, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri.
Recurentul – reclamant D. L., având cuvântul, solicită admiterea cererii de recurs așa cum a fost formulată și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei către instanța de fond în vederea continuării judecății.
Apărătorul intimatului – pârât R. Ș., având cuvântul, consideră inadmisibil recursul formulat de reclamant întrucât instanța de judecată care a pronunțat sentința atacată doar a luat act de voința părților și a dat o hotărâre în acest sens, nu a pronunțat o sentință prin care să încalce vreun text de lege astfel încât hotărârea să fie nelegală.
Mai arată că, cu privire la recurs, una dintre cerințele obligatorii este aceea ca recurentul să invoce motivele de recurs în care se încadrează cererea sa iar în lipsa arătării motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază acesta, recursul este nul
Instanța, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea precizată înregistrată la Judecătoria Oltenița sub nr._ reclamantul D. L. a solicitat obligarea pârâtului R. Ș. la plata sumei de 50.000 lei, din care 15.000 lei reprezintă despăgubiri materiale și 35.000 lei daune morale.
În motivarea cererii reclamantul arată că între părți a existat un proces penal, care însă nu a soluționat și latura civilă a cauzei. De asemenea, arată că despăgubirile materiale reprezintă contravaloarea producției agricole obținute pe anii 2006 – 2007 și 2007 – 2008 de pe terenul în suprafață de 6,1531 ha. arabil extravilan.
Nu au fost invocate dispoziții legale.
La termenul de judecată din data de 7.03.2014 reclamantul a declarat că renunță la judecată existând și acordul expres al pârâtului în acest sens.
Pe cale de consecință, pronunțând sentința civilă nr. 395/07.03.2014 Judecătoria Oltenița a luat act de renunțarea reclamantului D. L., domiciliat în mun. București, ., ., ., sector 1, la judecată, împotriva pârâtului R. Ș., domiciliat în mun. Oltenița, ..71, jud. Călărași.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul D. L., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că a avut o înțelegere cu pârâtul la instanța de fond pe care nu a respectat-o. A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre continuarea judecății având obiect acordarea sumei de 50.000 lei din care:
- 15.000 lei reprezentând despăgubiri;
- 35.000 lei daune morale;
- 5.000 lei cheltuieli de judecata;
- alte cheltuieli care vor apărea pe parcursul procesului civil;
- dobânzile si sumele reprezentând recolta pe anii 2006-2007 și 2007-2008;
În contradictoriu, intimata prin întâmpinare s-a opus cererii apreciind că recursul nu este motivat.
Solicită instanței de judecata ca prin decizia ce se va pronunța în cauză să se dispună următoarele:
1 - Respingerea recursului ca inadmisibil.
În motivare arata ca în ziua judecării cauzei la Judecătoria 0ltenita, recurentul - reclamant a solicitat lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței pentru o soluționare amiabilă.
A fost de acord și s-a înțeles cu D. L. să-i dea o suma de bani. Precizează ca i-a dat acestuia suma de 40.000 lei și a declarat în fata instanței ca este mulțumit de banii primiți.
După ce instanța a luat act de declarația reclamantului ca a primit banii și împăcarea părților, reclamantul D. L. a solicitat instanței să ia act ca intimatul ar renunța la judecata cu acesta într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1.
Faptul ca intimatul s-ar fi obligat sa renunțe la judecata în cauza de la Judecătoria Sectorului l, nu înseamnă ca sentința pronunțata de Judecătoria Oltenița ar fi nelegală.
Instanța a luat numai act de împăcarea pârtilor în cauza cu care a fost investită.
Prin hotărâre instanța nu a judecat nimic ci numai a luat act de soluționarea litigiului prin voința pârtilor.
Instanța s-a desesizat și prin hotărârea dată nu a încălcat nicio norma de drept material.
2 - Recursul este nul deoarece, potrivit art.489 alin. l și 2 din Codul de procedura civila neîncadrarea motivelor de recurs în motivele de casare prevăzute de art.488, atrage ca sancțiune nulitatea recursului.
Recurentul nu arată care motiv de casare dintre cele prevăzute de art.488 este incident în cauză.
În drept dispozițiile art.200 și urm. din Codul de procedura civilă.
Tribunalul, soluționând cu prioritate excepțiile invocate de intimat constată că nu sunt fondate, deoarece indiferent de soluția fondului, este dreptul parții de a ataca o hotărâre și atunci când este posibil sa dovedească nelegalitatea acesteia. Cu privire la excepția de nulitate se constată ca nu este fondată deoarece recurentul arată în cerere de ce este nemulțumit de hotărâre, temeinicia sau netemeinicia motivării fiind atributul de apreciere al instanței de control judiciar.
Pe fondul recursului, Tribunalul analizând hotărârea instanței de fond prin prisma motivului invocat, a actelor dosarului și a textelor de lege incidente în cauza, constata ca nu este fondat.
La fila 57 dosar de fond exista declarația reclamantului - recurent D. L. în care acesta în fata instanței de fond a declarat ca renunță la judecată întrucât i-au fost achitate pretențiile.
În conformitate cu prevederile art. 406 C.p.civ.
(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.
(3) Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.
(4) Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.
(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.
(6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.
În cauza instanța de fond a luat act în mod direct de voința reclamantului pe care l-a audiat și acesta a semnat personal declarația de renunțare.
În atari condiții se constată că hotărârea instanței de fond este legala și temeinica, recurentul nedovedind ca voința sa a fost viciată.
În concluzie, față de toate acestea, recursul urmează a fi respins, consecință fiind menținerea în tot a sentinței recurate conform art.496 C.pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepțiile inadmisibilității și nulității recursului invocate de intimatul R. Ș..
Respinge recursul declarat de recurentul D. L. în contradictoriu cu intimatul R. Ș. împotriva sentinței civile nr. 395/07.03.2014 pronunțată de Judecătoria Oltenița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 11 septembrie 2014.
Președinte, Sevastița S. | Judecător, P. I. A. | Judecător, G. S. |
Grefier, M. S. |
Redact./tehnored. G.S./24.09.2014
Jud. fond B.A.
Exp.4/24.09.2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 528/2014. Tribunalul... | Succesiune. Sentința nr. 424/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI → |
|---|
