Anulare act. Decizia nr. 297/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 297/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 3863/211/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 297/2014
Ședința publică de la 06 Mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A.-F. D.
Judecător O.-C. T.
Grefier G. P.
S-a luat spre examinare în vederea pronunțării, apelul promovat de către pârâții ȘTEFÎRȚA N. și ȘTEFÎRȚA I. în contra Sentinței civile nr. 1011 din 05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar nr._ privind și pe intimatul reclamant P. D. - P. TUTORE I. M. și pe intimata pârât B. I., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință faptul că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 29 Aprilie 2013, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, pentru a se acvira pe cale scurtă dosarul de urmărire penală nr. 1457/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. Sentința civilă nr. 1011 din 05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar s-a admis acțiunea civilă promovată de către reclamantul P. D. prin tutore I. M. în contradictoriu cu pârâții B. I., ȘTEFÎRȚA N. și ȘTEFÎRȚA I., având ca obiect constatare nulitate absolută.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4067/7.12.2006 de BNP Asociați B. și I., încheiat între pârâta B. I. în calitate de mandatară a vânzătorului reclamant P. D. și pârâții Ș. N. și Ș. I. în calitate de cumpărători, având ca obiect apartamentul nr.8, situat în mun. Cluj-N., Piața M. V. nr.40, compus din 2 camere și dependințe, înscris în CF_ Cluj-N., nr.top.658/VIII.
S-a dispus rectificarea înscrierii de sub B 5-6 din CF_ Cluj-N., nr.toip.658/VIII în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților Ș. N. și Ș. I..
S-a dispus reîntabularea dreptului de proprietate asupra imobilului apartament nr.8, situat în mun. Cluj-N., Piața M. V. nr.40, compus din 2 camere și dependințe, înscris în CF_ Cluj-N., nr.top.658/VIII în favoarea reclamantului P. D. ca bun propriu cu titlu de moștenire.
Au fost obligați pârâții în solidar la plata către reclamant a sumei de 5.052,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 13.02.2013 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., acțiunea civilă formulată de reclamantul P. D. prin tutore I. M. în contradictoriu cu pârâții B. I., ȘTEFÎRȚA N. și ȘTEFÎRȚA I. prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4067/7.12.2006 de BNP Asociați B. și I., încheiat între pârâta B. I. în calitate de mandatară a vânzătorului reclamant P. D. și pârâții Ș. N. și Ș. I. în calitate de cumpărători, având ca obiect apartamentul nr.8, situat în mun. Cluj-N., Piața M. V. nr.40, compus din 2 camere și dependințe, înscris în CF_ Cluj-N., nr.top.658/VIII, să dispună rectificarea înscrierii de sub B 5-6 din CF_ Cluj-N., nr.toip.658/VIII în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților Ș. N. și Ș. I., să dispună reîntabularea dreptului de proprietate asupra imobilului apartament nr.8, situat în mun. Cluj-N., Piața M. V. nr.40, compus din 2 camere și dependințe, înscris în CF_ Cluj-N., nr.top.658/VIII în favoarea reclamantului P. D. ca bun propriu cu titlu de moștenire, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul prin tutore a arătat că în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Cluj-N., prin sentința civilă nr.7652/9.10.2007 s-a dispus punerea sub interdicție a sa, reținându-se că nu are discernământul necesar pentru a se îngriji singur de interesele sale și de a încheia acte juridice valabile.
Ulterior, în dosarul civil nr._, s-a solicitat anularea procurii speciale autentificată sub nr.1890/23.10.2006 încheiată între reclamant în calitate de mandant și pârâta B. I. în calitate de mandatară, dosarul fiind soluționat definitiv și irevocabil prin sentința civilă nr.796/2012 cu admiterea acțiunii. Privitor la acest dosar, reclamantul a arătat că pârâții Ș. au figurat ca pârâți și în acest litigiu, astfel că hotărârea judecătorească pronunțată fiindu-le opozabilă.
Totodată, reclamantul prin tutore a arătat că potrivit art.1200 pct. 4 cu referire la art.1202 alin.2 C.civ., în relația dintre părți, prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu, fără posibilitatea dovezii contrare din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat.
Privitor la petitul vizând constatarea nulității contractului autentificat sub nr.4067 din 7.12.2006 s-a susținut că se impune a se admite acțiunea civilă ca urmare a anulării mandatului și a efectelor acestei nulități asupra actului de înstrăinare subsecvent, în baza principiului resoluto iure dantis, resolvitur jus accipientis.
În drept, au fost invocate prevederile art.948 C.civ., rap. la art.102 alin.1 NCC, art.908 pct.1 NCC.
La data de 12.04.2013, pârâții Ș. N. și Ș. I. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii civile ca neîntemeiată.
Astfel, pârâții au arătat că deși reclamantul prin acțiunea civilă formulată urmărește redobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentului în litigiu, ignoră să facă vorbire despre prețul achitat de către ei pentru acest apartament. Astfel, deși nu se poate contesta anularea mandatului, în ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare, cel puțin cu privire la ei nu există nici un motiv de a invalida acest contract. De altfel, pârâții au precizat că au fost de bună credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a cărei nulitate se solicită. ( filele 23-24 ).
P. răspunsul la întâmpinare depus la data de 14.06.2013, reclamantul prin tutore a precizat că apărările invocate de către pârâți sunt neîntemeiate. Astfel, buna credință a subdobânditorului, deși prezumată de lege, pentru a produce efectul de excepție trebuie să fie lipsită de orice culpă și îndoială.
Dacă terțul achizitor cu titlu oneros al bunului a cunoscut sau cu diligențe minime putea cunoaște nevalabilitatea titlului se aplică regula potrivit căreia nulitatea titlului vânzătorului atrage și nulitatea titlului subachizitorului.
În speță, față de sentința civilă nr.796/2012 prin care s-a dispus anularea procurii speciale nr.1890/23.10.2006 operează și nulitatea actului de vânzare-cumpărare încheiat în baza sa.
De asemenea, pârâții nu au depus diligențe minime necesare pentru verificarea situației apartamentului, cum ar fi întocmirea procurii la o distanță de cca 60 km ( Câmpia Turzii – Cluj-N. ), deși mandatul și mandatara aveau domiciliul legal în Cluj-N., graba cu care mandatara s-a desesizat de bunul imobil, lipsa oricăror verificări suplimentare în legătură cu situația juridică, absența unor discuții cu vecinii etc. P. neîndeplinirea acestor obligații, pârâții nu pot beneficia de prezumția de bună credință, prezumție relativă care în opinia sa, reclamantul prin tutore a arătat că a fost răsturnată.
Din actele și lucrările existente la dosar, instanța de fond a reținut că la data de 23.10.2006, reclamantul P. D. a dat pârâtei B. I. o procură specială autentificată sub nr.1890 de către BNP Lujerdeanu C. prin care pârâta era autorizată a proceda la vânzarea imobilului apartament nr.8, situat în mun. Cluj-N., Piața M. V. nr.40, compus din 2 camere și dependințe, înscris în CF_ Cluj-N., nr.top.658/VIII, proprietatea reclamantului. ( fila 10 ).
Ulterior, la data de 7.12.2006, pârâta B. I. ca mandatară a reclamantului P. D. a încheiat cu pârâții Ș. un contract de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul apartament nr.8, situat în mun. Cluj-N., Piața M. V. nr.40, compus din 2 camere și dependințe, înscris în CF_ Cluj-N., nr.top.658/VIII, proprietatea reclamantului, pentru prețul de 38.000 Euro. ( fila 11-12 ).
Totodată, s-a reținut de către instanță că actul de înstrăinare mai sus indicat a fost autentificat sub nr.4067/7.12.2006 de către BNP Asociați B. și I..
P. sentința civilă nr.7652/9.10.2007 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosar civil nr._, rămasă definitivă și irevocabilă, reclamantul P. D. a fost pus sub interdicție, numita I. M. fiind desemnată. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că numitul P. D. nu are discernământul necesar a se îngriji singur de interesele sale și a de încheia acte juridice valabile.
P. sentința civilă nr.796/17.01.2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosar civil nr._, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus anularea procurii speciale autentificată sub nr.1890/23.10.2006 de către BNP Lujerdeanu C. încheiată între reclamantul P. D. în calitate de mandant și pârâta B. I. în calitate de mandatară, pentru lipsa discernământului mandantului.
Totodată, s-a reținut de către instanță că ceea ce s-a statuat de către o instanță prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă a intrat în putere de lucru judecat, ne mai putând face obiect al altui litigiu, devenind incidente prevederile art.1200 pct.4 și 1202 alin.2 C.civ.
Deci, în prezenta cauză nu se mai poate pune în discuție nulitatea procurii speciale autentificată sub nr.1890/23.10.2006 de către BNP Lujerdeanu C. încheiată între reclamantul P. D. în calitate de mandant și pârâta B. I. în calitate de mandatară, pentru lipsa discernământului mandantului, ceea ce interesează fiind efectele acestei nulități asupra actului juridic încheiat de mandatar.
În cauză este pe deplin aplicabil principiul nulității actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, astfel, în speță ca urmare a constatării nulității mandatului dat de reclamant pârâtei B. I., aceasta a rămas fără dreptul de a contracta în numele și pe seama mandantului și prin urmare se impune nulitatea actului de vânzare-cumpărare încheiat de pârâta B. I. cu pârâții Ș..
Pe cale de consecință, eventuala bună credință a pârâților Ș. nu prezintă relevanță în condițiile în care anularea procurii influențează de plano actul juridic încheiat ulterior.
Pe cale de consecință, instanța de fond a apreciat că acțiunea civilă formulată de reclamant prin tutore este întemeiată, urmând ca în temeiul art. 948 și urm. C.civ. să o admită.
Astfel, instanța a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4067/7.12.2006 de BNP Asociați B. și I., încheiat între pârâta B. I. în calitate de mandatară a vânzătorului reclamant P. D. și pârâții Ș. N. și Ș. I. în calitate de cumpărători, având ca obiect apartamentul nr.8, situat în mun. Cluj-N., Piața M. V. nr.40, compus din 2 camere și dependințe, înscris în CF_ Cluj-N., nr.top.658/VIII.
În ceea ce privește petitele de rectificare a înscrierii și reîntabularea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului în litigiu, acestea se impun a fi admise ca urmare a desființării titlului de proprietate al pârâților Ș..
În ceea ce privește prețul de 38.000 Euro achitat de pârâții Ș. cu titlu de preț pentru apartamentul în litigiu, nefiind investită cu petit privind restituirea acestuia nici de către reclamant și nici de către pârâți, în temeiul principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, instanța de fond a constatat că nu se poate pronunța.
Astfel, în temeiul art. 33 din Legea nr.7/1996 rep. a dispus rectificarea înscrierii de sub B 5-6 din CF_ Cluj-N., nr.toip.658/VIII în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților Ș. N. și Ș. I., precum și reîntabularea dreptului de proprietate asupra imobilului apartament nr.8, situat în mun. Cluj-N., Piața M. V. nr.40, compus din 2 camere și dependințe, înscris în CF_ Cluj-N., nr.top.658/VIII în favoarea reclamantului P. D. ca bun propriu cu titlu de moștenire.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274-276 C.proc.civ. au fost obligați pârâții în solidar la plata către reclamant a sumei de 5.052,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței examinate au promovat apel pârâții ȘTEFÎRȚA N. și ȘTEFÎRȚA I. (f.3) solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii, cu obligarea reclamantului intimat la cheltuieli de judecată în fond și apel, apelul fiind întemeiat pe dispozițiile art. 282-296 C.pr.civ.
În motivarea cererii s-a arătat că apreciază ca nelegală și neîntemeiată sentința atacată, pentru următoarele considerente:
In general starea de fapt cu succesiunea actelor si faptelor juridice precum si a hotaririlor judecatoresti existente pina la pronuntarea hotaririi apelate au fost corect retinute. În continuare insa, acolo unde instanta de fond trebuia sa se pronunte in considerentele hotaririi asupra celor ce le stabileste ea insasi pe baza probelor dosaruiui, cuprinsul acestor considerente devine confuz si se fac referiri asupra stari de fapt in amestec cu concluziile la care ajunge Judecatoria pentru a pronunta apoi hotarirea din dispozitiv.
Facindu-se referire la o chestiune care nu s-a contestat, autoritatea de lucru judecat a unei hotariri judecatoresti definitive (care nu are cale de atac) instanta de fond ,,conchide" ca, ,,ca urmare a constatarii nulitatii mandatului data de reclamant piritei B. luliana, aceasta a ramas fara dreptul de a contracta In numele si pe seama mandantului si prin urmare se impune nulitatea actului de vinzare cumparare incheiat de pirita B. luliana cu piritii Stefirta". Aceasta este toata motivarea sentintei ce am apelat. Se mai arata doar ca „ eventuala buna credinta a piritilor Stefjrta nu prezinta relevanta(?!) in conditiile in care anularea procurii infuenteaza de piano aptul juridic incheiat ulterior".
Au aratat in concluziile scrise ca temeiurile de drept invocate, textele legale fie ca nu au legatura cu cauza (art.948 C.civ), fie sunt inaplicabile (texte din Noul C.civ), fapt sustinut cu tarie de insusi reprezentantul judiciar al reclamantului cu ocazia dezbaterilor in fond a cauzei.
Mai este de subliniat ca Judecatoria nu isi justifică in drept hotarirea pronuntata. A spune ca se admite actiunea in temeiul art.948 si urm C.civ. nu este o motivare in drept a unei sentinte judecatoresti. Care din conditii nu a fost respectata?.
Hotarirrea este insa neintemeiata pentru ca inlatura cu usurinta si fara a motiva un principiu consacrat de peste 2000 ani in practica judiciara a societatilor care au adoptat principiile dreptului ( clasic) roman si anume pricipiul bunei credinte, respectiv efectele acestuia, recunoscut in dreptul civil roman contemporan, art.1557-1558 cod civil 1864 si reconsacrat in mai multe texte ale noului cod civil.
Asa cum au aratat (scolastic) ,,resoluto jure dantis, resolyitur jus accipientis" - se traduce prin "anularea dreptului transmitatorului atrage anularea dreptului dobanditorului", traducere de S. Raduletu L. Sauleanu in "Dictionar de expresii juridice latine", Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1999, pg.255. Si in aceeasta lucrare avind ca autori specialist in drept, se mentioneaza ca acest principiu aplicabil in materia efecteior nulitatii cunoaste cel putin trei exceptii in situatii in care, desi actul initial este anulat, actul subsecvent este mentinut. Una dintre aceste exceptii este aceea in care ,,tertul de buna credinta dobandeste cu titlu oneros un imobil".Am citat din aceasta lucrare, cu scopul precis de a sublinia faptul ca principiul invocat are un caracter de mare vechime si unanim acceptat nu numai juridic ci si ca o conduita general umana. Acest principiu consacrat in dreptul roman clasic, a fost consfintit in dreptul civil roman in art.1557-1558 C.civ., cu referire expresa la contractui de mandat
Judecatoria inlatura complet si fara justificare intemeiata pe probe aceasta imprejurare care valideaza contractui semnat de apelanta.
Revenind la probele dosarului, rezulta fara indoiala ca la data la care a incheiat contractui de vanzare cumparare procura speciala prezentata de mandatara vanzatorului aparea ca fiind perfect legala. Era in forma scrisa, autentificata si notarul ce a instrumental contractui de vanzare cumparare i-a verificat valabilitatea in registrul national. al actelor autentice gasindu-l in perfecta ordine. Nu s-a administrat nici o proba din care sa rezulte reaua credinta a apelanților.F. de actele prezentate la incheierea contractuiui nici un cumparator nu putea avea dubii cu privire la valabilitatea mandatului prezentat in forma ceruta de lege si fata de celelalte acte care au stat la baza incheierii contractului de vinzare cumparare.
In codul civil roman(vechi) notiunea de buna credinta nu este definita generic .
Primul text care da o explicate cu caracter mai general notiunii de buna credinta este art.486 C.civ vechi, care spune ca ,,posesorul este de buna credinta cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ; de proprietate ale carui viciuri nu-i sunt cunoscute". Se mai vorbeste despre buna credinta si in alte texte, din acelasi cod civil, fara insa a exista o definitie cu caracter general.
In doctrina si in practica judiciara buna credinta este definita cu caracter generic, ca fiind starea psihica a unui participant la incheierea unor relatii juridice, care creeaza convingerea existentei unei anumite stari de fapt si de drept si si ca cel in cauza actioneaza in temeiul unui drept si conform cu normele legale. In legislatia civila buna credinta are reglementari privitoare la posesie, la constructorul de buna credinta, la executarea contractelor, la incheierea casatoriei si altele. Deasemenea este consacrat principiul potrivit careia buna credinta este prezumata, si invocarea relei credinte trebuie dovedite.
Reglementarile privitoare la mandat si exceptiile de la principiul latin invocat de reclamant au fost consacrate de legislatie si practica judiciara in scopul vadit de pastrare a sigurantei raporturilor juridice.
In concluziile scrise au citat si își mentin referirile la doctrina practica judiciara acolo invocate.
In concluzie inlaturarea efectelor bunei credinte a apelanților in modul in care au dobindit imobilul in litigiu este total nelegala si neintemeiata.
F. de cele de mai sus solicită instanței a se pronunta in sensul celor solicitate.
P. întâmpinarea formulată (f.8) intimatul reclamant solicită In baza prevederilor art.296 teza I C.proc.civ., respingerea ca nefondat a apelufui dectarat impotriva sent. civ. nr. 1011/2014 din 05 februarie 2014, data in dos. nr._ cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată în apel, justificate cu chitanțele depuse la termenul legal
În susținerea poziției procesuale intimatul reclamant învederează următoarele:
Critica referitoare la aplicarea principiului ,,consacrat de peste 2000 ani în practica judiciara a societatilor care au adoptat principiile dreptului clasic roman si anume principiul bunei credinte" este total neîntemeiata, în conditiile în care instanta de fond a motivat neaplicarea acestui principiu în cazul particular al spetei dedusa judecații.
Desj exista consacrat acest principiu, el este incident în cazurile de instrainari succesive prin acte translative, privite ca acte materiale distincte, catre anumiti terti subdobanditori, ipoteza care nu se regaseste în speta-fiind vorba de încheierea unui sinaur act translativ precedat de o procura speciala de vanzare, anulata irevocabil într-un litigiu anterior din dosar civil nr._ .
Așa fiind, în mod corect prima instanta a cercetat nulitatea actului de v.c exclusiv prin retinerea incidentei în cauza a hotararii iudecatoresti de anulare a procurii speciale autentificate sub nr.1890/23.10.2006 și efectele acestei hotarari fata de actul subsecvent a carui nulitate a cerut-o.
Fața de sentința civila nr.796/2012 (ramasa definitiva si devenita irevocabila prin respingerea cailor de atac recunoscute de lege) prin care s-a dispus anularea procurii Speciale nr.1890/23.10.2006 opereaza si nulitatea actului de v.c. incheiat in baza sa din 07.12.2006. conform principiului de drept potrivit caruia nulitatea actului principal atrage si desfiintarea actului accesoriu (RESOLUTO JURE D., RESOLVITUR JUS ACCIPIENTIS)
Desi c.v.c. autentificat sub nr.4067/07.12.206 a fost încheiat de vanzator, prin mandatar, toate efectele juridice ale actului astfel întocmit se rasfrang asupra mandantului-vanzator (subsemnatul reclamant-intimat), astfel ca între intimatul reclamant și terții cocontractanți se nasc raporturi iuridice directe. Cu alte cuvinte, deși in fapt tertul cumpărător tratează cu mandatarul, in drept contractează cu mandantul.
În raport si de practica judiciara depusa la fondul cauzei (decizia nr.7536/2005 §i decizia civila nr.3224/2013, ambele date de catre T.C.C.J- care, cf. art.18 al.2 din Legea nr.304/2004 asigura interpretarea și aplicarea unitara a legii de catre celelalte instance Judecatorești), asa cum a indicat mai sus, prezenta pricina se poate soluționa pe problema de drept evocata, asupra careia Instanta Suprema a statuat în sensul celor ce succed.
De esenta solutionarii petitului principal ramane a fi analizat - în raport de faptul ca mandatul a fost ANULAT IREVOCABIL motivat de neîntrunirea condițiilor de validitate (lipsa discernamantului mandantului P. D. la 23.10.2006) – efectele acestei nulitati absolute a mandatului, privit ca instrumentum, asupra actului de înstrainare subsecvent din 07.12.2006.
In general, mandatul - ca si contract consensual este rodul exclusiv al voințelor reunite ale mandantului si respectiv mandatarului. Avand in vedere însa obiectul procurii speciale, respectiv împuternicirea mandatarei B., data de catre mandantul P., de a încheia acte juridice de înstrainare cu anumiți terți, ne aflam în prezența a trei subiecte de drept civil, fapt pentru care efecteie contractual de mandat se produc implicit si fata de acestia din urma (pârâții Ștefirța), pentru care contractul nu poate fi o res inter alios acta.
Cum între mandatar (intimata B. I) si terti (apelanții Stefirța) nu se creeaza raporturi juridice propriu-zise, întrucat în drept, mandatara B. contracteaza în numele și pe seama mandantului P., se impune concluzia ca motivele de nulitate care afecteaza mandatul se rasfrang in mod direct asupra actului juridic din 7.12.2006 îcheiate de catre mandatara B. cu terții indicati - apelantii Stefirta.
Or, în cauza de fata, așa cum s-a dovedit în pricina din dosar nr._ al Judecatoriei Cluj-N., mandatul (procura speciala din 23.10.2006) ca act juridic nu a întrunit cerintele de validitate prevazute de lege, în înțelesul disp. art. 948C.Civ(vechi), situate în care pârâții Ștefirța în calitate de cumparatori, NU POT INVOCA BUNA LOR CREDINTA LA MOMENTUL AUTENTIFICARII ACTULUI SUS EVOCAT, care intra Neîndoielnic in domeniul de aplicare al principiului resotuto jure dantis. resovitur ius accipientis, așa cum s-a statuat și în practica judiciara depusa.
Asa fiind critica apelantilor prin invocarea bunei credinte NU poate fi susținuta, în conditiile în care anularea procurii influențeaza de plano actul juridic încheiat ulterior, acesta din urma contract datat la 07.12.2006 urmeaza a fi desființat retroactiv consecutiv anularii procurii. In plus, din studierea interogatoriului pârâților se observa ca aceștia nu numai ca raspund identic, dar si folosesc aceleași cuvinte și fraze, ceea ce prezuma ca nu sunt sinceri, pentru ca și in condițiile particulare de raspuns nu trebuiau sa se influențeze reciproc, fiind exclusa astfel buna lor credință.
De asemenea, paratii nu au depus diligențele necesare pentru verificarea situației apartamentului, cum ar fi, întocmirea procurii la o distant de cca. 60 km (Campia Turzii-Cluj N.) deși mandantul și mandatara aveau domiciliul legal si faptic în Cluj N., graba cu care mandatara s-a desesizat de bunul imobil, lipsa oricaror verificari suplimentare în legatura cu situația juridica, absența unor discuții cu vecinii apartamentului, etc. P. neîndeplinirea acestor obligatii, parații nu pot beneficia de prezumtia bunei credințe, prezumție relativa care opinam ca a fost rasturnata, nicicând intimatul reclamant neavând intenția de a înstrăina apartamentul, iar procura încheiată și contractul notarial din 07.12.2006 au fost incheiate in dauna sa, ca adevărat proprietor, care a fost fost lipsit fără voia sa de apartament, ca și bun ce îi aparține conform art.1 din Primul Protocol Aditional la CEDO- norma pe care judecătorul național are obligația de a o aplica prioritar legii naționale, în temeiul art. 11 alin. 2 și art. 20 alin. 2 din Constitutie.
Din aceste considerente, retinand caracterul irevocabil ai deciziei prin care s-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare, intabularea dreptului de proprietate in favoarea paraților este nula, acestia nefiind niciodata proprietari asupra acestui imobil (fata de efectele retroactive ale sanctiunii de nulitate), motiv pentru care în temeiul art. 908 pct.l NCC s-a impus restabilirea situației anterioare de cf. expresie a admiterii petitului formulat in acest sens prin acțiune.
Nu se poate sustine nici critica potrivit careia temeiurile legale invocate fie nu au legatura cu cauza (art.948 C. civ), fie sunt inaplicabile (texte din Noul C.civ), avand In vedere ca primul text legal a fundamentat petitul de constatare nulitate absoluta a c.v.c. autentificat sub nr.4067/2006 prin prisma prev. art. 102 din Legea nr.71/2011, iar prev. art.908 pct.l NCC sunt aplicabile pentru petitul de rectificare cf, reținand ca legea nr.7/1996 a fost republicată la 07.02.2013 anterior demararii litigiului, 13.02.2013, ocazie cu care textele normative referitoare la rectificare fiind preluate în Noul Cod Civil.
Pentru aceste motive, solicită a dispune in consecinta.
In dovedire: acte scrise, orice alte probe care vor rezulta din dezbateri.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:
Este neîndeiolenic că, urmare a soluționării irevocabile a dosarului civil nr._ al Judecătoriei Cluj-N., s-a dispus anularea procurii speciale autentificată sub nr.1890/23.10.2006 încheiată între reclamantul P. D., în calitate de mandant și pârâta B. I. în calitate de mandatară.
Însă, nu se poate reține ca pertinentă statuarea primei instanțe în sensul că în cauză este pe deplin aplicabil principiul nulității actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, astfel, în speță ca urmare a constatării nulității mandatului dat de reclamant pârâtei B. I., aceasta a rămas fără dreptul de a contracta în numele și pe seama mandantului și prin urmare se impune nulitatea actului de vânzare-cumpărare încheiat de pârâta B. I. cu pârâții Ș. astfel că eventuala bună credință a pârâților Ș. nu prezintă relevanță în condițiile în care anularea procurii influențează de plano actul juridic încheiat ulterior pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare:
Principiul desființării tuturor actelor ulterioare unei operațiuni nule se exprimă solemn prin adagiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipinentis. Temeiul său se regăsește în aceea că nulitatea a devenit cauză de întemeierea a actelor subsecvente sieși, ceea ce determină să fie nul tot ceea ce succede unei cauze nule.
Excepțiile de la regula resoluto jure dantis se explică prin aceea că acest principiu este evins când intră în concurs cu o altă regulă sau principiu, care se va aplica cu prioritate.
Astfel, așa cum s-a statuat în doctrină și în jurisprudență, principiul ocrotirii bunei-credințe a subdobânditorului unui bun cu titlu oneros este în măsură să înfrângă regula resoluto jure dantis.
Așa cum s-a pronunțat și fosta Instanță Supremă „ în principiu, anularea titlului de proprietate al transmițătorului cu titlu oneros nu este de natură să atragă caducitatea actului în ce privește pe terțul achizitor, în cazul în care acesta este de bună credință soluția-care se prezumă-justificându-se pe considerațiuni de echitate și utilitate socială. Numai în cazul în care terțul achizitor, cu titlu oneros, a cunoscut sau, cu diligențe minime, putea să cunoască nevalabilitatea titlului de proprietate al înstrăinătorului, deci a fost de rea-credință-ceea ce trebuie dovedit- operează regula de drept potrivit căreia nevalabilitatea titlului de proprietate al vânzătorului atrage și nulitatea titlului subachizitorului”.
Or, în speța de față, reclamantul, prin probațiunea administrată în fața primei instanțe, nu a reușit să răstoarne prezumția de bună-credință a apelanților la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4067/7.12.2006 de BNP Asociați B. și I..
În aceste condiții, tribunalul conchide că judecătorul fondului a aplicat în mod eronat principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipinentis, statuând că eventuala bună credință a pârâților este lipsită de relevanță în condițiile în care anularea procurii influențează de plano actul juridic încheiat alterior.
Procedând în această manieră prima instanță a încălcat principiul ocrotirii bunei credințe a subdobânditorului unui bun cu titlu oneros, o veritabilă excepție de la regula resoluto jure dantis.
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.296 C pr civ va admite apelul promovat de către pârâții ȘTEFÎRȚA N. și ȘTEFÎRȚA I. în contra Sentinței civile nr. 1011 din 05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar nr._, pe care o schimbă în totalitate și pe cale de consecință respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul P. D. prin tutore I. M..
În temeiul art.274 C pr civ va obligă intimatul să plătească apelanților ȘTEFÎRȚA N. și ȘTEFÎRȚA I. suma de 4529,1 lei, cheltuieli de judecată în apel, taxă timbru și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite apelul promovat de către pârâții ȘTEFÎRȚA N. și ȘTEFÎRȚA I. în contra Sentinței civile nr. 1011 din 05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar nr._, pe care o schimbă în totalitate și pe cale de consecință respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul P. D. prin tutore I. M..
Obligă intimatul să plătească apelanților ȘTEFÎRȚA N. și ȘTEFÎRȚA I. suma de 4529,1 lei, cheltuieli de judecată n apel, taxă timbru și onorariu avocat.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Mai 2014.
Președinte, A.-F. D. | Judecător, O.-C. T. | |
Grefier, G. P. |
G.P. 06 Mai 2014
Red AD/tehn GP
02 iunie 2014/ 6 ex
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 99/2014. Tribunalul CLUJ | Obligaţie de a face. Decizia nr. 709/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
