Anulare act. Decizia nr. 371/2013. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 371/2013 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 10-09-2013 în dosarul nr. 9006/211/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 371/A/2013
Ședința publică de la 10 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. L.
JUDECĂTOR: M. O.-S.
GREFIER: L. C.
Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de apelanții M. E., T. A., T. E. PRIN TUTORE M. E. împotriva Sentinței civile nr. 5792/18.02.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimat T. Z., intimat T. C., intimat B. R. SA, MEMBRĂ A GRUPULUI NAȚIONAL BANK OF GRECEE, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 03.09.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 5792 din 18.02.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului T. A. in contradictoriu cu paratii T. Z. si T. C., extinsa in contradictoriu cu B. R. SA –membra a Grupului N. Bank of Grecce prin Sucursala Cluj si cu T. E., prin M. E..
S-a respins cererea de chemare in judecata ca fiind introdusa de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Regimul juridic al nulitatii absolute difera de cel al nulitatii relative prin mai multe aspecte, dintre care unul priveste persoanele ce pot invoca nulitatea, nulitatea absoluta putand fi invocata de catre orice persoana, de instanta din oficiu, de procuror. Totusi, nu oricine poate invoca un motiv de nulitate absoluta a unui act juridic, una din conditiile actiunii civile, o reprezinta existenta unui interes. Cat priveste nulitatea relativa, de vreme ce scopul ei este să ocrotească interese individuale, aceasta poate fi invocată doar de persoana al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic. Invocarea poate fi făcută personal de cel interesat, dacă are capacitatea necesară pentru aceasta, dar poate fi făcută și de reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercițiu, in termenul de prescriptie general de 3 ani de la incheierea actului juridic civil.
Este adevarata sustinerea reclamantului conform careia nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine si oricand, insa ca motiv de nevalabilitate a contractului, reclamantul a invocat lipsa discernamantului vanzatoarei la momentul incheierii acestuia, pe cosiderentul varstei inaintate si a starii sale de sanatate, apreciind ca lipsa discernamantului vanzatoarei reprezinta o cauza de nulitate absoluta.
Ca lipsa discernamantului la data incheierii actului juridic civil se constituie ca o cauza de nulitate relativa a acestuia, si nu de nulitate absoluta, este deja reputat in literatura de specialitate, lipsa discernamantului neechivaland sub nici o forma cu lipsa consimtamantului; acesta exista, fiind insa viciat.
Este de mentionat ca analiza discernamantului in literatura de specialitate, se face atunci cand se examineaza capacitatea de a incheia acte juridice, apreciindu-se ca, in vreme ce capacitatea reprezinta o stare de drept, discernamantul este o stare de fapt, care nu se confunda cu consimtamantul, acesta din urma reprezentand exteriorizarea vointei de a incheia actul juridic.
Astfel, discernamantul tine de caracterul constient al vointei manifeste de a perfecta actul juridic, insa lipsa discernamantului nu este asimilata lipsei totale de consimtamant intalnita uin cazul erorii obstacol. De aceea, persoanele cu capacitate deplina de exercitiu sunt prezumate a avea discernamantul necesar incheierii actelor juridice, iar cei lipsiti de capacitate de exercitiu sunt prezumati a nu avea discernamant fie datorita varstei fragede, fie din cauza starii de sanatae mintala, in ultimul caz, fiind vorba despre persoanele majore puse sub interdictie.
Daca in cazul lipsei totale a consimtamantului sanctiunea legala este fara doar si poate nulitatea absoluta a actului juridic, deoarece sanctiunea intervine pentru absenta unui element esential fara de care actul nu poate lua nastere, respectiv a vointei manifeste de a incheia actul juridic, prin sanctiunea respectiva urmarindu-se ocrotirea unui interes general, in ipoteza lipsei discernamantului, sanctiunea trebuie sa fie una de protectie a persoanei interesate, care a contractat fara putinta de a aprecia cu privire la efectele manifestarii sale de vointa.
Este si firesc sa se aplice sanctiunea nulitatii relative, de vreme ce aceeasi sanctiune de protectie este operanta si in ipoteza incheierii actelor juridice de catre persoane lipsite de capacitate de exercitiu, fara incuviintarea ocrotitorului legal ori de cei pusi sub interdictie, deci lipsiti de discernamant. Aceeasi ratiune se impune, asadar, si in cazul actelor juridice perfectate de persoanele nepuse sub interdictie la data incheierii actului, desi lipsite de discernamant.
Împotriva acestei hotărâri au declarat în termenul prevăzut de lege recurs recalificat în apel M. E. și T. A..
Prin apelul declarat (f. 2) numita M. E. a arătat că Sentinta civile nr.5792, pronuntată la data de 18 februarie 2013, nu i-a fost comunicată.
În motivele cererii apelanta a arătat că cererea sa de intervenție nu a fost pusă în discuție, dar înțelege să susțină poziția apelantului T. A..
Solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond.
Prin apelul formulat reclamantul T. A. (f. 4-6) a solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței civile atacate, arătând că nu s-a cercetat fondul cauzei. Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivele cererii apelantul a arătat că instanța de fond s-a pronunțat asupra exceptiilor invocate de pârâții T. privind calitatea procesuala activa a sa, precum si exceptia tarvitatii actiunii.
Toate acestea in raport de invocarea inexistentei discernamintului, respectiv a consimtamintului valabil al mamei sale. În opinia apelantului ne găsim în prezența nulității absolute.
A mai arătat apelantul că mama sa, T. E., în vârstă de 86 de ani, raminind fara locuinta dupa renunțarea la uzufructul viager, in prezent se afla in caminul de batrini, unde primeste ingrijiri corespunzatoare.
Actul incheiat este lovit de nulitatea absoluta, motiv pentru care solicită admiterea recursului,cu,consecinta trimiterii cauzei in rejudecare,fondul ei nu a fost dezbatut si nici cererea de interventie lamurita.
În aceste conditii,solicit cu respect a dispune.
Își rezervă dreptul de a completa cu argumente-in plus ,cele de mai sus,avind in vedere lipsa sentintei recurate, in posesia careia ar fi trebuit sa o detină,potrivit legii.
Prin întâmpinarea formulată în apel de către intimata B. Românească (f. 13-16) solicitat instanței respingerea apelului formulat care este neintemeiat si nelegal pentru urmatoarele considerente:
Intimata a invocat prin întâmpinarea depusa la dosarul cauzei, exceptia calitatii procesuale active a recurentului T. A., exceptie pe care instanta a considerat-o intemeiata si a admis-o, respingand actiunea.
Calitatea procesuala presupune justificarea dreptului sau a obligatiei unei persoane de a participa ca parte in proces. Reclamantului T. A., eel care a declansat procedura judiciara, ii revine obligatia de a justifica calitatea sa procesuala. Aceasta obligatie isi are temeiul in art. 112 Cod procedura civila.
Tinand cont de clasificarile exceptiilor, exceptia lipsei calitatii procesuale este calificata drept o exceprie de fond, premptorie sau dirimanta, absoluta, si ca atare, admiterea excepriei face de prisos cercetarea fondului dreptului.
De vreme ce calitatea procesuala este o conditie de admisibilitate a actiunii, respingerea actiunii de catre instant a de fond este intemeiata si legala, ca efect al admiterii acestei exceptii de fond, drept pentru care va rugam sa respingeti recursul sub acest aspect.
F. de motivul invocat privind faptul ca nu a fost pusa in discutie cerere de interventie formulata in cauza in interesul reclamantului, intimata arată ca aceasta cerere putea fi pusa in
discutie numai dupa indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru cererea principala.
În opinia intimatei soluția pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică.
Prin întâmpinarea formulată în apel de către intimații pârâți T. Z. și T. C. (f. 19-20) au solicitat respingerea apelurilor declarate de apelanții M. E. și T. A. și
În motivele întâmpinării se arată în esență că sentința civilă pronunțată este legală și temeinică deoarece lipsa discernământului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, constituie un caz de nulitate relativa - iar nu de nulitate absolută.
Conform prevederilor art. 1.251 din noul Codul Civil „ Contractul este anulabil cand au fost nesocotite dispozitiile legate privitoare la capacitatea de exercitiu, cand consimtamantul uneia dintre parti a fost viciat, precum si m alte cazuri anume prevazute de
lege." (nulitate relativa). Astfel, invocarea lipsei discemamantului este un caz de nulitate relativa si nu echivaleaza cu lipsa consimtamantului, care ar atrage o eventuala nulitate
absoluta.
Regimul juridic al nulitatii absolute difera de cel al nulitatii relative prin mai multe aspecte, dintre care unul priveste persoanele ce pot invoca nulitatea, nulitatea absoluta putand fi invocata de catre orice persoana, de instanta din oficiu, de procuror. Nu oricine
poate invoca un motiv de nulitate absoluta a unui act juridic, unul din conditiile actiunii civile o reprezinta existenta unui interes.
Existenta consimtamantului vanzatoarei rezultă si din împrejurarea ca aceasta s-a prezentat la notar, semnand contractul. Notarul trebuie sa verifice starea de sanatate a semnatarilor acelor pe care le instrumenteaza si doar în situatia în care ar avea dubii cu privire la capacitatea de întelegere a partilor a clauzelor contractuale poate solicita o opinie medicala. De altfel art. 60 din Legea notarilor publici si a activitați notariale nr. 36/1995, republicata 2011 prevede „Cand notarul public are îndoieli cu privire la deplinatatea facultatilor mintale ale vreuneia dintre părți, procedeaza la autentificare numai daca un medic specialist atesta in scris ca partea poate sa-si exprime in mod valabil consimtamantul in momentul încheierii actului". În cazul de fata, Notarul Public care a autentificat actul de vanzare cumparare a constatat prin propriile simturi ca vanzatoarea este apta de a semna actul în forma autentica.
Analizând apelurile declarate de către reclamantul T. A. și apelul declarat de M. E., prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Tribunalul constată următoarele:
I. Apelul declarat de reclamantul T. A. este fondat
Prin cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâții T. Z. și T. C. reclamantul T. A. a solicitat5 constatarea nulității absolute a Contractului de vânzare-cumpărare privind imobilul apartament nr. 6, situat în mun. Cluj-N., ., contract autentificat de B.N.P. L. M. prin Încheierea nr. 412/15.02.2008 (f. 3-4 dosar judecătorie), pentru lipsa discernământului vânzătoarei T. E..
Ulterior, în cuprinsul înscrisului denumit „Memoriu” (f. 24-25 dosar judecătorie) reclamantul a arătat că vânzătoarea nu a exprimat un consimțământ valabil la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică astfel încât, acest contract este lovit de nulitate absolută. A mai arătat reclamantul că prin sentința pronunțată la data de 13 noiembrie 2012 T. E. a fost pusă sub interdicție. În motivele acestei cereri sunt enumerate și analizate afecțiunile de care suferă aceasta.
Tribunalul constată că raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. a concluzionat în sensul că numita T. E. prezintă diagnosticul „Demență mixtă”, iar în cadrul stării sale psihice persoana în cauză nu poate aprecia critic conținutul și consecințele faptelor sale – nu are capacitate psihică de exercițiu (f. 36-37 dosar judecătorie).
Potrivit art. 129 alin. 4 C.pr.civ., „cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare”. În același timp, alin. 5 „judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale…”.
În speță, față de formularea neclară a cererii de chemare în judecată și a precizărilor ulterioare, în virtutea rolului activ al judecătorului, consacrat prin textele legale citate, instanța de fond avea îndatorirea de a pune în discuția părților calificarea juridică a cererii, ținând cont și de faptul că prin cererea examinată reclamantul a invocat lipsa consimțământului vânzătoarei la momentul perfectării contractului de vânzare-cumpărare. De altfel, din atenta examinare a motivelor rezultă că reclamantul a înțeles să invoce lipsa consimțământului pârâtei T. E. și, așa cum a arătat prin toate scriptele depuse la dosar, nulitatea absolută a contractului încheiat.
Tribunalul apreciază că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului este neîntemeiată față de regimul juridic al nulității absolute și, în consecință, urmează să fie respinsă.
Pentru considerentele expuse criticile apelantului vor fi apreciate fondate.
II. Apelul declarat de numita M. E. este fondat pentru considerentele ce urmează
Prin cererea înregistrată la data de 19.12.2012 (f. 41 dosar judecătorie), numita M. E. a arătat că înțelege să intervină în proces „alături de T. A.” și înțelege să susțină poziția acestuia în interesul mamei sale T. E., având calitatea de curat al acesteia ca urmare a punerii sub interdicție. Cererea a fost ulterior precizată la data de 09.01.2013 (f. 43 dosar judecătorie).
Tribunalul constată că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la încuviințarea în principiu a cererii de intervenție accesorie, formulată în interesul reclamantului, așa cum impun prevederile art. 52 raportat la art. 49 alin. 3 C.pr.civ.
În consecință, instanța de control judiciar apreciază că sentința civilă pronunțată este nelegală și sub acest aspect.
Pentru considerentele expuse Tribunalul constată că apelurile sunt fondate și față de solicitarea apelanților se va da eficiență dispozițiilor art. 297 alin. 1C.pr.civ., urmând să fie admise apelurile declarate de reclamantul T. A. și numita M. E. împotriva Sentinței civile nr. 5792 din 18.02.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., care va fi anulată în întregime și cauza trimisă pentru rejudecare la aceeași instanță.
Cu ocazia rejudecării instanța va proceda la soluționarea cauzei pe fond și va administra probele pe care le apreciază utile, pertinente și concludente pentru stabilirea corectă a situației de fapt deduse judecății și pronunțarea unei soluții legale și temeinice. În același timp, instanța se va pune în discuția părților și se va pronunța cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie, formulată în interesul reclamantului de către numita M. E., așa cum impun dispozițiile art. 52 raportat la art. 49 alin. 3 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului T. A..
Admite apelul declarat de reclamantul T. A. și apelul declarat de M. E., împotriva Sentinței civile nr. 5792 din 18.02.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o anulează în întregime și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Septembrie 2013.
Președinte, E. L. | Judecător, M. O.-S. | |
Grefier, L. C. |
L.C. 11 Septembrie 2013
Red. L.E./Tehn. L.C/18.11.2013/8 ex.
Jud. fond: C. I. - Judecătoria Cluj-N.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 297/2013.... | Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 380/2013.... → |
|---|
