Obligaţie de a face. Decizia nr. 769/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 769/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 3664/328/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 769/A/2014
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A.-F. D.
Judecător O. R. G.
Grefier A. R. V.
Pe rol fiind judecarea apelului Civil promovat de către apelanții-pârâți P. D. B. și P. A., împotriva Sentinței Civile nr. 628/2014, din 08.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimații-reclamanți M. I. și M. M., având ca obiect revendicare imobiliară + OBLIG A FACE.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată faptul că, mersul dezbaterilor și cuvântul părților pentru concluzii a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de 15.10.2014, încheiere care face parte din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 628 din 08.04.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei T. instanța a admis acțiunea civila formulata de reclamanții M. I. si M. M. astfel cum a fost aceasta precizata în contradictoriu cu pârâții P. A. si P. D. B..
A admis în parte cererea reconvenționala formulata de paratii-reclamanti reconventionali P. A. si P. D. B. .
A obligat paratii la desfiintarea celor doua porti construite din cadru din lemn si panouri de plasa din sarma prin care s-a închis accesul reclamantilor la proprietatea lor, prin care se face accesul de la calea publica.
A stabilit linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantilor prevazut cu nr. top 3832/1/1/1 avand destinatia teren în suprafata de 775 m.p (CF 8983 T.), nr top 3832/1/2/2 cu destinatia gradina în suprafata de 2691 m.p (CF_ T.) si nr top 3832/1/2/3 cu destinatia gradina în suprafata de 1220 m.p (CF_ T.) si imobilul proprietatea numitului P. G. si a paratei P. A. înregistrat în CF_ T. prevazut cu nr. top nou 3832/1/1/2 în suprafata de 702 m.p între punctele FG conform schitei-plan anexa nr. 2 din expertiza tehnica efectuata în cauza de experta G. T. (f.223 dosar).
A respins cererea formulata de paratii - reclamanti reconventionali pentru revendicare suprafata de 41 m.p.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Reclamantii M. I. si M. M. sunt proprietari tabulari ai imobilului cu nr top 3832/1/1/1 în suprafata de 775 m.p ( CF 8983 T. ), nr top 3832/1/2/2 în suprafata de 2691 m.p ( CF_ T. ) si nr top 3832/1/2/3 în suprafata de 1220 m.p ( CF_ T. – f.7,8,9 dosar ) .
Paratii P. G. si P. A. sunt proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF_ T. nr top nou 3832/1/1/2 în suprafata de 702 m.p (f.35 dosar).
In cauza a fost administrata proba cu expertiza tehnica în ceea ce privește limita de hotar între cele doua imobile proprietatea partilor si care a stabilit ca aceste doua imobile se învecineaza.
S-a mentionat în cuprinsul expertizei ca linia de hotar între cele doua imobile proprietatea reclamantilor si a paratilor, se afla pe aliniamentul punctelor F-G conform schiței plan (f.223 din expertiza efectuata de expert G. T.).
În lucrarea efectuata s-a menționat ca daca se respecta schita de la întabulare imobilul cu nr. top 3832/1/1/1 proprietatea reclamanților avea asigurat accesul pe drumul al cărui traseu traversa terenurile în prezent îngrădite si folosite de parații P. si H. si continuând pana la limita de sud a parcelei 3832/1/1/1 (plan anexa 2).
În cazul în care s-ar respecta întrutotul schita de la întabulare, atunci suprafata de 41 m.p din drumul actual ce asigura accesul în curtea reclamantilor si care se suprapune peste nr. top 3832/1/1/2 proprietatea paratilor P. (conform schitei de la întabulare) ar trebui sa revina paratilor P. dar în acest caz ar trebui retrasat vechiul traseu al drumului de pe schita de la întabulare, traseu care ar traversa terenul folosit în prezent de paratii P. si H..
S-a aratat în concluzii însa ca potrivit informatiilor primite de la Serviciul Urnism din cadrul Primariei Turtda, calea publica reprezentata de .) este cel reprezentat pe planurile cadastrale editia 1971 si planul de CF; traseul de drum pe care se face în prezent accesul la imobilele din zona a fost creat de locuitorii din zona deci nu este o cale publica oficiala ; acest aspect a fost confirmat de adresa comunicata la dosar de Primaria Municipiului T. ( f.257 ).
Prin probatoriul testimonial administrat în cauza s-a aratat ca reclamantii locuiesc sus pe deal în Postarat iar paratii au pus o poarta ca sa-i împiedice sa iasa afara din curte, accesul la casa reclamantilor fiind acelasi de cand s-a încheiat contractul de vanzare-cumparare a imobilului.
F. de întreg probatoriul administrat în cauza, concluziile raportului de expertiza care stabileste ca se impune reconfigurat întregul traseu al drumului conform schitei de la întabulare, retinand de asemenea ca atat reclamantii cat si paratii locuiesc pe aceeaisi . posibilitataea unei alte cai de acces la imobilul reclamantilor, instanța a apreciat ca se impune a se asigura deopotriva partilor exercitarea atributelor dreptului de proprietate în conformitate cu prevederile art 480 C civ;
Pentru aceste considerente s-a apreciat ca fiind întemeiata acțiunea civila formulata de reclamanți astfel cum a fost aceasta precizata si întemeiata în parte cererea reconventionala formulata de paratii P. G. si P. A. continuata de paratii P. A. si D. B. ca urmare a intervenirii decesului numitului P. G. în cursul dezbaterilor la data de 19.10.2013, raportat si la prevederile art. 584 C civ care stabileste ca orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa, cheltuielile granituirii facandu-se pe jumătate, reținând ca reclamanții au aratat ca nu mai sustin petitul de granituire a imobilelor însa aceasta solicitare este cuprinsa în cererea reconventionala formulata initial de paratii P. G. si P. A..
În consecinta instanța a dispus stabilirea liniei de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantilor prevazut cu nr top 3832/1/1/1 avand destinatia teren în suprafata de 775 m.p ( CF 8983 T. ), nr top 3832/1/2/2 cu destinatia gradina în suprafata de 2691 m.p ( CF_ T. ) si nr top 3832/1/2/3 cu destinatia gradina în suprafata de 1220 m.p ( CF_ T. ) si imobilul proprietatea numitului P. G. si a paratei P. A. înregistrat în CF_ T. prevazut cu nr top nou 3832/1/1/2 în suprafata de 702 m.p între punctele FG conform schitei-plan anexa nr 2 din expertiza tehnica efectuata în cauza de experta G. T. ( f.223 dosar ).
A obligat paratii la desfiintarea celor doua porti construite din cadru din lemn si panouri de plasa din sarma prin care s-a închis accesul reclamantilor la proprietatea lor, prin care se face accesul de la calea publica, în conformitate cu prev art 1073-1077 C civ.
A respins cererea formulata de parații - reclamanți reconventionali pentru revendicarea suprafetei de 41 m.p.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel apelanții – pârâți P. A. si P. D. B., solicitând admiterea recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 628/2014 pronunțata de Judecătoria T. in Dos. Civ._, aceasta fiind netemeinica si nelegala cu consecința modificării hotărârii atacate in sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți si admiterii in întregime a cererii reconventionale, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate atat cu judecarea fondului pricini, cat si cu soluționarea prezentului recurs.
În motivarea cererii arată că:
Prin sentința civila atacata instanța a admis acțiunea formulata de reclamanți obligând pârâții la desființarea celor doua porți din cadru din lemn si panouri de sarma si a admis doar in parte cererea reconventionala formulata in sensul ca s-a admis petitul de granituire si s-a respins petitul de revendicare. Instanța nu a dispus asupra cheltuielilor de judecata.
Apelanții – pârâți apreciază că hotărârea pronunțata este lipsita de temei legal, fiind pronunțata cu încălcarea si aplicarea greșita a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304, pct. 9 C.p.c, pentru cel puțin următoarele motive:
I. Raportat la acțiunea formulata de reclamanți, apelanții – pârâți apreciază ca aceasta este neîntemeiata, si trebuia sa fie respinsa, pentru următoarele motive:
1. Cele doua porți din lemn si panouri din plasa de sarma nu închid accesul reclamanților la calea publica.
Proprietatea apelanților si a paraților se învecinează, accesul la ambele proprietăți facandu-se pe un drum de acces pietoni si auto, care nu este drum public, astfel cum afirma reclamanții, ci . la sud de ambele proprietăți. Aceasta împrejurare rezulta din Raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat in cauza, la punctele 7.7. si 7.8. aratandu-se ca traseul străzii Sirenei este la sud de proprietățile reclamanților si paraților. Drumul pe care se face accesul la proprietatea reclamanților pornește din . traversează la un moment dat traseul străzii Sirenei insa el este un drum nou, creat de locuitorii din zona si nu este un drum public. Aceeași concluzie se regăsește la punctul 7.10.1. din raportul de expertiza. Prin răspunsul la obiectiuni, experta si-a păstrat integral concluziile din expertiza (punctul 1 si 2 din răspunsul la obiectiuni.
Acest fapt este reținut de catre instanța de fond in motivare. Astfel, in aliniatul 4 de la pagina 3 din sentința atacata se arata ca . reprezentat pe planurile cadastrale din anul 1971 iar "traseul pe care se face accesul la imobilele din zona a fost creat de locuitorii din zona deci nu este o cale publica oficiala; acest aspect a fost confirmat de adresa comunicata la dosar de Primăria Municipiului T. (f. 257)."
Prin urmare, apelanții – pârâți arată că nu au restricționat accesul reclamanților din ., instanța de fond a admis acțiunea reclamanților dispunând desființarea celor doua porți prin care "se face accesul de la calea publica", deși chiar instanța a reținut ca potrivit raportului de expertiza si a adreselor comunicate de Primăria Mun. T., accesul inchis prin cele doua porți nu este o "cale publica" ci un drum creat de locuitorii din zona.
Arată că partea din actualul drum de acces care a fost închisă de apelanții - pârâți prin montarea celor doua porți nu este o cale publica ci face parte din terenul proprietatea apelanților. Acest fapt a fost stabilit prin raportul de expertiza. Astfel, la punctul 7.9. din expertiza s-a răspuns la obiectivul fixat de instanța, acela de a se stabili daca drumul de acces folosit de reclamanți "aparține de . care imobil aparțin cei 20 mp pe unde se face accesul, pentru ca unele parti susțin ca este vorba de cale publica iar alte parti ca este vorba de o parte a terenului lor."
Ca răspuns la acest obiectiv, s-a stabilit ca porțiunea de drum in litigiu nu aparține de . este o cale publica. Un tronson in suprafața de 41 mp (descris la pct. 7.9.3. litera c din expertiza) face parte din terenul cu nr. top. 3832/1/1/2 aflat in proprietatea apelanților. Drumul de acces folosit de reclamanți nu aparține de . un drum public iar o parte din el, in suprafața de 41 mp face parte din imobilul aflat in proprietatea apelanților.
Astfel, apelanții arată că nu au închis accesul reclamanților din .-a împiedicat doar sa le încalce dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. top. 3832/1/1/2 aflat in proprietatea acestora, din care suprafața de 41 mp este folosita de reclamanți ca drum de acces la imobilul aflat in proprietatea lor.
2. Pe de alta parte, instanța de fond a pronunțat hotărârea atacata cu nerespectarea principiului disponibilității. Astfel, atât reclamanții cat si parații doresc sa fie respectata schița aferenta memoriului tehnic ce a stat la baza pronunțării Sentinței civile nr. 2014/1997 si intabularii ambelor imobile. Solicită instanței să aibă in vedere notele scrise depuse de reclamanți personal înaintea ultimului termen de judecata, note prin care arata că doresc respectarea acestei schite.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza, la punctul 7.7.3. se arata ca "traseul drumului creat de locuitorii din zona si pe care se circula in prezent NU corespunde cu traseul drumului marcat pe schița de intabulare". Ca atare, drumul folosit de reclamanți pentru acces la locuința lor nu respecta traseul drumului astfel cum este figurat pe schița de intabulare, si, ca atare, drumul pe care apelanții arată că au amplasat porta nu este drumul de acces care s-a stabilit prin Sentința civila nr. 2014/1997 ca acces la proprietățile pârtilor. Apelanții arată că și aceștia doresc sa respecte amplasamentul drumului de acces astfel cum a fost stabilit irevocabil prin Sentința civila nr. 2014/1997. Amplasamentul acestui drum este cel arătat de experta Ghiorghita T. prin suprapunerea măsurătorilor cadastrale întocmite de ea peste cele efectuate de ing. M. (ANEXA 2 la Raportul de expertiza).
Acest fapt a fost reținut de instanța de fond in motivare (aliniatul 2 pagina 3 din sentința). De asemenea a reținut instanța de fond ca potrivit concluziilor din raportul de expertiza, se impune reconfigurat întregul traseu al drumului conform schiței de la intabulare.
Apreciază că, câtă vreme atât reclamanții cat si apelanții au arătat in mod expres ca doresc sa fie respectata schița aferenta memoriului tehnic ce a stat la baza pronunțării Sentinței civile nr. 2014/1997 si intabularii ambelor imobile, apelanții – pârâți apreciază ca instanța a trecut peste voința pârtilor prin aceea ca a obligat părțile la respectarea accesului pe drumul creat de locuitorii din zona si nu pe traseul drumului conform schiței de intabulare.
Arată că Poarta pe care au amplasat-o este figurata pe schița ANEXA 2 la Raportul de expertiza, din care se vede clar ca nu au blocat accesul reclamanților la drumul de acces conform intabularii ci acest drum de acces pornește din partea estica si trece la sud de proprietățile din zona si la nord de poarta amplasata de noi care nu este amplasata pe acest drum. Drumul al cărui amplasament a fost stabilit irevocabil prin Sentința civila nr. 2014/1997, in baza memoriului întocmit de ing. M. (numit in expertiza "drum acces conform intabularii") nu este blocat de poarta amplasata de apelanți ci acest drum vine din partea estica a imobilelor in litigiu si continua pe la nord de poarta pana la casa reclamanților, fara sa fie obstrucționat in vreun fel de poarta.
3. In plus, instanța de fond a pronunțat hotărârea atacata cu nesocotirea autorității de lucru judecat a celor stabilite prin Sentința civila nr. 2014/1997, prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al pârtilor asupra imobilelor in litigiu potrivit memoriului tehnic, in care este arătat modul in care părțile vor avea acces la imobilele proprietatea lor si anume pe "drumul acces conform intabularii" figurat in anexa 2 la raportul de expertiza întocmit de experta Ghiorghita T.. Aceasta modalitate de acces a fost convenita de parti la momentul intabularii si a intrat in autoritatea de lucru judecat, fiind nesocotita de instanța de fond prin hotărârea atacata cu prezentul recurs, hotărâre prin care apelanții – pârâți arată că au fost obligați sa permită reclamanților sa folosească suprafața de 41 mp din terenul proprietatea apelanților - pârâți, ca acces la proprietatea lor.
4. Unicul argument reținut de instanța de fond pentru admiterea acțiunii reclamanților este acela ca nu exista posibilitatea unei alte cai de acces la imobilul reclamanților.
Acest argument este contrazis de proba cu expertiza tehnica. Astfel la punctul 7.8.2. litera b din expertiza se arata ca reclamanții pot ajunge la terenurile proprietatea lor si pe un alt traseu de drum materializat pe planul anexa 2 intre pct.: 75-57-60-61-64-67-66-65-63-62-40-75, drum care, "ca de altfel si cel in cauza", nu este un drum amenajat, oficial, fiind creat tot de locuitorii din zona, care asigura accesul la imobilul cu nr. top. 3832/1/2/2, aflat in proprietatea reclamanților si care este folosit împreuna cu imobilul cu nr. top. 3832/1/1/1 care reprezintă curtea reclamanților. Se concluzionează de către experta ca imobilul cu nr. top. 3832/1/1/1 care reprezintă curtea reclamanților ar putea avea acces Ia drumul mai sus descris, desi panta este destul de accentuata.
Prin urmare, exista posibilitatea unei alte cai de acces la curtea reclamanților, pe drumul care asigura accesul la imobilul cu nr. top. 3832/1/2/2, aflat in proprietatea acestora.
Concluzionând, apelanții – pârâți precizează faptul că nu au blocat un drum public si nu au blocat accesul reclamanților pe . asigurat un alt acces, care se poate face fara a trece peste imobilul aflat in proprietatea acestora, in doua moduri:
- fie prin reconfigurarea drumului potrivit schiței de intabulare, astfel cum s-a si solicitat de catre reclamanți prin notele scrise depuse de aceștia personal înaintea ultimului termen de judecata,
- fie prin folosirea drumului care asigura accesul Ia imobilul cu nr. top. 3832/1/2/2, aflat in proprietatea reclamanților, materializat pe planul anexa 2 intre pct.: 75-57-60-61-64-67-66-65-63-62-40-75. Desi acest drum nu este amenajat, nici accesul folosit actualmente de catre reclamanți nu este amenajat, ambele fiind create de locuitorii din zona, astfel cum rezulta din raportul de expertiza.
Cata vreme reclamanții au asigurat accesul Ia imobilul proprietatea lor si in alt mod decât pe drumul care trece prin curtea apelanților - pârâți, se impunea ca instanța sa stabilească ca accesul la proprietatea reclamanților sa se faca in modul in care s-ar aduce cea mai mica atingere proprietății acestora, cu respectarea prevederilor art. 480 c.civ., respectiv in oricare dintre modurile arătate mai sus si nu in forma in care accesul reclamanților sa se faca prin curtea apelanților - pârâți, cu atat mai mult cu cat reclamanții au acces prin alta parte, nu au solicitat instituirea unei servituți de trecere peste terenul proprietatea apelanților - pârâți si nici nu s-a făcut dovada ca imobilul acestora este loc înfundat.
Pentru aceste motive, apelanții – pârâți apreciază ca acțiunea formulata de reclamanți este neîntemeiata si se impunea a fi respinsa de către instanța de fond.
II. Raportat la cererea reconventionala, apelanții – pârâți apreciază ca este intemeiata si trebuia admisa in intregime, astfel cum a fost ea precizata.
Instanța de fond a admis in parte cererea reconventionala in sensul ca a stabilit linia de hotar intre imobilele proprietatea reclamanților si imobilul proprietatea paraților intre punctele F-G din Anexa nr. 2 la Raportul de expertiza.
La stabilirea acestei limite de hotar, instanța a avut in vedere raportul de expertiza, potrivit căruia (pct. 7.6.3.) linia de mejdie intre cele doua proprietăți "rezultata in urma transpunerii schiței ce a servit la întabulare este data de linia F-G". Prin urmare, la stabilirea liniei de hotar intre cele doua proprietăți s-a avut in vedere schița ce a servit la intabulare. Potrivit acestei schite, accesul la proprietatea reclamanților se face pe un drum numit "drum acces conform intabularii", figurat in anexa 2 la raportul de expertiza, drum care trece la sud de imobilul proprietatea apelanților - pârâți. Daca la stabilirea liniei de hotar intre cele doua proprietăți a fost avuta in vedere schița ce a servit la intabulare, aceeași schița trebuia avuta in vedere si la stabilirea modului in care se va face accesul la cele doua proprietăți învecinate.
Apelanții – pârâți apreciază ca in mod neîntemeiat a fost respinsa cererea formulata de aceștia pentru revendicarea suprafeței de 41 mp, marcat pe planul anexa 2 la Raportul de expertiza tehnica cu hașura de pătrate culoare roșu, cuprins intre pct. 61-62-63-64-G-61, teren care face parte din imobilul prevăzut cu nr. top. 3832/1/1/2 proprietatea acestora si care este folosit de reclamanți ca acces la imobilul proprietatea lor.
Potrivit Raportului de expertiza tehnica judiciara, punctul 7.9.3., traseul actual al drumului folosit de reclamanți pentru accesul la proprietatea lor cuprinde 3 tronsoane, intre care cel descris la litera c este reprezentat de o porțiune in suprafața de 41 mp marcat pe planul anexa 2 cu hașura de pătrate culoare roșu, cuprins intre pct. 61-62-63-64-G-61, teren care face parte din imobilul prevăzut cu nr. top. 3832/1/1/2 proprietatea apelanților parati-reclamanti reconventionali si care este folosit de reclamanți ca acces la imobilul proprietatea lor.
Întrucât drumul de acces, astfel cum a fost stabilit el in mod irevocabil cu ocazia intabularii celor doua proprietăți a reclamanților si a apelanților - pârâți, are un alt traseu decât cel folosit actualmente de reclamanți si prin folosirea unui alt acces decât cel stabilit irevocabil, reclamanții încalcă proprietatea apelanților - pârâți intre pct. 61-62-63-64-G-61, este întemeiata cererea prin care apelanții – pârâți au solicitat revendicarea suprafeței de 41 mp din terenul proprietatea acestora, suprafața folosita de reclamanți ca acces la imobilul proprietatea lor.
Apelanții – pârâți apreciază că este de netăgăduit ca suprafața de 41 mp revendicata de aceștia face parte din imobilul aflat in proprietatea acestora. Astfel, in tabelul de coordonate întocmit potrivit anexei 2 la raportul de expertiza se arata ca . 702 mp prevăzuta cu nr. top. 3832/1/1/2 din CF_ T., aflata in proprietatea apelanților – pârâți este delimitată de următoarele coordonate: B-F-G-C. Rezulta ca suprafața de 41 mp face parte din terenul aflat in proprietatea tabulara a apelanților - pârâți.
Acțiunea in revendicare este definita ca fiind acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar. Apelanții – pârâți arată că sunt proprietari asupra suprafeței de 41 mp, care este folosita de reclamanți ca acces la proprietatea lor. Potrivit art. 481 c.civ. nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despăgubire. Sunt obligați prin sentința atacata sa cedeze reclamanților o parte din proprietate, pe care aceștia sa o folosească drept acces la proprietatea lor, in condițiile in care nu s-a solicitat instituirea unei servituții de trecere peste imobilul proprietatea apelanților - pârâți, imobilul proprietatea reclamanților nu este loc infundat, reclamanții au acces prin alta parte la imobilul proprietatea lor (in cele doua moduri arătate mai sus) iar apelanții - pârâți nu sunt in nici un fel despăgubiți pentru pierderea acestei suprafețe de teren, care, in baza sentinței atacate, scriptic ramane in proprietatea apelanților - pârâți iar faptic este folosita de reclamanți.
Din moment ce limita de hotar intre cele doua proprietăți a fost stabilita pe linia F-G figurata in anexa 2 la raportul de expertiza, avandu-se in vedere schița ce a servit la intabularea celor doua proprietăți, cu respectarea aceleiași schite, accesul la imobilul proprietatea reclamanților s-ar face prin reconfigurarea drumului potrivit schiței de intabulare, pe la sud de proprietățile pârtilor, astfel cum s-a propus in concluziile raportului de expertiza (pct. 7.10.3.) si nicidecum peste imobilul in suprafața de 41 mp aflat in proprietatea apelanților - pârâți, cu atat mai mult cu cat reclamanții pot folosi si drumul care asigura accesul la imobilul cu nr. top. 3832/1/2/2, aflat in proprietatea lor, materializat pe planul anexa 2 intre pct.: 75-57-60-61-64-67-66-65-63-62-40-75.
Practic, prin sentința atacata cu prezentul apel, apelanții – pârâți arată că sunt obligați sa lăse in folosința reclamanților suprafața de 41 mp din terenul acestora, fara nici un fel de despăgubire si fara sa fie istituita o servitute de trecere in favoarea reclamanților, unicul argument al instanței de fond fiind acela ca "se impune a se asigura deopotrivă pârtilor exercitarea atributelor dreptului de proprietate in conformitate cu prevederile art. 480 c.civ.". Apelanții – pârâți apreciază ca tocmai aplicând prevederile art. 480 c.civ. instanța de fond trebuia sa admită cererea reconventionala in întregime, si, stabilind limita de hotar intre cele doua proprietăți pe linia F-G din anexa 2 la raportul de expertiza, sa oblige reclamanții sa se abțină de la orice acte de folosința exercitate asupra terenului aflat in proprietatea subsemnaților, teren demarcat de punctele B-F-G-C, deci inclusiv asupra terenului in suprafața de 41 mp.
Pentru aceste motive, apelanții – pârâți apreciază ca se impunea admiterea in întregime a cererii reconventionale, astfel cum a fost precizata.
III. Raportat la cheltuielile de judecata, astfel cum s-a arătat in concluziile orale si in cele scrise, precizează că au solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu, respectiv onorariu avocațial, taxa de timbru, timbru judiciar si onorar expert, potrivit chitanțelor aflate Ia dosarul cauzei.
Instanța de fond nu s-a pronunțat insa asupra acestei cereri. Apreciază ca in forma in care a fost pronunțata sentința civila atacata, instanța de fond trebuia cel puțin sa compenseze cheltuielile de judecata având in vedere ca acțiunea reclamanților a fost admisa si cererea reconventionala a fost admisa in parte, având in vedere si prevederile art. 584 c. civ. care stabilește ca "cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumate".
Pentru toate aceste motive, in temeiul art. 304 pct. 9 c.p.c, apelanții – pârâți solicită admiterea prezentului apel si sa modificați hotărârea atacata in sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți si admiterii in întregime a cererii reconventionale, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate atât cu judecarea fondului pricinii cat si cu soluționarea prezentului recurs.
În drept: apelanții – pârâți arată că își întemeiază prezenta pe prev. art. 304 pct. 9 c.p.c.
Prin întâmpinarea formulată intimații-reclamanți M. I. si M. M. solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecata.
În motivare arată că:
I. In primul rând, in măsura in care recurenta nu si-a indeplinit obligația de achitare a taxei de timbru aferenta cererii de recurs, intimații - reclamanți înțeleg sa invoce excepția netimbrării apelului. Norma tranzitorie cuprinsă în art. 55 din OUG 80/2013, legea in vigoare in prezent in materia taxelor de timbru, prevede că „pentru cererile și acțiunile introduse până la . prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor". Astfel, in speța, actul normativ aplicabil in materia taxei judiciare de timbru este Legea nr. 146/1997, ai cărei prim articol prevede ca acțiunile si cererile introduse la instanțele judecătorești, precum si cererile adresate Ministerului Justiției si Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justiție, sunt supuse taxelor judiciare de timbru, cu excepțiile prevăzute de lege. Taxele de timbru se percep anticipat, dar judecătorul care primește cererea este îndreptățit sa amâne plata taxei pana la primul termen de judecata, punând in vedere pârtii ca urmează sa o timbreze pana la acea data. Potrivit art. 11 din actul normativ invocat, cererile de apel sau recurs se timbrează cu 50% din taxa datorata in cazul cererilor si acțiunilor evaluabile in bani.
Având in vedere faptul ca recurenților li s-a pus in vedere, prin citație, obligația achitării taxei de timbru, in cazul in care aceștia nu înțeleg sa-si respecte obligația pana la termenul stabilit intimații – reclamanți solicită, in temeiul art. 20 alin 3 din Legea 146/1997, anularea cererii ca netimbrata.
II. Pe fondul cauzei solicită respingerea apelului si menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinica si legala.
Prin hotărârea apelată, instanța a dispus admiterea acțiunii civile formulata de reclamanți si a obligat parații sa desființeze porțile construite din cadru de lemn si panouri de plasa din sarma prin care s-a inchis accesul reclamanților la proprietatea acestora. Prin aceeași hotărâre s-a admis in parte cererea reconventionala formulata de către paratii-reclamanti reconventionali si s-a stabilit linia de hotar dintre cele doua proprietăți aparținând reclamanților si paraților, conform schiței plan anexa nr. 2 din Expertiza tehnica efectuata in cauza de experta G. T..
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel paratii-reclamanti reconventionali solicitând modificarea hotărârii instanței de fond, in sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți si admiterii in tot a cererii reconventionale. In motivarea apelului, parații arata ca in mod neîntemeiat, cu aplicarea greșita a legii, instanța a admis cererea de chemare in judecata deoarece parații nu au restricționat in nici un fel, prin montarea celor doua porți, accesul intimaților - reclamanți la proprietatea acestora, având in vedere faptul ca acea cale de acces închisă prin montarea celor doua porți nu este cale publica. Totodată se apreciază de către apelanții ca in mod nelegal a respins instanța petitul din cererea reconvențională care viza revendicarea suprafeței de 41 mp.
Intimații – reclamanți apreciază apelul ca nefondat si solicită respingerea acestuia pentru motivele expuse in cele ce urmează.
Instanța in mod legal a obligat paratii-reclamanti reconventionali la desființarea celor doua porți care restricționau accesul auto si pietonal de la calea publica la proprietatea reclamantilor. Asa cum s-a arătat in concluziile scrise depuse la dosar, cat si in raportul de expertiza, accesul la imobilul reclamanților cat si la cel al paraților se face exclusiv din . cale de acces la proprietatea reclamanților nu exista datorita configurației terenului din acea zona (panta foarte abrupta, teren instabil geotehnic). Traseul respectiv pornește in prezent din . traverseaza . urma inundațiilor care au avut loc in 1975 o partea de drumului ce apare in schitele de la intabulare s-a surpat facand imposibil accesul locuitorilor din zona la proprietățile lor. In consecința administrația publica locala a creat aceasta porțiune de drum si a intretinut-o dea lungul anilor pentru a avea acces la terenurile folosite de fostul I.A.S. cat si de către locuitorii din zona. Intimații – reclamanți apreciază că faptul ca Primăria T. nu a trecut la evidențierea scriptica a acestuia in domeniul public nu le poate fi imputata, mai mult in adresele primite de la Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei T. se arata ca „ urmează ca autoritatea administrației publice locale sa faca demersurile legale necesare pentru evidențierea in domeniul public al mun. T. al acestei cai de acces".
Apelanții - parați uita sa arate ca tot ei au ocupat porțiunea de drum ce apare in schitele ce au servit la intabulare, construind pe terenul respectiv anexe gospodărești si ingradind respectivele terenuri asa cum de altfel instanța fondului legal a reținut in motivarea sentinței.
In concluzie, intimații – reclamanți consideră că instanța fondului in mod legal a apreciat ca apelanții - parati le-au blocat accesul la proprietatea acestora prin construirea celor doua porți, fapt probat cu depozițiile martorilor B. T., G. T. si P. M. cat si cu expertiza efectuata in cauza.
Cu privire la susținerile apelanților ca instanța fondului a pronunțat o hotărâre care incalca principiul disponibilității, solicită inlaturarea acestora ca lipsite de temei, intrucat instanța fondului s-a pronunțat doar asupra petitelor cu care a fost investita.
In ceea ce privește petitul de revendicare a suprafeței de 41 mp de teren, in mod legal a dispus instanța respingerea acestuia. Potrivit aceluiași raport de expertiza, suprafața revendicata face parte din drumul actual ce asigura accesul la imobilul intimaților – reclamanți, drum care a fost blocat de către parați prin montarea celor doua porți. Mai mult in răspunsul la obiecțiuni, experta arata clar faptul ca parații folosesc o suprafața de 735 mp(in condițiile in care aceștia sunt proprietari, conform cârtii funciare asupra nr. top 3832/1/1/2, in suprafața de 702 mp) iar suprafața revendicata de către parați, aflata in curba drumului actual nu face parte din suprafața folosita de reclamanți. Având in vedere aceste aspecte, cererea de revendicare apare ca neîntemeiata.
III. In ceea ce privește punctul III din apel, din motivarea prezentata rezulta ca apelanții critica hotărârea si raportat la faptul ca instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acordării cheltuielilor de judecata. Intimații – reclamanți apreciază cererea de acordare a cheltuielilor de judecata ocazionate cu judecarea fondului pricinii ca inadmisibila, pentru motivele expuse in cele ce urmează.
Astfel, in speța sunt incidente dispozițiile art. 281 indice 2 alin 1 Cod pr. civ care prevăd ca "in cazul in care instanța omite sa se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii in același termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotărâri" iar potrivit prevederilor art. 281 indice 2 „îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului ci numai in condițiile art. 281-281 indice 2.
Având in vedere aceste aspecte, la momentul la care au constatat că instanța a omis sa se pronunțe asupra cererii privitoare la acordarea cheltuielilor de judecata, apelanții aveau posibilitatea, conform legii, de a formula cerere de completare a dispozitivului hotărârii, posibilitate de care, de altfel, aceștia au si uzat, cererea fiind înregistrata pe rolul Judecătoriei T. si nesolutionata in prezent.
In aceste condiții, raportat si la textele legale invocate mai sus, apelanții nu mai pot solicita pe calea apelului la sentința necompletată, acordarea cheltuielilor de judecata in fond ci au posibilitatea de a formula recurs separat împotriva încheierii ce urmează a fi pronunțata de Judecătoria T. dacă vor fi nemulțumiți de soluția ce urmează a se pronunța. Având in vedere aceste aspecte intimații - reclamanți solicită admiterea excepției inadmisibilității recursului vizând capătul de cerere având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecata ocazionate cu judecarea fondului pricinii. In ceea ce privește solicitarea privind acordarea cheltuielilor de judecata ocazionate de judecarea apelului, solicită respingerea acestora, ca urmare a respingerii apelului.
Având in vedere cele expuse mai sus, intimații – reclamanți solicită respingerea recursului. În temeiul art. 274 Cod pr. civ., solicită obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata in apel, constând in onorariu de avocat, conform chitanței depuse.
Analizând apelul prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:
Prima critică adusă sentinței apelate, existentă la punctul 1 al memoriului de apel nu poate fi primită ca fiind fondată pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit raportului de expertiză în specialitatea topografie întocmit în fața primei instanțe tribunalul reține următoarele aspecte relevante în soluționarea prezentei cauze:
Calea publică reprezentată de .) este cel reprezentat pe planurile cadastrale ediția 1971 și planul de CF, însă din informațiile obținute la Serviciul de urbanism din cadrul Primăriei T., dar și din declarațiile părților, acest traseu nu este practicabil din cauza alunecărilor de teren care au blocat ..
Doamna expert precizează că acest traseu al drumului pe care se face accesul la imobilele din zonă(inclusiv la terenul reclamanților) realizează pe drumul actual creat de locuitorii din zonă, traseu care pornește din . care este marcat pe ortofotoplan de culoare galben.
În continuare expertul arată că acest traseu al drumului pe care se face accesul la imobilele din zonă este recunoscut de către pârâți doar până la porțiunea marcată pe planul anexă 2 de pct.51-75, porțiune unde de altfel au obturat printr-o poartă accesul reclamanților-intimați la terenul cu nr. topo.3832/1/1/1 proprietatea lor.
Tot în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză se precizează, la punctul 7.8 lit b că mai există un drum la fața locului, care este mai mult un drum de câmp, acest drum, ca și cel din cauză, neapărând pe planurile cadastrale sau cele de CF, fiind probabil creat tot de locuitorii din zonă pentru a avea acces la proprietățile lor, însă panta fiind destul de accentuată ar trebui amenajat acest drum pentru a putea ajunge la curtea reclamanților
Raportat la aceste statuări ale expertului tribunalul conchide, în concordanță cu opinia exprimată de prima instanță, că accesul reclamanților la terenul cu nr. topo.3832/1/1/1 proprietatea lor se poate realiza în mod efectiv doar prin utilizarea drumului actual marcat pe orofotoplan cu culoare galben.
Referirea apelanților la suprafața de 41 mp identificată în raportul de expertiză și marcată pe planul anexă nr.2 cu hasură de pătrate de culoare roșu nu poate nu poate conduce la o altă concluzie din perspectiva accesul reclamanților-intimați la terenul cu nr. topo.3832/1/1/1 proprietatea acestora, întrucât la punctul 7.10, 3) din raport se menționează că în cazul în care s-ar respecta întrutotul schița de la intabulare, atunci suprafața de 41 mp din drumul actual ce asigură accesul în curtea reclamanților și care se suprapune peste nr. topo_/1/1/2, proprietatea pârâților P. ar trebui să revină pârâților dar în acest caz ar trebui retrasat vechiul traseu al drumului de pe schița de intabulare, traseu care ar traversa terenul folosit în prezent de pârâții P. și H. pe următoarele porțiuni:porțiunea cuprinsă între pct. 96-C-61-_-110-96 folosită în prezent de pârâții P. ar trebui eliberată și redată drumului conform schiței de la intabulare, porțiunea cuprinsă între pct. 96-_-96 folosită în prezent de pârâții P. ar trebui eliberată și redată drumului conform schiței de la intabulare.
De altfel, în cuprinsul răspunsului la obiecțiuni de la filele 275, 276 din dosarul primei instanțe se menționează că pârâții P. folosesc suprafața de 735 mp, însă nu respectă întrutotul forma parcelei lor de la intabulare, acest lucru putându-se constata clar studiind planul anexă 1-conturul celor 735 mp, comparativ cu planul anexă nr.2-conturul celor 702 mp, transpus planului anexă nr.5.
Doamna expert G. Tatiană menționează că prin studierea comparativă a planurilor anexă nr.1 și 2 se poate observa clar că porțiunea de 41 mp aflată în curba drumului actual nu intră în suprafața de 735 mp folosită de pârâții P..
Raportat la concluziile raportului de expertiză, precum și la aspectele statuate în răspunsul la obiecțiunile formulate de către reclamanți, tribunalul concluzionează că în mod pertinent prima instanță a procedat în momentul în care a statuat că se impune obligarea pârâților desființarea celor două porți construite din cadru de lemn și panouri de plasă din sârmă prin care s-a închis accesul reclamanților la proprietatea acestora, tocmai pentru a se asigura deopotrivă părților exercitarea atributelor dreptului de proprietate așa cum sunt acestea edictate de dispozițiile art.480 din Vechiul Cod civil.
Susținerea apelanților circumscrisă punctului 2 al memoriului de apel, în sensul că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu nerespectarea principiului disponibilității nu poate fi primită ca fiind pertinentă întrucât prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat în mod explicit, neechivoc obligarea pârâților la desființarea celor două porți construite din cadru de lemn și panouri de plasă din sârmă prin care aceștia au închis accesul reclamanților la terenul cu nr. topo.3832/1/1/1 proprietatea acestora, prima instanță pronunțându-se doar în limitele învestirii sale.
De asemenea nu poate fi primită ca fiind întemeiată observația apelanților potrivit cărora prima instanță a pronunțat hotărârea cu nesocotirea autorității de lucru judecata celor stabilite prin Sentința civilă nr.2014/1997, prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al părților asupra imobilelor în litigiu, în condițiile în care, așa cum am evocat anterior, doamna expert G. Tațiana a relevat faptul că pârâții P. folosesc suprafața de 735 mp, însă nu respectă întrutotul forma parcelei lor de la intabulare, acest lucru putându-se constata clar studiind planul anexă 1-conturul celor 735 mp, comparativ cu planul anexă nr.2-conturul celor 702 mp, transpus planului anexă nr.5.
Critica existentă la punctul nr.4 al memoriului de apel nu poate fi primită ca fiind întemeiată pentru argumentele expuse cu ocazia analizării primului motiv de apel și care nu se mai impun a fi reiterate.
Critica menționată la punctul II al prezentului apel nu este fondată, întrucât așa cum am mai precizat, în răspunsul la obiecțiuni, doamna expert precizează că porțiunea de 41 mp aflată în curba drumului actual nu intră în suprafața de 735 mp folosită de pârâții P..
În aceste condiții, în mod judicios prima instanță a procedat în momentul în care a respins cererea reclamanților reconvenționali privind revendicarea suprafeței de 41 mp.
Prima instanță a adoptat în mod corect această soluție întrucât pârâții P. folosesc efectiv o suprafață de 735 mp, însă, aspect deosebit de relevant, nu respectă întrutotul forma parcelei lor de la intabulare.
În același timp, nu poate fi primită ca fiind întemeiată critica apelantei referitoare la modalitatea în care prima instanță a statuat asupra liniei de mejdie în condițiile în care, în cuprinsul raportului de expertiză, la punctul 7.6 3) se menționează că limita de mejdie dintre cele două proprietăți( a reclamanților M. și a pârâților P.) rezultată în urma transpunerii schiței ce a servit la intabulare este dată de linia F-G și relevă că pe porțiunea mejdiei, proprietatea familiei M. dată de nr. cadastral_ nu încalcă prin folosință proprietatea familiei P., așa cum este relevat de planul anexă nr.2, plan anexă reținut și de către prima instanță, în considerentele sentinței apelate.
În fine, critica existentă la punctul III al memoriului de apel nu poate fi primită ca fiind întemeiată prin raportare la dispozițiile art.281²ª C pr civ potrivit cărora îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art.281-281² C pr civ.
Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.296 C pr civ va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții P. A. și P. D. B. împotriva Sentinței Civile nr. 628/2014 din 08.04.2014, pronunțată în dosar nr._ la Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
În temeiul art.274 C pr civ va obliga apelanții să plătească intimaților M. I. și M. M. suma de 800 de lei, cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții P. A. și P. D. B. împotriva Sentinței Civile nr. 628/2014 din 08.04.2014, pronunțată în dosar nr._ la Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Obligă apelanții să plătească intimaților M. I. și M. M. suma de 800 de lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 05.11.2014.
Președinte, A.-F. D. | Judecător, O. R. G. | |
Grefier, A. R. V. |
A.V. 05 Noiembrie 2014
Red./Dact./A.D/A.V./6 ex.
Jud.fond A. A.
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 25/2014. Tribunalul CLUJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 226/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
