Fond funciar. Decizia nr. 748/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 748/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 10674/211/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR.10._
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR.748/R/2014
Ședința publică din 05 Noiembrie 2014
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: A.-S. S.
JUDECĂTOR: D. T.
JUDECĂTOR: D. C.
GREFIER: A.-P. BOȚIOC
S-a luat spre examinare recursul declarat de recurenta pârâtă C. locală de aplicare a Legii nr.18/1991 Cluj-N., în contra Sentinței civile nr.1711/20 Februarie 2014, pronunțate în dosarul nr.10._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimata reclamantă L. M. prin mandatar H. I.-R., conform procurii speciale autentificată sub nr.2989 de B.N.P. C. L.-I., atașată la fila 8 dosar, respectiv pe intimata pârâtă C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, având ca obiect fond funciar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care tribunalul constată că dezbaterile cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29 Octombrie 2014, iar pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 05 Noiembrie 2014, când tribunalul a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
P. Sentința civilă nr.1711/20 Februarie 2014, pronunțată în dosarul civil nr.10._ al Judecătoriei Cluj-N., s-a admis acțiunea civila modificata, completată si precizata de L. M., în calitate de fiică - moștenitoare a defunctei reclamante C. M., prin mandatar S. D. V. în contradictoriu cu pârâții C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-N., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, având ca obiect fond funciar.
A fost obligată pârâta de rândul 1, C. Locală Cluj-N. la elaborarea documentației tehnice în vederea emiterii unui titlu de proprietate în favoarea reclamantei, în calitate de persoană îndreptățită în sensul dispozițiilor Legii nr. 247/2005 la reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilelor - terenuri agricole - după cum urmează: imobilului - teren agricol cu destinația de fânaț - în suprafață de 844 stj.p. echivalent a 3.035 mp situat în locul denumit "La S.”, înscris în prezent în C.F. nr. 237 Feleacu, A + 30, sub nr. topo 4135/5, teren agricol ce a aparținut antecesorului său N. N.; imobilului - teren agricol cu destinația de arabil - în suprafață de 484 stj.p. echivalent a 1.740 mp situat în locul denumit „La Stâni”, înscris în prezent în C.F. nr. 237 Feleacu, A + 24, sub nr. topo 3721, teren agricol ce a aparținut antecesorului N. N.; imobilului - teren agricol cu destinația de arabil - în suprafață de 188 stj.p. echivalent a 676 mp situat în locul denumit "Gherteleanu", înscris în prezent în C.F. nr. 237 Feleacu, A + 26, sub nr. topo 4153, teren agricol ce a aparținut antecesorului N. N.; imobilului - teren agricol cu destinația de arător - în suprafață de 874 stj.p. echivalent a 3.143 mp situat în locul denumit "La Stâni, înscris în prezent în C.F. nr. 679 Feleacu, A + 1, sub nr. topo 4139/2, teren agricol ce a aparținut antecesorilor săi N. I. și soția P. Nasztazia.
Care în regim CF se identifică astfel:- 294 mp din nr. top._, loc de casă în . înscris în CF nr._, CF vechi 1431 Cluj-N.;- 528 mp din nr. top._, loc de casă în . înscris în CF nr._, CF vechi 1431 Cluj-N.;- 237 mp, din nr. top._/32/1/1 din Cf nr._ Cluj-N., CF vechi 1431 Cluj-N.- 101 mp conform planului conform Cf ed. 1941 se suprapun cu nr. top._; conform planului CF ed. 1971 suprafața de 101 mp este limitrof cu nr. top._/1 înscris în CF nr._ Cluj-N..
Imobilul teren din ., colt cu . se poate atribui în compensare este de 345 mp, Varianta III, conform completării la Suplimentul II. În cazul repoziționării planului topografic PT_ înregistrat la OCPI Cluj în data de 17.12.2013 pentru beneficiarii I. I. și I. Speranța M. această suprafață poate deveni 400 mp - Varianta II, subvarianta grafică B. Suplimentul III Amplasamentul 1 - suprafața ce se poate atribui = 533 mp, face parte din nr. top._/32/1/1 în suprafață de_ mp înscris în Cf_ Cluj-N. (Cf vechi 1431), amplasat administrativ în mun. Cluj-N., ., între nr. top._/19 la est și un teren de joacă pentru copii, la vest - anexa 2 din Suplimentul III. Amplasamentul 2 - suprafața ce se poate atribui este de 743 mp, face parte din nr. top._/32/1/1 în suprafață de_ mp înscris în Cf_ Cluj-N., amplasat administrativ în mun. Cluj-N., . (la nord), între un teren de sport la est, teren viran la vest și sud - anexa 3 din Suplimentul III. Amplasamentul 3-suprafața ce se poate atribui este de 1160 mp. Imobilul este poziționat de-a lungul aleii de late de la marginea Someșului, pornind de la parcarea din .> A fost obligată pârâta de rândul 2, C. Județeană Cluj la emiterea unui titlu de proprietate pe numele și în favoarea reclamantei, prin care să se realizeze reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole mai sus identificate, prin compensare, în temeiul documentație întocmită de către pârâta de rândul 1 C. Locală Cluj-N., conform celor ce preced.
S-a dispus obligarea în solidar a pârâtelor C. Locală și C. Județeană Cluj la plata cheltuielilor de judecată 5014,2 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că potrivit extraselor de carte funciară de la filele 8-19, imobilul- teren agricol cu destinația de fânaț - în suprafață de 844 stj.p. echivalent a 3.035 mp situat în locul denumit „La Stâni”, înscris în prezent în C.F. nr. 237 Feleacu, A + 30, sub nr. topo 4135/5, a aparținut antecesorului petentei, bunicul N. I. Netyfor Janos, traducerea numelui în limba română fiind N. I., conform înscrierilor din C.F. nr. 237 Feleacu; la fel, imobilul- teren agricol cu destinația de arabil - în suprafață de 484 stj.p. echivalent a 1.740 mp situat în locul denumit „La Stâni”, înscris în prezent în C.F. nr. 237 Feleacu, A + 24, sub nr. topo 3721 și imobilul- teren agricol cu destinația de arabil - în suprafață de 188 stj.p. echivalent a 676 mp situat în locul denumit „Gherteleanu”, înscris în prezent în C.F. nr. 237 Feleacu, A + 26, sub nr. topo 4153.
Imobilul - teren agricol cu destinația de arător - în suprafață de 874 stj.p. echivalent a 3.143 mp situat în locul denumit "La Stâni, înscris în prezent în C.F. nr. 679 Feleacu, A + 1, sub nr. topo 4139/2, a aparținut antecesorilor săi N. I. și soția P. Nasztazia, traducerea numelui în limba română fiind P. N.. Proprietarul tabular din C.F. nr. 237 Feleacu, bunicul Netyfor Janos, în traducere în limba română N. I., a decedat la data de 27 iunie 1918, conform Certificatului de deces . nr._ emis la data de 18.03.2010, iar proprietara tabulară din C.F. nr. 679 Feleacu, bunica P. Nasztazia, în traducere în limba română P. N., căsătorită N., a decedat la data de 16 martie 1936, conform Certificatului de deces . nr._ emis la data de 26.07.2010. Moștenitorul proprietarilor tabulari a fost tatăl petentei, defunctul N. N., acesta fiind și cel care a adus acest teren în Cooperativa Agricolă de Producție Feleacu, în anul 1960.
Tatăl N. N. a decedat la data de 8 aprilie 1966, conform Certificatului de moarte ., nr._/08.04.1966, petenta fiind moștenitoarea acestuia, în calitate de fiică, conform Certificatului de naștere ..m. nr._/31.03.1932. Reclamanta C. M., născută N., în calitate de moștenitoare a defunctului tată N. N., a formulat numeroase cereri în temeiul legilor fondului funciar în vederea reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la imobilele - terenurile agricole mai sus identificate - care au aparținut antecesorilor săi-la Primăria Municipiului Cluj-N. cererile nr._/304/24.11.2005, respectiv nr._/304 din 29.11.2005, în temeiul Legii nr. 247/2005, dar cererile nu au fost soluționate, fiind vorba despre o încălcare flagrantă a dispozițiilor legilor fondului funciar.
Potrivit prevederilor legale în materie, art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, republicat: De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricola de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite".
La data de 11 august 2008, sub nr._/304, comisia de fond funciar a solicitat completarea dosarului de fond funciar cu anumite documente, dar ulterior nu s-a mai întâmplat nimic. Contrar susținerilor pârâtei, reclamanta defunctă a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate după defuncții Netyfor Janos, în traducere în limba română N. I. și P. Nasztazia, în traducere în limba română P. N.. Suprafața solicitată prin modificarea și completarea cererii de chemare în judecată este de 8594 mp, iar suprafața totală din Cf = 9321 mp.
Conform concluziilor expertizei tehnice dispuse în cauză, antecesorii reclamantei sunt proprietari tabulari în CF 237 Feleacu pentru imobilele de sub nr. de ord. A+27-31 (și ulterioare) prin urmare reclamanta este îndreptățită pentru terenurile de la punctul 1 și 4, respectiv 6718 mp (3035 mp + 3143 mp). Conform raportului de expertiză întreaga suprafața de 8594 mp este ocupată de titluri de proprietate emise altor persoane, cu nerespectarea dispozițiilor legale fără respectarea principiului vechiul amplasament. Legile fondului funciar Legea nr.18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr.1/2000 cu modificările aduse acestora prin Legea nr.247/2005, sunt legi de reparație, scopul lor fiind acela de a îndrepta abuzurile regimului comunist, plecând de la principiul restituțio in integrum, de regulă în natură, iar numai în subsidiar în despăgubiri.
Potrivit art.10 alin. l teza I din H.G. nr.890/2005 în situațiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moștenitorilor aceștia li se va atribui alt amplasament situat în aceeași localitate sau în localitatea învecinată. Art.9 alin.3 din același act normativ stabilește că foștii proprietari sau moștenitorii acestora vor fi compensați cu o suprafață de teren echivalentă valoric din terenurile intravilane sau extravilane, sau după caz din terenul proprietatea privată a comunei, orașului sau a municipiului, acceptată de foștii proprietari sau de moștenitorii acestora.
In speță, au fost identificate ca și parcele de teren posibile de atribuire în compensare potrivit rapoartelor de expertiză încuviințate în cauză următoarele amplasamente 1. Suplimentul I - terenul în suprafață de 1580 mp, din Cluj-N. . a fost atribuit altei persoane; - imposibil de atribuit în compensare. Deci, acest teren nu poate fi atribuit.
2. Suplimentul II și Completare la Suplimentul II.Imobilul teren din ., colt cu . se poate atribui în compensare este de 345 mp, Varianta III, conform completării la Suplimentul II depus la Judecătorie și Primărie la data de 31.01.2014. În cazul repoziționării planului topografic PT_ înregistrat la OCPI Cluj în data de 17.12.2013 pentru beneficiarii I. I. și I. Speranța M. această suprafață poate deveni 400 mp - Varianta II, subvarianta grafică B.
3. Suplimentul III Amplasamentul 1 - suprafața ce se poate atribui = 533 mp, face parte din nr. top._/32/1/1 în suprafață de_ mp înscris în Cf_ Cluj-N. (Cf vechi 1431).
Imobilul este amplasat administrativ în mun. Cluj-N., ., între nr. top._/19 la est și un teren de joacă pentru copii, la vest - anexa 2 din Suplimentul III. Amplasamentul 2 - suprafața ce se poate atribui este de 743 mp, face parte din nr. top._/32/1/1 în suprafață de_ mp înscris în Cf_ Cluj-N. Imobilul este amplasat administrativ în mun. Cluj-N., . (la nord), între un teren de sport la est, teren viran la vest și sud - anexa 3 din Suplimentul III. Amplasamentul 3-suprafața ce se poate atribui este de 1160 mp. Imobilul este poziționat de-a lungul aleii de late de la marginea Someșului, pornind de la parcarea din .> În regim CF se identifică astfel:- 294 mp din nr. top._, loc de casă în . înscris în CF nr._, CF vechi 1431 Cluj-N.;- 528 mp din nr. top._, loc de casă în . înscris în CF nr._, CF vechi 1431 Cluj-N.;- 237 mp, din nr. top._/32/1/1 din Cf nr._ Cluj-N., CF vechi 1431 Cluj-N.- 101 mp conform planului conform Cf ed. 1941 se suprapun cu nr. top._; conform planului CF ed. 1971 suprafața de 101 mp este limitrof cu nr. top._/1 înscris în CF nr._ Cluj-N..
Pentru toate numerele topografice cu care se identifică cele trei amplasamente, proprietar tabular este mun. Cluj-N..
P. urmare, în loc să îi fie atribuit în proprietate suprafața de 8594 mp, urmează să îi fie atribuită suprafața de 2436 mp, urmând ca toate operațiunile ulterioare care se impun cu privire la dezmembrare și intabulare în C.F. să fie făcute pe cale separată.
Este inadmisibilă atitudinea pârâtei care apreciază în continuare că abuzul comis la adresa antecesorilor petentei decedate trebuie permanentizat, cu nesocotirea și a dispozițiilor și a practicii CEDO. El este obligat să ia măsurile legale ce îi revin pentru satisfacerea intereselor legitime ale petentei. Văzând prevederile art. 274 C pc, a obligat pârâtele în solidar la plata cheltuielilor de judecată-5014,2 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C. locala de aplicare a Legii nr. 18/1991, de pe langa Consiliul Local al Municipiului Cluj-N., solicitând în conformitate cu dispozițiile art. 312 si 304 pct.9, C.pr.civ., admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Critică legalitatea hotărârii instanței de fond, având în vedere faptul că, instanța nu a ținut cont de poziția sa procesuală la pronunțarea sentinței civile recurate, tratând cu superficialitate aspectele invocate în susținerea acesteia. Așa cum a arătat și în fața instanței de fond reclamanta nu este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate, deoarece în ceea ce privește terenurile având nr. Topo 3721 și 4153, reclamanta nu face dovada calității de persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestora, datorita faptului ca acestea nu au constituit proprietatea antecesorilor ei, asa cum se menționează in CF nr. 237 Feleacu. Potrivit CF nr. 237 Feleacu, cele doua terenuri inscrise sub A+24( nr. topo 3721) si A+ 26f nr topo 4153), nu au intrat in proprietatea numitului N. Janos, acesta dobândind doar terenurile inscrise sub A+27-31. Având in vedere ca aceste terenuri nu sunt inscrise nici in registrul agricol, nici in cartea funciara si nu s-a depus nici cererea de intrare in CAP, consideram faptul ca reclamanta nu face dovada calității de persoana indreptatita asupra acestor terenuri, motiv pentru care acesta nu este persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate dupa acesta. De altfel, in considerentele sentinței civile recurate, instanța fondului retine acest aspect (pag. 9, alin 6) insa in dispozitiv ii stabilește reclamantei calitatea de persoana indreptatita asupra tuturor terenurilor revendicate.
In ceea ce privește terenul cu nr. topo 4139/2, solicita instanței de judecata respingerea acțiunii si cu privire la acest teren, motivat de faptul ca reclamanta nu face dovada calității de persoana indreptatita deoarece nu face dovada filiației fata de proprietarii tabulari, nu figurează in registrul agricol si mai mult decât atat acest teren nu a fost solicitat de către reclamanta prin cererile formulate in baza Legii nr. 247/2005.
Cu privire la acest teren, care nu a fost solicitat, invoca excepția lipsei de interes in promovarea prezentei acțiunii raportat la faptul ca, C. L. de fond funciar Cluj-N., nu a fost investita de către reclamanta cu vreo cerere formulata in baza legilor fondului funciar, in termenul legal prevăzut de lege, in vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului având nr. topo 4139/2. Astfel interesul reprezintă una din cerințele necesare pentru existența dreptului la acțiune, respectiv ceea ce conferă unei persoane fizice (sau juridice) calitatea de parte în proces.
La rândul său, interesul trebuie să îndeplinească mai multe condiții, anume să fie legitim (să urmărească afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege/interes ocrotit de lege), personal și direct, născut și actual.
Revenind la excepția lipsei de interes, este de precizat faptul că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii civile se referă la necesitatea existenței unui interes, adică a unui folos practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă. Printre altele, interesul juridic trebuie să fie născut și actual, deci trebuie să existe în momentul în care se exercită acțiunea civilă, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, în forma concretă de manifestare a acțiunii.
De altfel, potrivit opiniilor exprimate în doctrină și în jurisprudență, interesul judiciar, este o condiție necesară pentru dobândirea calității de parte în procesul civil și se concretizează în folosul material ori moral pe care l-ar putea obține oricare dintre părți de pe urma activității judiciare pe care intenționează sa o desfășoare. In procesul civil nu poate fi invocat un interes oarecare, ci acesta trebuie sa fie legitim, personal - adică propriu celui ce promovează acțiunea civila, născut și actual - respectiv un interes care se afla în ființă la data promovării acțiunii civile și pe tot timpul exercitării acesteia. Este bine știut faptul ca in temeiul legilor fondului funciar, reconstituirea dreptului de proprietate se rezulta din prevederile art. 8, din Legea nr. 18/1991, republicata si din împrejurarea ca ori de cate ori o noua lege in aceasta materie a prevăzut si obligativitatea formulării cererii de reconstituire a stabilit un termen in acest sens. Pentru terenul in speța ultima lege care a prevăzut posibilitatea formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate este Legea nr. 247/2005, care prevede un termen de 60 de zile pentru depunerea acestor cereri.
Pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate in condițiile Legii nr. 18/1991, este necesara formularea unei cereri, excluzandu-se de către legiuitor dobândirea acestui drept din oficiu. Aceleași considerente sunt aplicabile si in cazul cererilor de reconstituire formulate in temeiul Legii nr. 169/1997, Legii nr. l/2000si Legii nr. 247/2005.
Potrivit art. 11, alin 6, din HG nr. 890/2005, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, împreuna cu actele prevăzute de lege, se depune la Consiliul Local in a cărei raza teritoriala este situat terenul, fie personal fie prin posta, inauntrul termenului prevăzut de lege. Așadar nu este posibila sesizarea cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate direct in fata instanței de judecata, fara sa se fi investit inițial comisia locala de fond funciar cu o astfel de cerere, poate realiza doar in baza unei cereri de reconstituire depusa in termen legal. In ceea ce privește nr. Topo 4135/5, solicita de asemenea respingerea acțiunii cu privire la acest teren deoarece reclamanta a solicitat acest teren doar in baza Legii nr. 247/2005. In urma verificărilor efectuate la Primăria . ca nici reclamanta si nici antecesorii acesteia nu figurează validați in anexa nr. 34, cu terenul situat la S., mai mult din fila registrului agricol unde figurează antecesorii reclamantei aceștia nu au avut declarat teren in zona S..
Mai mult decât atat, înscrierea in registrul agricol, fiind făcuta chiar in baza declarației persoanei care deținea acest teren, da naștere prezumției ca, la data înscrierii, in anul 1959, aceasta era proprietara doar a terenurilor înscrise. Dovada dreptului de proprietate trebuie sa se faca la un moment cat mai apropiat de cel al colectivizării, având in vedere ca suprafața ce se restituie conform legii este cea adusa in CAP si nu cea avuta in proprietate de către antecesorii reclamantei cu aproximativ 60 de ani anterior colectivizării, inscrierea din Cf este din anul 1907.
Mai mult decât atat, reclamanta nu a depus nici la dosarul de fond funciar si nici la dosarul cauzei certificatele de moștenitor dupa N. I. si N. N., pentru a putea face dovada faptului ca aceasta, este singura moștenitoare a acestora. In aceste condiții acest teren putea fi transmis de către proprietarul de cf unui alt copil, care sa aiba declarat acest teren in registrul agricol, sau poate 1-a înstrăinat, deoarece nu apare declarat in registrul agricol si reclamanta nu a depus dovada inscrierii acestuia in CAP, de către antecesorii sai, respectiv cererile de înscriere in CAP asa cum a susținut in acțiunea introductiva de instanța.
Referitor, la capătul de cerere prin care se solicita ca "obligarea paratei C. L. sa dispună compensarea din terenuri proprietatea municipiului " învederam instanței ca, potrivit dispozițiilor art. 5 din HG nr. 890/2005 atribuțiile ce revin Comisiei locale de fond funciar, sunt acelea de înaintare si propunere spre aprobare si validare Comisiei Județene a situațiilor definitive, împreuna cu toata documentatia aferenta. P. urmare C. locala "nu dispune compensarea" cum in mod eronat se solicita, motiv pentru care solicita respingerea si acestui capăt de cerere.
Solicitarea reclamanților privind echivalarea valorica dintre terenul ce a aparținut antecesorilor acestuia si terenul solicitat de reclamant in prezenta acțiune, nu are niciun suport legal, urmând a fi respinsa de instanța, intrucat Legea nr. 18/1991 nu face nicio referire la o astfel de echivalare, ba mai mult in anexa nr. 18 a Regulamentului aprobat prin HG nr. 890/2005, sunt prevăzute in mod expres criteriile de echivalare a terenurilor agricole pe categorii de folosința, vointa legiuitorului fiind clar exprimata, astfel incat nu exista motiv pentru interpretarea lor extensiva. Terenul revendicat are categoria de folosința livada, iar terenul solicitat in compensare nu are aceasta categorie de folosința.
Valoarea terenurilor agricole se stabilește potrivit HG. 1546/2004 de aprobare a formelor metodologice privind modul de stabilire a valorii terenurilor arabile în vederea acordării despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare". Astfel valoarea unitară corespunzătoare clasei de calitate a terenurilor si stabilirea echivalentului se face pe baza „Criteriilor de echivalare a terenurilor agricole pe categorii de folosință în echivalent arabil" -Anexa 18 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr.890/2005.
ART.9A2 (2)Fondul "Proprietatea" contractează servicii de evaluare cu societăți înregistrate la C. Națională a Valorilor Mobiliare care, pe baza termenelor de referință și metodelor de evaluare stabilite potrivit alin. (1) și, dacă este cazul, a hotărârii Guvernului pentru înființarea Fondului "Proprietatea", analizează corelația între valoarea activelor care formează capitalul social al Fondului "Proprietatea" și valoarea capitalului social al Fondului "Proprietatea" stabilită prin hotărârea Guvernului privind înființarea Fondului "Proprietatea". Selectarea evaluatorului are loc pe baza unei proceduri competitive deschise și transparente. "
De asemenea, C. L. de fond funciar poate face propuneri de atribuire doar asupra terenurilor care se afla la dispozitia sa, terenuri care au fost preluate la fostul CAP, si nu asupra tuturor terenurilor aflate in proprietatea statului, asa cum susține reclamanta.
Potrivit art. 11, alin 2, indice 1, din Legea nr. 18/1991, modificata "terenurile preluate abuziv de la cooperativele agricole de producție sau de către stat, fara nici un titlu revin, de drept proprietarilor, care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite in mod legal altor persoane."
Chiar daca in art. 9 alin. 3 din HG nr. 890/2003, se prevede ca foștii proprietari sau moștenitorii acestora vor fi compensați cu o suprafața de teren echivalenta valoric din terenurile intravilane sau in lipsa extravilane, ce au aparținut deținătorilor prevăzuți la alin. 1, sau ascendenților acestora, din rezerva comisiei locale sau dupa caz din terenul proprietate privata a comunei, orașului sau municipiului, acceptate de către foștii proprietari sau moștenitorii acestora, apreciază ca prin abrogarea art. 3 alin 1 din Legea nr. 1/2000, nu mai este posibila reconstituirea dreptului de proprietate pe alte terenuri decât cele aflate la dispoziția comisiei, intrucat normele de aplicare nu au valoare de lege, iar voința legiuitorului prin abrogarea articolului mai sus menționat, a fost aceea de a exclude reconstituirea pe terenul proprietate privata a comunei, orașului sau municipiului. Mai mult decât atat, prin Legea nr. 165/2013, art. 52, a fost abrogat articolul 18, din Legea 18/1991, republicata cu modificările si completările ulterioare.
Dupa apariția Legii nr. 165/2013, si a HG. Nr. 401/2013, art. 4. prevederile art. 10 din HG nr. 890/2005,( care stabileau posibilitatea Comisiei Locale de a face propuneri, pentru terenurile ocupate ) au fost abrogate. In aceste condiții dupa apariția Legii nr. 165/2013, C. L. nu mai poate face propuneri privind atribuirea in compensare a unor alte terenuri, pana la terminarea inventarierii tuturor terenurilor, activitatea Comisiilor Locale fiind suspendata pe aceasta perioada.
De asemenea in conformitate cu prevederile art. 7, din Legea nr. 165/2013, modificata, activitatea Comisiei Locale de fond funciar se suspenda pana Ia întocmirea situației centralizatoare la nivel local. In art. 4, din Legea nr. 165/2013, se menționează faptul ca dispozițiile prezentei legi se aplica inclusiv cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecata, De asemenea Legea nr. 165/2013, art 4, coroborat cu art. 7 si art. 12, stabilește modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate, in cazul in care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibila precum si ordinea in care se atribuie terenurile in compensare, respectiv:
a)pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar; b) pe izlazul comunal; c) pe terenul proprietate publica, trecut in condițiile legii in proprietatea privata a statului, sau pe terenul proprietate privata a statului, care a fost administrat pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, stațiuni de cercetare si alte instituții publice; d) pe terenul proprietate publica, trecut in condițiile legii in proprietatea privata a statului, sau pe terenul proprietate privata a statului, care a fost administrat de institute, stațiuni de cercetare si instituții publice pe raza localităților invecinate, aflate in același județ.
Pe cale de consecința reclamanții, din cele 4 categorii de terenuri nu pot sa aleagă orice teren vor, ei trebuie sa respecte ordinea stabilita de către legiuitor, in ceea ce privește acordarea terenurilor in compensare.
Potrivit Legii nr. 215/2001, municipiul in calitate de subiect de drept civil dispune de toate atributele dreptului sau de proprietate pe care le are orice subiect de drept civil. P. urmare C. locala de fond funciar nu poate dispune de terenurile proprietatea municipiului, fie el public sau privat.
Terenurile solicitate in compensare fac pare din patrimomiul Municipiului Cluj-N., si nu a fost pus la dispoziția Comisiei Locale de fond funciar, printr-un act de dispoziție al puterii deliberative, Consiliul Local al Municipiului Cluj-N., nefacand parte din rezerva Comisiei Locale de fond funciar Cluj-N.. Astfel se nesocotesc prevederile art. 36 din Legea nr. 215/2001, republicata, potrivit cărora Consiliul Local are inițiativa si hotărăște, in condițiile legii, in toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege in competenta altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.
Consiliul Local exercita următoarele categorii de atribuții, privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orașului sau municipiului. Reclamantul in mod deliberat ignora si incalca dreptul de proprietate al unității administrativ teritoriale care ar trebui sa poată fi exercitat in toata plenitudinea sa.
In alta ordine de idei, nu s-a făcut o expertiza de echivalare a terenurilor la care reclamanții sunt indreptatiti fata de cele cerute in compensare, cu respectarea prevederilor anexei 18 din HG nr. 890/2005. Cel de-al 8-lea teren solicitat in compensare nici nu a fost identificat din punct de vedere topografic. Învederează că cele 8 loturi propuse de către expert tehnic judiciar în cadrul expertizei extrajudiciare topografică ca teren la schimb/compensare pentru terenul revendicat din zona . teren arabil, respectiv livada pomicola ) in suprafața totala de 3971 mp, sunt terenuri situate în intravilanul mun Cluj - N., iar d.p.d.v. valoric si respecatând anexa nr. 18, nu sunt compatibile cu terenul revendicat; aceste terenuri solicitate in compensare fac parte din domeniul public la Municipiului Cluj-N., nu au fost puse la dispoziția Comisiei Locale de fond funciar, Municipiul Cluj-N. nu este parte in proces si prin urmare nu poate fi deposedat de terenul pe care il are in proprietate, cu atâta mai mult cu cat face parte din domeniul public al acestuia.
In cauza, este vorba despre dreptul de proprietate a Municipiului Cluj-N., care, ca dreptul de proprietate al oricărui subiect de drept, ca instituție fundamentala, este ocrotit prin Constituție: "Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." Nimeni nu poate fi obligat sa-si înstrăineze bunul propriu, decât pentru cauza de utilitate publica si in condițiile expres prevăzute de lege. Daca ar fi altfel, s-ar incalca unul din cele trei elemente determinante ale dreptului de proprietate, si anume: dreptul de dispoziție, ceea ce este nelegal si inadmisibil, astfel ca, si sub acest aspect soluțiile instanțelor le considera total nelegale. Astfel instanța fondului acorda in compensare suprafața totala de 3941 mp, situata in cartierul G., pe 8 amplasamente, pentru un teren arabil, fanat, situat in livada pomicola la care reclamanta C. M. nu este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate (pentru nr. topo 3721 si 4153, antecesorii reclamantei nu sunt proprietari de carte funciara si nici de registru agricol, pentru terenul având nr. topo 4139/2 nu a fost depusa cerere in baza legilor fondului funciar, iar terenul având nr. topo 4135/5, nu a fost inscris in registrul agricol si este singurul care ar ridica un semn de intrebare privind îndreptățirea reclamantei la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia. Dar chiar in situația in care, instanța ar stabili faptul ca reclamanta este indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului având nr. topo 4135/5, acest teren este un teren arabil si nu poate fi pus nici un semn de egalitate intre suprafața acestui teren de 3035 mp cu suprafața acordata in compensare de 3971, fara a lua in calcul diferența de categorie dintre cele doua terenuri, care este incomparabila.
Terenurile situate in livada pomicola sunt situate in extravilanul localității Cluj-N., sunt terenuri agricole, fanat, iar valoarea terenului acordat in compensare situat in Cartierul G., in intravilanul municipiului, are o valoare de circulație de cel puțin 15 de ori mai mare si nicidecum de 2 ori asa cum a stabilit prima instanța.
In ceea ce privește obligarea Comisiei locala la plata cheltuielilor de judecata, C. L. nu a căzut in pretenții si nu poate fi obligata la plata chetuielilor de judecata privind expertiza si onorariu avocat, nefiind indeplinite condițiile art.276 Cod. Proc. Civ., datorita faptului ca reclamanta nu este persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate, iar expertiza efectuata in cauza a identificat terenurile solicitate de către ea in compensare si nu terenurile pe care le-a revendicat. Potrivit dispozițiilor art. 11 alin 2 si 3 coroborat cu art. 34 alin. 2 din HG nr. 890/2005, reclamantii au obligația de a face dovada identificării terenurilor revendicate din punct de vedere dimensional si topografic pe baza unei schite cu precizarea vecinătăților, precum si dovada proprietății acestora, dovada filiației fata de proprietarii de carte funciara.
In ceea ce privește stabilirea onorariilor avocațiale, apreciază ca suma stabilita este total nejustifîcata. In susținerea celor mai sus arătate invocăm dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 492 din 8.06.2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 583 din 5 iulie 2006. Astfel, "Curtea Constituțională a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil.
În sensul celor arătate este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, învestită fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil. Potrivit prevederilor art. 52 din Legea nr. 18/1991, republicata, s-a statuat faptul ca, C. L. de fond funciar, constituie o autoritate publica si are calitate procesuala activa sau pasiva, in limita competentei sale si prin derogare de la dispozițiile Codului de procedura civila. Din cele menționate mai sus, nu reiese faptul ca aceasta a dobândit calitate de persoana juridica si are patrimoiu propriu, ca element distinct al personalitatii juridice.
F. de cele menționate mai sus, C. L. de fond funciar este autoritate publica cu activitate administrativa, cum ii definește legea natura juridica, nu are persoanalitate juridica, nu are buget propriu de venituri si cheltuieli, astfel incat solicită exonerarea de la plata cheltuielilor de judecata.
P. întâmpinarea formulată de L. M., prin mandatar H. I.-R., s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale se arată că întreg memoriul care formează în opinia pârâtei C. Locală Cluj motivele de recurs constituie în fapt o preluare fidelă a apărărilor formulate în fața instanței de fond, fără nicio argumentare în plus, astfel că, în opinia sa, simpla nemulțumire a părții nu poate constitui motiv de recurs. În acest sens, recurenta omite însă să facă pomenire că în fapt au fost nesocotite dispozițiile legale vizând această speță, că a fost încălcat dreptul antecesoarei mele la reconstituirea dreptului de proprietate al acesteia pe vechiul amplasament și că recurenta a atribuit terenurile familiei noastre altor persoane, străine de aceste terenuri, care nu au putut face dovada că ar fi deținut terenurile ce fac obiectul prezentei cauze.
Toate aceste amplasamente au fost atribuite de către recurentă unor persoane fizice și a emis titluri de proprietate în favoarea acestora, rațiunea pentru care a procedat în așa fel fiind și astăzi o necunoscută. Din documentele depuse la dosarul de instanță rezultă fără putere de tăgadă că primele trei terenuri, au reprezentat proprietatea tabulară a bunicului mamei mele defunctul Netyfor Janos, în limba română N. I., conform înscrierilor din C.F. nr. 237 Feleacu. Ultimul teren asupra căruia mama sa a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate a reprezentat proprietatea tabulară a bunicului acesteia, defunctul Netyfor Janos, în limba română N. I. și a bunicii acesteia defuncta P. Nasztazia, în limba română P. A..
Proprietarul tabular din C.F. nr. 237 Feleacu, bunicul mamei sale Netyfor Janos, (N. I.), a decedat la data de 27 iunie 1918, (certificat de deces . nr._/18.03.2010). Proprietara tabulară din C.F. nr. 679 Feleacu, P. Nasztazia, bunica mamei sale, în limba română P. A., căsătorită cu N. I., a decedat la data de 16 martie 1936, (certificat de deces . nr._/26.07.2010).
Moștenitorul proprietarilor tabulari ai soților N. I. și P. A. a fost defunctul N. N., bunicul său, decedat la data de 8 aprilie 1966, (certificat de deces ., nr._/15.10.2014), și tatăl defunctei C. M., mama sa, moștenitoarea acestuia, în calitate de fiică, conform Certificatului de naștere ..m. nr._/31.03.1932. Acesta este cel care a fost obligat, în anul 1960 să treacă acest teren în Cooperativa Agricolă de Producție Feleacu.
În ciuda faptului că, recurenta știa cu certitudine situația juridică a terenurilor revendicate, le-a atribuit în continuare unor alte persoane.
Dacă s-ar fi procedat la o simplă verificare a situației juridice a acestor terenuri de către persoanele abilitate, acest litigiu nu ar mai fi avut loc, rămânând fără obiect. În consecință a considerat să nu mai împovăreze pe nimeni într-un alt proces vizând anularea acestor titluri, si au fost nevoiți să opteze pentru atribuirea unor terenuri în compensare, drept pentru care solicită să considere îndreptățită solicitarea intimatei în sensul compensării acestora în conformitate cu cele dispuse în Sentința civilă nr. 1711/2014.
Terenurile mai sus identificate, din punct de vedere administrativ, se regăsesc în aria de competență a Comisiei Locale Cluj-N. (nu în cea a Comisiei Locale Feleacu). D. urmare, defuncta C. M. în calitate de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile mai sus identificate, corect a înregistrat la Primăria Municipiului Cluj-N. cererile nr._/304/24.11.2005, respectiv nr._/304 din 29.11.2005 (legea nr. 247/2005), (anexa 2 la prezentai, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate. Aceste cereri nu au fost soluționate nici până în prezent.
Potrivit prevederilor legale în materie, art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, republicata: „De prevederile legii beneficiază membri cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membri cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite". În aceste condiții, prin refuzul de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafețele de teren mai sus arătate s-a realizat practic o încălcare flagrantă a dispozițiilor legilor fondului funciar.
Pe cale de consecință, întrucât în cauză a fost făcută deja dovada calității de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate după defuncții Netyfor Janos, (N. I.) și P. Nasztazia, (P. A.), iar pe baza documentelor existente la dosarul cauzei s-a putut proceda la atribuirea unor terenuri în compensare. Raportat la afirmația recurentei că reclamanta nu este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu top. 3721 și top.4153, invocând faptul că acestea nu au constituit proprietatea antecesorilor săi, afirmația nu corespunde realității. Terenurile cu top 3721 înscris sub A+24 și top. 4153 înscris sub A+26 ambele in CF 237 Feleacu au aparținut lui N. I. și P. N., bunici de tată ai defunctei reclamante C. M..
În concluzie, în considerentele Sentinței civile corect reține instanța de fond că reclamanta (defuncta C. M.) a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate după antecesorii acesteia (Sentința civilă 1711/2014, fila 9, paragraf 4).
Afirmația recurentei că reclamanta nu face dovada filiației față de proprietarii tabulari ai terenului cu nr. topo. 4139/2, și că aceasta nu a formulat cereri în baza Legii 247/2005, nu corespunde realității, deoarece acest teren a aparținut lui N. I. și P. N., bunici de tată ai defunctei reclamante C. M., așa cum a mai arătat, în dovedirea celor susținute CF 679 Feleacu - tradus (proprietari N. I. și P. N.), N. I. și P. N. - Extras din „Matricolele Parohiale de Stare Civilă", certificate de deces, N. N. - certificat de deces, N. M. (căsătorită C.) - certificat de naștere, certificat de căsătorie, certificat de deces, (anexa 4 la prezenta). Cerere nr._/304 (depusă și la Primăria Cluj-N. prin care se solicită terenul cu nr. topo 4139/2, anexa 2 la prezenta).
Intimata se opune la exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată cerută de către Primăria Cluj-N., având în vedere că din practica recurentei în cazuri similare facem dovada suportării cheltuielilor de judecată de către aceasta (exemplificăm cu HCL nr.344 din 30.aug. 2012- 19.987,96 lei, HCL nr.343 din 30.aug. 2012- 48.252,12 lei, HCL nr.342 din 30.aug. 2012- 12.750 lei, etc..., anexa 10 la prezenta).
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor și apărărilor invocate, a dispozițiilor legale incidente, tribunalul constată temeinicia recursului dedus judecății, având în vedere următoarele considerente:
P. cererea de reconstituire a dreptuLui de proprietate, înregistrată sub nr._/304/2005 C. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 3100 mp situat în locul „Stâni”, după defunctul N. N.. La cerere au fost anexate: copie certificat naștere, certificat căsătorie și copie B.I.
P. cererea înregistrată sub nr._/304/2005 C. M. depune o attă cerere prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului ce a aparținut lui N. N., fiul lui N. I.. În cuprinsul cererii este menționată cartea funciară nr.237 cu nr top: 2795, top 2799, nr.top.3324, nr.top.3281, nr.top.3380, nr.top.3381, nr.top.3513, nr.top. stâni 3721, nr.top.stani 4135, nr.top.4153, nr.top1862, nr.top.1863, nr.top.1910, nr.top.2168, nr.top.2197, nr.top.2220, nr.top.2221, CF 679, top.4139/2. Cererile formulate nu au fost soluționate de C. locală a municipiului Cluj-N..
Din actele de stare civilă depuse rezultă că C. M., născută N. a fost fiica lui N. N. și N. M.. La rândul său, N. N.- decedat în anul 1966- a fost fiul lui N. I. identic cu Netyfor Janos, decedat la 27 iunie 1918.
În ceea ce privește terenurile solicitate de C. M., decedată în cursul procesului, tribunalul reține că aceasta a solicitat terenurile după antecesorul său N. N.. Conform copiei registrului agricol a lui N. N., în anul 1959 acesta a figurat cu următoarele terenuri în proprietate: Sipotele-29 ari arabil, Chilbucuț- 21 ari arabil, P.- 21 ari arabil, G.- 19 ari, fânaț și curți 10 ari.
Potrivit art.8 din Legea nr.18/1991de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane stabilite de lege.
P. urmare, una dintre condițiile reconstituirii dreptului de proprietate este aceea ca terenul solicitat să fi fost adus în cooperativa agricolă sau preluat în orice mod de către aceasta. În cauză, antecesorul reclamantei nu figurează cu aceste terenuri înscris în registrul agricol și nici nu a făcut dovada că s-a înscris în cooperativă cu acest teren sau că i s-ar fi preluat în orice fel.
Potrivit dispozițiilor art.11 din lege, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este aceea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, orice alte probe inclusiv declarații de martori. În cauză scriptele care stau la baza cererii reclamantei de reconstituire este copia CF 237 Feleacu și CF 679 Feleacu.
În CF 237 Feleacu apare înscris la anumite numere topografice la pozițiile 27-31 N. I., din perioada 1907-1912. Este real că din actele de stare civilă reiese că N. I. este tatăl lui N. N., tatăl reclamantei C. M., însă acest aspect nu este suficient pentru a statua asupra îndreptățirii acesteia la reconstituire. Așa cum am menționat, N. I. a decedat la 27 iunie 1918, însă din probele administrate în cauză nu reiese că moștenirea a fost predată lui N. N.. Potrivit dispozițiilor art.13 alin.1 din Legea nr.18/1991, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatlui de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii. În cauză nu a fost dovedită în nici un fel aceptarea moștenirii rămase după N. I. de către N. N..
Chiar dacă potrivit alin.2 moștenitorii care nu își pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți de drept repuși în termenul de acceptare a succesiunii cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținu autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea ce o fac comisiei. Astfel, cererea reclamantei C. M. în accepțiunea dispozițiilor art.13 alin.2 din Legea nr.18/1991 constituie act de acceptare a moștenirii însă doar după tatăl său. Pentru acceptarea succesiunii defunctului N. I. de către N. N. era necesar ca reclamanta să facă dovada conform dispozițiilor legela citate. Ca urmare, pentru . 4135/5 teren în suprafață de 844 stjp echivalentul a 3035 mp reclamanta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită întrucât tatăl său nu a deținut acest teren.
În privința imobileor cu nr top 3721 respectiv 4153 amebele înscrise în CF 237 Feleacu, de asemeena, reclamanta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățtă. Asupra celor două parcele nici măcar bunciul său nu a deținut vreun drept de proprietate, iar tatăl nici atât. Acest aspect este reținut și de expertul desemnat în cauză, este reluat de către prima instanță și, cu toate acestea, contrar dispozițiilor legii nr.18/1991 i s-a recunoscut îndreptățirea la reconstituire.
În fine, în ceea ce privește . 4139/2 în suprafață de 874 stjp,, respectiv 3143 mp înscris în CF 679 Feleacu, tribunalul reține că aceasta a fost solicitată prin cererea înregistrată sub nr._/304/2005, fiind înscrisă în anul 1911 în favoarea lui N. I. și soția Nasztazia. Ca și în cazul celorlalte terenuri, reclamanta nu a făcut dovada că tatăl său N. N. a acceptat succesiunea după N. I.. În fine, nu s-a făcut dovada că N. N. a intrat cu acest teren în C.A.P, în condițiile în care în cererea precizată se arată că denumirea toponimică a terenului este „ Gherteleanu”, ceea ce nu apare în R.A.. de fapt nu doar că nu apare în RA. Dar nu s-a făcut dovada nici în alt fel, nici măcar cu martori că terenul a fost deținut și preluat la colectivizare de N. N..
Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul apreciază că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor Legii nr.18/1991 în condițiile în care reclamanta nu a făct dovada că antecesorul său a deținut în proprietate aceste terenuri anterior cooperativizării și că apoi acestea au fost preluate de CAP sau de stat în orice mod. Actele depuse în probațiune reprezintă înscrieri din Cf din perioada anilor 1907-1912 și nu contemporane cooperativizării, nu reiese dovada acceptării succesiunii după N. I. și în consecință nici îndreptățirea la reconstituire.
Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul apreciază că recursul este întemeiat astfel că baza dispozițiilor art.304 pct.9 și art.304 1 Cod de procedură civilă va admite recursul formulat de C. locală de aplicare a Legii nr.18/1991 Cluj-N., împotriva Sentinței civile nr.1711/20 Februarie 2014, pronunțată în dosarul civil nr.10._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o va modifica în sensul că va respinge acțiunea formulată de C. M. în contradictoriu cu pârâtele C. locală de aplicare a Legii nr.18/1991 Cluj-N. și C. județeană Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C. locală de aplicare a Legii nr.18/1991 Cluj-N., împotriva Sentinței civile nr.1711/20 Februarie 2014, pronunțată în dosarul civil nr.10._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o modifică în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de C. M. în contradictoriu cu pârâtele C. locală de aplicare a Legii nr.18/1991 Cluj-N. și C. județeană Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 05 Noiembrie 2014.
Președinte, A.-S. S. | Judecător, D. T. | Judecător, D. C. |
Grefier, A.-P. Boțioc |
Redactat A.P.B./05 Noiembrie 2014
Red. SS/Tehnored. C.Ț./3 exemplare/24.03.2015
Judecător fond: S. M. – Judecătoria Cluj-N.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 458/2014. Tribunalul CLUJ | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
