Fond funciar. Decizia nr. 623/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 623/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 1890/242/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 623/R/2014
Ședința publică de la 29 Septembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte C.-A. C.
Judecător O. R. G.
Judecător C.-V. B.
Grefier L. M.
S-a luat spre examinare, în vederea pronunțării, recursul promovat de recurentul C. U. VALENI, împotriva Sentinței civile nr. 676/2013, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar nr._, privind și pe intimații ., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPARIETATE ASUPRA TERENURILOR, I. P. CLUJ, având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 10.09.2014, când părțile prezente au pus concluzii, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată că prin Sentința civilă nr. 676/16.12.2013, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Huedin, a fost respinsă excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea cererii de chemare în judecată, invocată de pârâta ..
A fost respinsă cererea de chemare în judecată completată formulată de reclamantul C. U. Văleni, în contradictoriu cu pârâții . Primar, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj și Instituția P. Județului Cluj.
A fost respinsă cererea pârâtei . a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
A apreciat că excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea cererii de chemare în judecată, invocată de pârâta . nu este întemeiată, urmând a fi respinsă, apreciind că reclamantul se prevalează în formularea cererii sale de calitatea sa de proprietar și/sau persoană îndreptățită la reconstituire dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu izvorâtă din înscrierile din C.F. nr.161 Văleni și/sau Sentința civilă nr.331/07.05.2007 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._ . În consecință, cererea de chemare în judecată a fost analizată de fond, prin prisma motivelor de nulitate invocate.
În privința primului motiv de nulitate invocat a susținut că terenul în litigiu este proprietatea tabulară a Composesoratului U. Văleni înscrisă în C.F. nr. 161 Văleni, ca și continuator al personalității juridice a fostului composesorat și că acest teren intră în patrimoniul Composesoratului potrivit art. 3 din Statut.
În privința înscrierilor din C.F. nr. 161 Văleni, instanța a reținut că atât reclamantul, cât și pârâta ., fiecare în parte, că dețin dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, încercând să probeze, cu traduceri din limba maghiară a acestei cărți funciare cine este proprietarul înscris în cartea funciară.
Astfel, potrivit traducerii din limba maghiară a C.F. nr.161 Văleni depusă la dosar de către pârâta . Valko koseg foldbirtokos kosonsege” semnifică „Proprietarii de pământ din .”.
Reclamantul a contestat această traducere din limba maghiară a C.F. nr.161 Văleni, susținând că în această carte funciară este înscrisă proprietatea Composesoratului comunei Magyar Valko, expresia „Magyar Valko koseg foldbirtokos kosonsege” semnificând „C. comunei Magyar Valko. Teren comunal”.
Cu toate acestea, chiar reclamantul a depus la dosar traduceri din limba maghiară a altor cărți funciare, respectiv C.F. nr. 548 Valcăul Unguresc și, respectiv C.F. nr. 159 Valcăul Unguresc, din care rezultă împrejurarea că denumirea fostei forme asociative este „magyar valko volt urberes” (C. U. Văleni) (C.F. nr. 548), expresia „Magyar Valko kozsege” însemnând „proprietatea comunei” (C.F. nr.159).
O traducere în același sens a C.F. nr. 548 Văleni (Valcăul Unguresc) a fost depusă la dosar și de către pârâta . valko volt urberes” semnifică „foștii urbariali din Văleni”.
În plus, reclamantul a susținut că terenul în litigiu intră în patrimoniul Composesoratului potrivit art. 3 din Statut. Este adevărat că în cuprinsul art.3 din Statut se precizează că patrimoniul composesoratului este constituit printre altele, din imobilele menționate în C.F. nr. 161 Văleni, teren cu vegetație forestieră, pășuni și fânețe, însă prin aceasta nu se consfințește un drept de proprietate al Composesoratului, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea formelor asociative făcându-se potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005.
Prin Sentința civilă nr. 331/07.05.2007 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. U. Văleni în contradictoriu cu pârâta C. Locală B. și s-a dispus obligarea pârâtei C. Locală B. la trimiterea spre validare către C. Județeană Cluj a documentației privind restituirea terenurilor în suprafață totală de 149,6528 ha identificate în C.F. nr. 161 Văleni.
Prin Încheierea de îndreptare a erorii materiale pronunțată la data de 03.05.2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin, a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petentul C. U. Văleni și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul Sentinței civile nr.331 din 07.05.2007 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Huedin în sensul menționării corecte a numerelor topografice înscrise în C.F. nr. 161 Văleni, care au făcut obiectul acțiunii și care au fost menționate în cererea de chemare în judecată, în concret: a fost obligată C. Locală B. la trimiterea spre validare Comisiei Județene Cluj a documentației privind restituirea terenurilor în suprafață totală de 149,6258 ha identificate în CF 161 Văleni, nr. top 3727/1, 3730/1, 3732/1, 3734/1, 3769/1 „pășune la C.” în suprafață de 103,641 ha; nr. top 3720/6-124, pădure în suprafață de 2,471 ha; nr. top 3711/1/1/1/1/1, 3712/1/1/1/1/1 în suprafață de 2,6918 ha; nr. top 3771/2/c/1/1, „pășune la C.” în suprafață de 5,8211 ha; nr. top 3637/2/1/1/1 „pășune la Valea N.” în suprafață de 4,8486 ha; nr. top 3711-3712/1/1/1/1, „pășune la Runc” în suprafață de 4,3898 ha; nr. top 3848/1/d/3/1-324/1, pădure în suprafață de 25,7825 ha.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de exp. G. T. au fost identificate terenurile în litigiu, respectiv terenul în suprafață totală de 77 ha situat în locul cu denumirea topisă „T.” și terenul în suprafață totală de 124 ha situat în locul cu denumirea topică „C.”, înscrise în anexa 14 la Hotărârea nr. 338/30.06.2010 a Comisiei Județene Cluj și care sunt incluse în suprafața totală de 213,5 ha cu destinația de izlaz comunal pentru localitatea Bălcești menționată în Ordinul P. nr. 237/07.07.2010. S-a stabilit astfel că în regim de carte funciară, pășunea „C.” se identifică ca parte din imobilele cu nr. top 3746, 3749, 3750/1, b, 3751/2 înscrise în CF 161 Văleni și cu nr. top 3727/1/1/1/1/1/1/1, 3730/1/1/1/1/1/1/1, 3732/1/1/1/1/1/1/1, 3734/1/1/1/1/1/1/1, 3769/1/1/1/1/1/1/1, înscrise inițial în CF_ Călățele (provenit din conversia CF 161 Văleni), în prezent având atribuit nr. cadastral_ în CF_ B., proprietar tabular C. U. Văleni. Totodată s-a menționat categoria de folosință a terenurilor ca fiind pășune și parțial pășune împădurită. Terenul situat în locul cu denumirea topică „T.” a fost identificat din pdv al sistemului vechi de carte funciară ca parte din imobilele cu nr. top 3773, 3776, 3780/6, 3682, 3689, 3709, 3679, 3678/2, 3677, 3664, 3680, 3682, 3693, 3695, 3699/1, 3699/2, 3699/3, 3699/4, 3699/5, 3699/6, 3699/7, 3699/8, 3699/9, 3699/10, 3699/11, 3699/12, 3699/13, 3699/14, 3699/15, 3699/16, 3699/17, 3699/18, 3684/1, 3684/2, 3684/3, 3684/4, 3684/5, 3684/6, 3684/7, 3684/8, 3684/9, 3684/10, 3684/11, 3684/12, 3684/13, înscrise în CF 161 Văleni, iar în sistem nou de carte funciară se identifică cu nr. cadastral_ înscris în CF_ B..
Așa cum s-a menționat și în cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară, instanța a reținut că la data pronunțării Încheierii de îndreptare a erorii materiale în dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin, după aproximativ 5 ani de la pronunțarea în dosar a sentinței a cărei eroare se solicita a fi îndreptată, situația de carte funciară se modificase și fusese deja emis Ordinul P. nr.237/07.07.2010, astfel că nr. top reținute în cuprinsul Încheierii de îndreptare a erorii materiale nu mai corespundeau.
Pe de altă parte, din considerentele Sentinței civile nr. 331/07.05.2007 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, de care s-a prevalat reclamantul, opozabilă numai Comisiei Locale B., instanța reține că nu s-a analizat îndreptățirea reclamantului C. U. Văleni la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 149,6258 ha identificată în C.F. nr. 161 Văleni, ci s-a reținut doar că există o Hotărâre a Comisiei Județene Cluj de validare a unei suprafețe de 93,15 ha teren în favoarea Composesoratului, însă acesta solicitase o suprafață mult mai mare de teren pentru care C. Locală B. întârzie întocmirea documentației necesare.
Deși contestat de către reclamant, înscrisul aflat la fila 509 comunicat instanței de către Arhivele Naționale, reprezintă un inventar al comunei B., este adevărat nedatat, în care, la poziția 2 figurează teren izlaz cu destinația pășune în suprafață de 273 ha 0290 mp situat în comuna B., .” și „Coasta M.” expropriat prin Hotărârea nr. 1/1924 a Comitetului agrar din C.F. nr. 161, nr. 162, nr. 163.
Cu toate că prin repetate adrese s-a încercat obținerea și a altor documente de la Arhivele Naționale pentru lămurirea pe deplin a situației în litigiu, nu au fost obținute alte înscrisuri care să vizeze modalitate de înscriere în inventarul comunei B. a terenului izlaz cu destinația pășune în suprafață de 273 ha 0290 mp situat în com. B., .” și „Coasta M.” expropriat prin Hotărârea nr. 1/1924 a Comitetului agrar din C.F. nr. 161, nr. 162, nr. 163.
Față de întreaga probațiune administrată în cauză, instanța a apreciat că terenul în litigiu, pentru care a fost emis Ordinul prefectului a cărui nulitate se solicită a fi constatată nu a reprezentat proprietatea fostei forme asociative al cărei continuator este C. U. Văleni, aceasta fiind expropriată. Împrejurarea că în C.F. nr. 161 Văleni nu s-au efectuat mențiuni cu privire la acest aspect nu are relevanță, știut fiind că statul nu era obligat să procedeze la înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate dobândit prin expropriere.
În consecință, întrucât reclamantul nu a făcut dovada că terenul în litigiu este proprietatea tabulară a Composesoratului U. Văleni înscrisă în C.F. nr.161 Văleni, primul motiv de nulitate invocat nu subzistă.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nulitate invocat de reclamant instanța a reținut că unitățile administrativ-teritoriale intră în categoria persoanelor juridice care beneficiază de (re)constituirea dreptului de proprietate conform art.33 și art.44 din Legea nr.18/1991, republicată. Acestea au dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce fuseseră trecute în proprietatea statului, cu destinația agricolă, provenite din fostele izlazuri comunale – pajiști și arabil – care s-au aflat în folosința cooperativei agricole de producție și care, la data intrării în vigoare a Legii nr.18/1991 erau folosite ca pășuni, fânețe, arabil.
Art. 33 din lege reglementează constituirea dreptului de proprietate privată în favoarea unităților administrativ-teritoriale asupra terenurilor care s-au aflat în proprietatea statului, provenite din fostele izlazuri comunale și asupra cărora statul constituise un drept de folosință în favoarea cooperativei agricole de producție, drept în ființă și la data intrării în vigoare a legii fondului funciar. Stabilirea dreptului de proprietate se realizează de drept, ope legis.
Dispozițiile art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicată, reglementează reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unităților administrativ-teritoriale asupra terenurilor provenite din fostele izlazuri comunale ce fuseseră transmise unităților de stat și care erau folosite, la data intrării în vigoare a legii, ca pășuni, fânețe și arabil.
Este reală susținerea reclamantului în sensul că la nivelul comunei B. nu a existat cooperativă agricolă de producție și că nu ar fi fost aplicabile din acest punct de vedere dispozițiile legale anterior menționate, însă, câtă vreme nu a făcut dovada că este proprietarul tabular al terenului în litigiu o anulare a Ordinului P. nu i-ar aduce vreun beneficiu, terenul rămânând proprietatea comunei cu destinația de izlaz comunal.
În ceea ce privește petitul de rectificare de carte funciară, acesta fiind un petit accesoriu, câtă vreme nu s-a constatat nulitatea Ordinului prefectului, a fost respins.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a apreciat că cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamantul C. U. Văleni nu este întemeiată, fiind respinsă.
Pârâta . obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Potrivit art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Potrivit art. 274 alin. 2 Cod procedură civilă, cheltuielile de judecată se acordă numai în măsura în care au fost dovedite. Cum pârâta nu a depus la dosar vreun înscris prin care să facă dovada unor cheltuieli de judecată, cererea sa a fost respinsă.
Împotriva sentinței civile examinate, a declarat recurs reclamantul C. U. Văleni (f. 3—13), solicitând admiterea recursului, în temeiul art. 312, alin. 1 C.pr.civ. anterior, modificarea in parte a sentinței civile nr. 676/2013 a Judecătoriei Huedin, pronunțata in cauza cu dosar nr. de mai sus, ca fiind netemeinica si nelegala, in privința soluției de respingere ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata completata formulata de către subscrisul, cu menținerea soluțiilor de respingere ca neintemeiata a excepției lipsei de interes a subscrisului in formularea acțiunii de fata, respectiv de respingere ca nedovedite a pretențiilor paratei . a subscrisului la plata cheltuielilor de judecata, in cauza fiind incidente cazurile de modificare a hotărârii judecătorești, prevăzute de dispozițiile art. 304/1 raportat la dispozițiile art. 304, pct. 7 si 9 C.pr.civ. anterior, si, rejudecând pe fond, pronunțarea unei noi hotărâri judecătorești prin care sa dispuneți admiterea in integralitate a cererii de chemare in judecata completata, așa cum a fost aceasta formulata, respingând ca neîntemeiate apărările formulate de către parata ., în solidar, la plata cheltuielilor de judecata reprezentând taxa judiciara de timbru, timbre judiciare, in fond si in recurs, si onorariu expert si onorariu de avocat, in fond si in recurs, conform dovezilor depuse la dosar.
În motivare, s-a arătat că recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 304/1 C.pr.civ., raportat la dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ. anterior.
Consideră sentința atacata ca fiind vădit netemeinica si nelegala in parte, in privința soluției date cererii de chemare in judecata completata, instanța fondului reținând in mod eronat ca terenurile in litigiu înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, cu nr. top. menționate in cuprinsul raportului de expertiza tehnica topografica, incluse in ordinul prefectului atacat parțial, nu reprezintă proprietatea composesoratului, contrar probelor administrate in cauza de fata care dovedesc contrariul, de asemenea, s-a reținut in mod vădit eronat si fără nici o dovada probatorie la dosar - in pofida faptului ca a contestat ca fiind nereale mențiunile înscrise in înscrisul nedatat aflat la fila 509 din dosar ca terenurile in litigiu înscrise in C.F. nr. 161 Valeni, cu nr. topografice menționate in raportul de expertiza tehnica topografica judiciara, incluse in ordinul prefectului atacat parțial ar fi fost «expropriate» de către Statul R. - nu exista la dosarul cauzei nici un fel de dovada, clara, certa, a acestui fapt - lipsind orice pretinsa hotărâre de expropriere, ba din contra fiind făcuta dovezi ca si in anii 1929 si 1932 antecesorul in drepturi al subscrisului a dobândit in proprietate terenuri înscrise in aceeași carte funciara nr. 161 Valeni, fiind evident ca terenurile înscrise in C.F. nr. 161 Văleni au reprezentat proprietatea tabulara a C. U. din Valeni, așa după cum rezulta din toate extrasele de carte funciare oficiale eliberate de către instituțiile oficiale ale Statutului R. - OCPI Cluj - BCF Huedin, care atesta ca terenurile cu nr. top. identificate in cuprinsul raportului de expertiza tehnica judiciara topografica sunt proprietatea tabulara a Composesoratului U. din Văleni, al cărui succesoral legal in drepturi sunt subscrisul reclamant, conform Sentinței civile nr. 933/2005 a Judecătoriei Huedin, care a validat actul de înființare al reclamantului, unde la art. 3 din statut, aflat la filele 78-85 din dosarul cauzei, s-a arătat expres ca patrimoniul composesoratului este constituit din imobilele înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, cu nr. top. expres indicate, printre care se găsesc si toate cele care fac obiectul litigiului de fata si identificate expres in cuprinsul raportului de expertiza tehnica judiciara topografica.
Un prim motiv de modificare a sentinței civile atacate îl reprezintă susținerea făcuta in sentința atacata in sensul ca terenurile cu nr. top. identificate prin raportul de expertiza tehnica topografica judiciara, înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, si care fac obiectul litigiului de fata, nu ar reprezenta proprietatea tabulara a Composesoratului U. Valeni, incident in cauza cazul de modificare a sentinței prevăzut de dispozițiile art. 304, pct. 9 raportat la art. 304/1 C.pr.civ. anterior.
În legătura cu afirmațiile din considerentele sentinței atacate, in sensul ca terenurile in litigiu, identificate cu nr. topografice menționate in raportul de expertiza topografica judiciara si înscrise in cartea funciara nr. 161 Văleni, nu ar reprezenta proprietatea composesoratului, susținându-se, afirmativ, ca o parte din imobilele din aceasta carte funciara ar reprezenta fie proprietatea comunei B., fie proprietatea Statului R., cu titlu de expropriere, solicită sa se constate ca afirmațiile instanței de fond sunt fără justificare probatorie in dosar si nu corespund realității, întrucât terenurile înscrise in C.F. nr. 161 Văleni au reprezentat proprietatea tabulara a fostei forme asociative din perioada interbelica, așa după cum releva si copia in extenso a cartii funciare in traducere autorizata, iar parata . făcut nici o dovada a existentei unei unități administrativ teritoriale denumita Magyar-Valko, cu titlu de . 1880, respectiv a patrimoniul acestei forme entități - la acel moment, întrucât «proprietate . cartea funciara la acel moment se referea la proprietatea tuturor locuitorilor unei anume localități, neimplicând in mod obligatoriu un drept de proprietate exclusiv doar in favoarea unei anumite entități administrativ-teritoriale. Parata . afirmațiilor făcute, era datoare, in conformitate cu dispozițiile art.1169 C.civ. anterior, sa facă dovada afirmațiilor ei prin dovedirea patrimoniului unității administrativ teritoriale care pretinde ca ar fi existat, insa o astfel de dovada nu a fost făcuta sub nici o forma in cauza de fata.
Terenurile înscrise in ordinul prefectului eliberat nelegal in favoarea paratei-intimate nu au reprezentat si nu reprezintă «proprietatea comunei B.» sau a Statului R., întrucât reprezintă averea fostului composesorat din perioada interbelica, care nu a fost niciodată expropriata de către Statul Comunist sau naționalizata, terenurile înscrise in ordinul prefectului atacat au făcut obiectul legii nr. 1/2000 si a legii nr. 247/2005, așa încât in mod nelegal au fost atribuite paratei prin ordinul atacat.
Terenurile in litigiu au aparținut in proprietate fostei forme asociative din perioada interbelica, iar subscrisul are calitatea de unic succesor legal al fostei forme asociative din perioada interbelica.
Mai mult, așa după cum rezulta din mențiunea de sub B+191 din C.F. nr. 161 Văleni si din extrasele de carte funciara din C.F. nr. 161 Valeni. aferente fiecărui nr. topo in litigiu depuse in probațiune la dosarul cauzei la fond, in prezent sunt notate in cartea funciara actele de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea sa in privința nr. top. proprietatea formei asociative, pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, iar intre nr. topo. solicitate de către noi se găsesc si cele sub care se identifica terenurile care fac obiectul acțiunii de fata, așa după cum rezulta si din concluziile raportului de expertiza tehnica topografica.
În cadrul dezbaterilor de la fond, a arătat că contestă ca si nereală pretinsa traducere a «proprietarului» cărtii funciare nr. 161 Văleni, pe care parata .-o la dosarul cauzei la data de 20.11.2013, si comunicata noua la termenul de judecata din data de 21.11.2013, când au avut loc si dezbaterile judiciare.
La data de 16.01.2013, au fost depuse in probațiune la dosarul cauzei extrasele de carte funciara oficiale emise de către OCPI Cluj -BCF Huedin, deținătorul legal al cărților funciare, iar potrivit extraselor C.F. oficiale proprietarul tabular al terenurilor aferente acestor nr. topo. este antecesorul in drepturi al subscrisului, C. U. din Văleni, si nu o alta posibila entitate-persoana fizica sau juridica "imaginata" de către parata, afirmații însușite fără nici un fel de analiza critica de către instanța de fond.
Consideră ca doar acestea certifica cine este proprietarul real al imobilelor menționate in cuprinsul lor si nu o posibila traducere făcuta de către un anumit traducător "la comanda" paratei-intimate, care sa confirme susținerile acesteia neîntemeiate.
De asemenea, solicită să se aibă în vedere si aspectul ca potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica topografica judiciara efectuat in cauza de către exp. ing. G. T., necontestate sub nici o forma de către parata-intimata . aspect, proprietarul tabular al nr. topo. peste care se suprapun terenurile in litigiu înscrise in ordinul prefectului atacat parțial este C. U. Văleni, adică antecesorul in drepturi al subscrisului reclamant
La data de 11.11.2013 a depus in probațiune la dosar si actele aferente dosarelor de carte funciara nr. 2666/1929 si 15/1932 înscrise in C.F. nr.161 Văleni, in privința unora dintre nr. top. înscrise in aceasta carte funciara, din care rezulta fără dubiu ca proprietarul tabular este C. U. din Văleni. Anterior a depus la dosarul cauzei si copia certificata de către BCF Huedin a CF nr. 161 Văleni, precum si traducerea autorizata reala a acestei cârti funciare realizata de către doamna traducător autorizat Hintos D.-M., traducător autorizat de Ministerul Justiției cu nr.5720/2001. Din cuprinsul acesteia rezulta ca denumirea proprietarului tabular este "Proprietarii de pământ din . fizice, foștii urbariali, si nu o entitate administrativa.
Consideră ca aceasta este traducerea reala a denumirii proprietarului tabular si nu alte denumiri propuse sau imaginate de către parata.
De asemenea, face precizarea ca in cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei Huedin, care s-a aflat la un anumit moment pe rolul instanței de judecata de la fond, a fost depusa la dosarul cauzei de către pârâtă C. Locala de fond funciar Calatele, parte în acel dosar, o traducere a CF nr. 161 Văleni, realizata de către traducătorul autorizat D. R., traducere comunicata si lor, care au fost parte in acel dosar. Aceasta traducere a fost solicitata si depusa la Primăria Calatele de către Avocat I. M., atașata unei "memoriu", care avea drept scop convingerea Consiliului Local al Comunei Calatele sa aprobe un demers judiciar prin care sa fie contestat un titlu de proprietate eliberat in favoarea subscrisului. "Memoriul" depus de către avocat si-a atins ținta, in sensul ca Primarul Comunei Calatele de la acel moment a inițiat demersul judiciar concretizat in dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin, iar domnul avocat I. M., autorul "memoriului" a devenit avocatul reclamantului in dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin.
Conform acestei traduceri depuse la Primăria Calatele, traducătorul autorizat D. R. precizează ca denumirea proprietarului tabular din cartea funciara nr. 161 Văleni este "C. comunei Magvar Valko". adică tot antecesorul in drepturi al subscrisului, pentru ca in . anterioara celor 2 războaie mondiale a existat un singur composesorat, respectiv C. urbarial Văleni, al cărui succesor de drept sunt subscrisul, calitate recunoscuta irevocabil de către instanța de judecata prin Sentința civila nr.933/2005 a Judecătoriei Huedin, data in dosarul nr. 1459/2005. A depus la dosarul cauzei aceasta traducere realizata de traducătorul autorizat D. R., care confirma si aceasta ca singurul proprietar tabular al imobilelor terenuri înscrise in C.F. nr.161 Văleni este C. U. din Văleni (al comunei Văleni), al cărui succesor de drept sunt subscrisul, calitate recunoscuta irevocabil de către instanța de judecata prin Sentința civila nr. 933/2005 a Judecătoriei Huedin, data in dosarul nr. 1431/2005, depusa si aceasta in probațiune la dosar, tocmai pentru a justifica ca orice traduceri făcute chiar la comanda unor terți confirma ca singurul proprietar tabular al imobilelor in litigiu este C. U. Văleni si nu alte persoane sau entități imaginate de parata intimata sau de către instanța fondului.
Pentru completa edificare a instanței in privința realității si temeiniciei susținerilor de mai sus, a depus la dosar in probațiune la fond si copia statutului subscrisului unde la art. 3 s-a arătat ca «Patrimoniul composesoratului este constituit din următoarele imobile: 1500 ha teren înscris in CF nr. 161 Văleni, teren cu vegetație forestiera, pășuni si fânețe, constituind o suprafața unitara din care o parte se situează in raza comunei Calatele. iar cealaltă parte in raza comunei B.. din punct de vedere cadastral pe numerele topografice cuprinse intre nr. topografice 38-3780 Văleni». Acest statut prin care a fost autorizata funcționarea in calitate de succesor in drepturi deplin al fostului composesorat din perioada interbelica, proprietarul tabular al terenurilor din C.F. nr. 161 Văleni, a fost validat de către Judecătoria Huedin prin Sentința civila nr. 933/2005 a Judecătoriei Huedin, având ca si patrimoniu terenurile mai sus menționate, intre aceste nr. topografice regăsindu-se si cele care fac obiectul litigiului de fata.
Așadar, justifică pe deplin atât dreptul de proprietate al antecesorului nostru in drepturi C. U. Văleni, proprietarul tabular al imobilelor in litigiu asupra terenurilor in litigiu, cat si calitatea procesuala activa, cat si interesul constatării nulității absolute parțiale a actelor atacate, fiind cuprinse in acestea terenuri proprietatea lor tabulara, parte din patrimoniul subscrisului composesorat.
Sentința atacata este nelegala si netemeinica in privința susținerilor din considerente potrivit cărora terenurile in litigiu ar fi fost expropriate de către Statul R. de la antecesorul lor in drepturi C. U. din Valeni, proprietarul tabular din C.F. nr.161 Văleni (susțineri vădit contradictorii raportat la cele reținute in partea inițiala a considerentelor), așa încât în prezent nu ar mai fi îndreptați la reconstituirea dreptului de proprietate si nu ar câștiga nimic din anularea parțiala a ordinului prefectului atacat - fiind incidente dispozițiile art. 304/1 raportat la art. 304. pct. 7 si 9 C.pr.civ. anterior.
Prin cele 2 acte atacate se aduce atingere însuși dreptului său de proprietate asupra terenului in suprafața de 990.517 mp înscris in C.F. nr. 161 Văleni, precum si in privința celorlalte nr. topo. înscrise in C.F. nr. 161 Văleni si precizate in concluziile raportului de expertiza tehnica topografica efectuat in cauza, care reprezintă averea composesoratului, fiind îndreptățit sa solicite constatarea nulității absolute parțiale a hotărârii si a ordinului atacat, astfel justificându-și atât calitatea procesuala activa, cât si interesul de a promova cererea de chemare in judecata.
Având in vedere scriptele depuse in probațiune de către parata-intimata . in susținerea apărărilor sale privind pretinsa legalitate a emiterii ordinului atacat in favoarea acesteia, reprezentând înscrisuri provenind de la arhivele Statului, prin care se găsește si un tabel in xerocopie eliberat de către Arhivele Statului referitor la "Terenuri Clasa 0, fânețe si izlazuri", nedatat sub nici o forma si reținut ca dovada deplina de către instanța de fond pentru soluția nelegala adoptata, si fiind întocmit, după părerea sa, doar după anul 1968, când s-a înființat prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea teritoriului administrativ al RSR, . existase anterior ca unitate administrativ teritoriala, si in care se pretinde ca "ar fi fost expropriate" in favoarea acestei comune si a satului Balcesti,« conform actului nr.1/1924 terenuri înscrise in C.F. nr. 161, 162 si nr.163 Văleni (terenurile din C.F. nr. 162 si nr. 163 Văleni nici nu reprezintă proprietatea tabulara a composesoratului-fiind proprietatea tabulara a Scolii din Văleni si a Parohiei Reformate din Văleni așa după cum rezulta din copia xerox certificata a acestora depusa in probațiune la dosarul cauzei, n.n. Av. A.M.V reprezentând "izlazul C. si Coasta M., in suprafața de 273 ha 0290 mp", fără a se indica in concret nr. top. si fără a se indica in concret actul juridic in baza căruia s-a expropriat măcar o .. nr.161 Văleni, a arătat expres încă din dezbaterile de la fond, așa după cum a reținut si instanța fondului, că înțelege să conteste si atunci si în continuare scriptul depus in probațiune de către parata . apărărilor sale, tabelul intitulat «terenuri clasa 0, fanete si islazuri». depus in copie de la arhivele naționale, in privința nr. de ordine 2 referitor la «comuna B., . mențiunii referitoare la pretinsa expropriere a unor terenuri din cartea funciara nr.161 Văleni, unde este înscrisa averea subscrisului composesorat. Fără a fi indicate in concret vreun nr. topografic sau vreun act normativ-decret, lege, etc. in baza căreia s-ar fi realizat vreo expropriere reala a măcar vreunei parcele de teren înscrisa in C.F. nr.161 văleni, înțelege să arate ca terenurile înscrise in cartea funciara nr.161 Văleni, proprietatea Composesoratului U. din Văleni, nu au fost niciodată expropriate, așadar, nu au reprezentat si nici nu pot reprezenta sub nici o forma proprietatea comunei B.. pentru simplul motiv că, . administrativ teritoriala, s-a înființat doar in baza Legii nr. 2/1968, așa încât nu a existat in perioada interbelica, iar in perioada comunista - 1945-1989 nu a existat nici un decret de expropriere prin care sa se fi expropriat măcar vreo .. nr. 161 Văleni.
Având in vedere ca potrivit solicitărilor repetate ale instanței de judecata a fondului adresate atât Arhivelor Naționale Centrale București, cat si Direcției Județene Cluj a Arhivelor Naționale, precum si Consiliului Județean Cluj pentru a se comunica acel act nr. 1/1924, menționat in cuprinsul actului contestat si in legătura cu care parata-intimata . fundamentat apărările in cauza de fata in lipsa de orice dovada a vreunui drept de proprietate asupra terenurile înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, iar conform tuturor răspunsurilor si actelor anexa comunicate de către instituțiile Statului R. mai sus menționate, a rezultat ca nu a fost identificat nici un act nr.1/1924" care sa se refere la vreo preluare a proprietății subscrisului composesorat in perioada interbelica, solicită a se aprecia ca susținerile instanței de fond din considerentele sentinței atacate întemeiate pe inexistentul "act nr. 1/1924", ca fiind vădit neîntemeiate, si sa fie respinse ca si atare, întrucât nu exista in realitate nici un act nr. 1/1924 emis de către nici o instituție a Statului R. din perioada interbelica prin care sa se fi "expropriate" vreun teren din cartea funciara nr.161 Văleni.
Solicită totodată instanței să observe ca potrivit art. 1169 C. civ. anterior, in vigoare la data demarării litigiului de fata, "Cel ce face o propunere înaintea judecații trebuie sa o dovedească", or in cauza de fata pârâtă intimata . si invocat in apărarea sa preluarea terenurilor din C.F. nr. 161 Văleni care fac obiectului litigiului in privința nr. top. indicate in cuprinsul raportului de expertiza tehnica topografica, "in baza actului nr. 1/1924", iar in cauza a constatat ca pârâtă intimata . făcut sub nici o forma vreo astfel de dovada a afirmațiilor sale, apărările sale fiind astfel vădit întemeiate, insa in mod vădit nelegal reținute ca si întemeiate de către instanța de fond.
În cauza nu are nici o relevanta probatorie tabelul "eliberat in copie certificata de către Arhivele Naționale in cuprinsul căruia este făcuta mențiunea actului nr. 1/1924", întrucât acest tabel chiar păstrat in original la instituția Statului R. mai sus arătata. Nu dovedește nimic atâta vreme cat nu este prezentat, iar după părerea noastră nici nu exista, chiar actul nr. 1/1924, documentul in baza căruia s-a afirmat ca anumite terenuri din averea antecesorului in drepturi al C. U. din Văleni din perioada interbelica-ar fi ieșit din proprietatea acestuia.
În lipsa prezentării actului nr. 1/1924 invocat in apărare, toate afirmațiile paratei si a instanței de fond sunt simple speculații total nedovedite, pe care le contestă vehement, sens in care solicită înlăturarea acestora ca nefiind justificate de probațiunea aflata la dosar.
F. . perioada interbelica nu a fost niciodată «împroprietărită» cu terenurile înscrise in cartea funciara nr. 161 Văleni, proprietatea tabulara a Composesoratului U. din Văleni din perioada interbelica, al cărui continuator de drept este conform Sentinței civile nr. 933/2005 a Judecătoriei Huedin, irevocabila, pronunțata in dosarul civil nr. 1431/2005 al aceleiași instanțe, si nu au fost atribuite niciodată in patrimoniul fostei comune Balcesti prin indicatul proces-verbal din 05 August 1928 ca urmare a exproprierilor de la numiții Joan Urmanczi si vad, lui Dominic Barcsav, întrucât ceea ce se menționează in cuprinsul procesului-verbal mai sus indicat reprezintă alte terenuri care nu au nici o legătura cu terenurile care fac obiectul cauzei si care au fost dintotdeauna înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, care au reprezentat dintotdeauna averea composesoratului, fără a fi expropriate niciodată, iar includerea acestui proces-verbal intre documentele atașate si înaintate paratei C. Județeană Cluj s-a făcut doar pentru a se realiza mai ușor de către parata . eroare a Comisiei Județene pentru a se pretinde o anumita proveniența a terenurilor solicitate a le fi atribuite.
În realitate, procesul verbal din data de 05 August 1928 dresat de Comisiunea de ocol pentru expropriere si împroprietărire din Huedin se refera la terenurile din C.F. nr. 116 Văleni, care au reprezentat in realitate proprietate lui I. Urmanczy si vad. lui Dominic Barcsay, care au fost in parte expropriate si nu se refera la terenurile din CF nr.161 Văleni (a se observa modalitatea de inducere in eroare de către parata . 2 parate prin inversarea in nr. cărții funciare indicate a unei cifre), așa după cum rezulta din copia in extenso a acestui proces verbal, precum si din Hotărârea nr. 46/1925 din data de 27 Iunie 1925 a Comisiunii Județene pentru expropriere si împroprietărire a județului Cojocna prin care s-au soluționat, irevocabil, apelurile formulate de către comune împotriva hotărârii comisiunii de ocol Huedin pentru expropriere si împroprietărire nr. 50/925 din 03 Martie 1925. După pronunțarea acestei din urma deciziuni din data de 27 Iunie 1925, ulterior, in baza acesteia, a fost dresat procesul verbal din data de 28 august 1925, definitiv.
După cum se poate observa din simpla analiza a C.F. nr. 161 Văleni, in extenso, in original si in traducere autorizata, precum si din extrasul C.F. aferent unora dintre nr. top., depus la dosarul cauzei, C. U. din Văleni apare înscris in cartea funciara nr. 161 Valeni cu aceasta denumire, anterior fiind menționați «Proprietarii de pământ din . membri composesori începând din anul 1929.
Potrivit încheierii de carte funciara nr. 2666 din data de 30 martie 1929, când s-a înscris dreptul de proprietate asupra mai multor nr. topo. din aceasta carte funciara, înscriere urmata de altele succesive cu același titlu sau cu titlu de cumpărare. A depus la dosarul cauzei dosarele de carte funciara nr. 2666/1929 și nr. 15/1932, cu toate actele componente.
Așadar, la momentul întabularii in C.F. nr.161 Văleni, a dreptului de proprietate a Composesoratului U. din Văleni asupra nr. top. aferente terenurilor in litigiu, procedura de expropriere potrivit reformei agrare din anul 1921 era de mult finalizata, încă din anul 1928 - a se vedea procesul verbal din data de 5 august 1928, depus în probațiune la dosarul cauzei, subscrisul dobândind dreptul de proprietate asupra terenurilor unei părți din nr. top. din C.F. nr.161 Văleni ca urmare a înscrierii in composesorat ca membrii corn posesori a «proprietarilor de pământ din . deveniți urbariali si intrând cu terenurile lord in C.F. nr. 161 Văleni in composesorat, iar asupra altor numere topografice din aceeași carte funciara nr. 161 Văleni, începând cu data de 30 martie 1929, iar ulterior anului 1929 nu a existat nici un alt decret de expropriere a terenurilor proprietatea tabulara a subscrisului, si nici in timpul perioadei comuniste, pana in prezent, așa încât toate afirmațiile si apărările paratei sunt vădit neîntemeiate, fără legătura cu pricina de fata, făcute cu bună știința in încercarea de inducere in eroare si «ascunderii » nelegalității evidente ale celor 2 acte atacate prin cererea de fata.
În concluzie, susține ca terenurile înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, proprietate tabulara, care fac obiectul pricinii de față, nu au fost atribuite niciodată fostei comune Balcesti din perioada interbelica prin legea pentru reforma agrara, așa încât nu au cum sa "ajungă" la desemnata continuatoare a acesteia, parata . in anul 1968, atâta vreme cat nici antecesoarea acesteia din urma nu a avut nimic in proprietate din terenurile înscrise in C.F. nr.161 Văleni.
De asemenea, nici procesul-verbal din data de 5 mai 1974, sau cel din data de 25 mai 1978, sau decizia nr. 178/1991 a Prefecturii Județului Cluj, sau evidenta de ia Ministerul Finanțelor Publice privind "bunurile imobile publice" sau anexa nr. 14 - inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei B., primele întocmite in perioada regimului comunist, iar ultimele in perioada post revoluționara, atașate documentației depuse tot pentru a fi realizata mai ușor inducerea in eroare a Comisiei județene Cluj si a Instituției prefectului județului Cluj, nu au nici o valoare probatorie in prezenta cauza si nu se refera la terenurile proprietatea lor înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, de altfel nici chiar parata nu a invocat aceste documente in susținerea apărărilor sale, ceea ce arata in mod evident ca scopul depunerii lor atașate documentației pentru emiterea ordinului prefectului si a hotărârii comisiei județene, a fost doar unul necinstit, acela de a realiza o inducere in eroare mai ușoara, prin afirmarea unei stări juridice contrare realității in privința terenurilor pe care parata dorea "sa pună mâna", înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, proprietatea sa tabulara.
Propunerea făcuta de către C. Locala de fond funciar B. prin actul indicat de aceasta, adresa nr. 1484/2010 si trimisa spre validare Comisiei Județene Cluj nu a respectat deloc cadrul legal privind reconstituirea dreptului de proprietate așa după cum a arătat in extenso in motivarea cererii introductive, iar cele 2 acte atacate, hotărârea comisiei județene, respectiv ordinul prefectului, au fost emise in favoarea paratei prin încălcarea flagranta a dispozițiilor legii fondului funciar întrucât in cauza nu sunt incidente dispozițiile art. 33 si 44 din legea nr.18/1991, republicata prin raportare la dispozițiile art. 28 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005, cu modificările si completările ulterioare.
De asemenea, aceste "operațiuni" au fost "săvârșite" de către parata . a lipsi de orice efecte juridice sentința civila nr. 331/2007 a Judecătoriei Huedin, completata de încheierea de îndreptare eroare materiala, ambele pronunțate in dosarul civil nr._ al aceleiași instanțe, irevocabile, prin care C. Locala de fond funciar a Comunei B., care funcționează in cadrul paratei, a fost obligata sa înainteze spre validare Comisiei Județene Cluj documentația necesara in vederea eliberării TP in favoarea subscrisului pentru terenurile aferente nr. top. indicate in dispozitivul hotărârii judecătorești mai sus menționate.
De asemenea, după cum a precizat si prin susținerile făcute in fata instanței fondului, raportat la valoarea juridica in cauza de fata a Sentinței civile nr. 331/2007 a Judecătoriei Huedin, alături de încheierea de îndreptare eroare materiala, din simpla lectura a acestora rezulta ca documentația necesara eliberării TP in favoarea sa pentru terenurile in litigiu trebuia trimisa spre validare Comisiei Județene Cluj încă din anul 2007, momentul rămânerii irevocabile a acestei sentințe, adică parata, prin președintele comisiei – primar - a săvârșit un abuz refuzând îndeplinirea obligațiilor statuate in sarcina sa prin titlul executoriu, împiedicând reconstituirea dreptului de proprietate timp de aproximativ 6 ani, pentru ca parata, intre timp, la propunerea aceeași comisii locale B. din subordinea sa să își facă cadou terenurile proprietatea noastră in anul 2010 după ce încă dina nul 2007 trebuia sa o pună în posesie. Tocmai pentru acest abuz săvârșit exista pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin dosarul penal nr. 118/P/2012 in care primarul C. V., același si in anul 2007, si in anul 2010 si in prezent, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fapta prevăzuta si pedepsita de dispozițiile art. 246 C. penal.
Dreptul său de proprietate asupra terenurilor înscrise in mod abuziv si nelegal in ordinul prefectului emis in favoarea paratei . la o parte din terenurile care reprezintă averea subscrisului, a fost si este dovedit cu înscrierile făcute in cărțile funciare nr. 161 Văleni si nr. 548 Valcaul Unguresc, depusa in probațiune la dosarul cauzei, în speța de fata fiind vorba doar despre cartea funciara nr. 161 Văleni, imobilele înscrise in aceste cârti funciare reprezentând dintotdeauna proprietatea formei asociative, așa după cum dovedesc atât extrasele de carte funciara depuse deja la dosar in probațiune, precum si traducerea legalizata a cârtii funciare nr.161 Văleni, traducerea reala, depusa in probatiune la dosar, de unde rezulta ca proprietatea asupra terenurilor in litigiu a aparținut fostului composesorat din Văleni sau foștilor urbariali-proprietarii de pământ din . a aparținut niciodată vreunei alte persoane fizice sau juridice, terenurile nefiind afirmativ «expropriate» sau «preluate, nu știe cum, de alte pretinse unități administrativ teritoriale sau persoane fizice din aceste localități, contrar afirmațiilor gratuite si fără justificare probatorie făcute de către parata prin reprezentant avocat.
Solicită a se observa ca in afara de simple afirmații pârâtă intimata . face sub nici o forma dovada faptului ca cel puțin un teren din cele înscrise in C.F. nr.161 Văleni sau in C.F. nr. 548 Valcaul Unguresc ar fi reprezentat proprietatea altcuiva decât a fostei forme asociative sau a foștilor urbariali. care sunt desemnați pe foaia A a C.F. nr.161 Văleni ca fiind « proprietarii de pământ din . fizice, membrii ai formei forme asociative si nimic altceva din cele susținute de către intimata.
Terenurile înscrise in cele 2 cărti funciare nr. 161 Văleni si nr. 548 Vaicaul Unguresc, nu au aparținut niciodată in proprietate unor altor entități juridice de orice fel, ., . afirmativ «desprinse» din fosta . cum nu au aparținut unor persoane fizice sau juridice si nu au aparținut nici numitului Urmanczi Janos, contrar afirmațiilor nereale făcute in cauza de fata de către parata intimata.
Nici hărțile cuprinzând nr. topo. xerocopiate de la BCF Huedin nu dovedesc nimic din cele invocate oral si afirmate de către reprezentantul paratei-intimate in documentul analizat, întrucât acestea nu dovedesc sub nici o forma ca terenurile înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, respectiv in C.F. nr. 548 Valcaul Unguresc ar fi aparținut altcuiva, din contra justifica doar situarea nr. top. care a reprezentat averea fostului composesorat din Văleni din perioada antebelica.
Proprietatea tabulara a fostei comune Văleni este înscrisa in cu totul carte funciara, care exista-fiind depusa in copie xerox legalizata si in traducere autorizata, fiind vorba de C.F. nr. 159 Văleni, fapt care dovedește fără putința de tăgada ca terenurile in litigiu nu au aparținut niciodată fostei comune Văleni din perioada interbelică.
După cum s-a putut observa din analiza ordinului prefectului atacat si după cum rezulta si din concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara topografica efectuat in cauza de către expert ing. G. T., terenurile înscrise in acesta si care fac obiectul cauzei de fata, au categoria de folosința de pășune si pășune împădurită, datorita împăduririi unor porțiuni de pășune care nu a fost curata corespunzător in intervalul 1948-1990, așa fiind folosite si anterior in perioada interbelica, pădurile fiind in genere improprii folosinței membrilor corn posesori care aveau animale pentru care aveau nevoie de pășuni.
Mențiunile cuprinse in documentele depuse la dosarul cauzei din anii 1908, 1912-1913 in legătura cu pădurile cumpărate de către fostul baron Urmanczi lanos afirmativ din proprietatea fostului composesorat din Văleni, păduri care s-ar fi găsit pe raza localităților Calatele, Văleni si Margau si Marisel, si care erau înscrise in C.F. nr. 56 Calatele, in C.F. nr. 533 Văleni, in C.F. nr. 895 Margau si in C.F. nr. 419 Marisel, in realitate, așa după cum rezulta din simpla analiza a cărților funciare mai sus arătate, terenurile înscrise in aceste cărți funciare nu au aparținut niciodată Composesoratului U. din Văleni, ci au reprezentat proprietatea altcuiva, așa încât Urmanczi Janos nu a cumpărat niciodată pădurile menționate in actele obținute de la arhivele maghiare de la fostul composesorat din perioada interbelica, conform C.F. nr. 56 Calatele, terenurile înscrise in acest C.F. au aparținut inițial fostului baron Kemeny P., conform mențiunii de sub B+5, iar ulterior, in anii 1907 si 1915 au fost dobândite de către Urmanczi Janos de la acest baron-Kemeny P. si nu de la fostul composesorat. Ulterior, conform mențiunii de sub B+21 din cartea funciara, in anul 1934 s-a intabulat in privința tuturor acestor terenuri din aceasta carte funciara dreptul de proprietate in favoarea Statului R. in baza legii pentru reforma agrara.
De reținut ca nu a solicitat niciodată aceste terenuri, iar acestea nu se regăsesc in cele atribuite abuziv si nelegal paratei prin ordinul prefectului contestat in prezenta cauza.
Aceeași situație si in privința cărților funciare nr. 533 Văleni, unde coproprietari tabulari sunt mai multe persoane fizice, iar in C.F. nr. 895 Margau si nr. 419 Marișel situația lor nu interesează cauza de fata întrucât nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul acestor cărți funciare care cuprind terenuri pe teritoriu! administrativ al comunelor Margau si Marisel, văzând ca terenurile înscrise in ordinul prefectului eliberat abuziv si nelegal in favoarea paratei se găsesc pe raza teritoriala a comunei B. si doar aici.
Sentința atacata este vădit nelegala si în ceea ce privește respingerea motivelor de nulitate absoluta parțiala a ordinului prefectului atacat in privința terenurilor in litigiu înscrise in C.F. nr.161 Văleni, pentru neîndeplinirea in cauza a condițiilor legale prevăzute de dispozițiile art. 33 si 44 din Legea nr. 18/1991, caz de modificare a hotărârii judecătorești prevăzut de dispozițiile art. 304. pct. 9 raportat la art. 304/1 C.pr.civ.
În ceea ce privește fondul cauzei de fata, tot in privința motivelor de nulitate absoluta parțiala a ordinului prefectului atacat in privința terenurilor in litigiu, raportat la afirmațiile paratei intimate . in fapt a cererii de chemare in judecata care face obiectul dosarului civil nr._ al Judecătoriei Huedin, suspendat in prezent pana la soluționarea irevocabila a cauzei de fata, unde a arătat in pagina 2 ca terenurile in suprafața totala de 990.517 mp, înscrise in C.F. electronica nr._ B., cu nr. cadastral_, provenita din conversia de pe hârtie a C.F. nr.161 Văleni ar reprezenta „proprietatea sa cu titlu de lege” in baza Ordinului nr.237/2010 emis in baza hotărârii comisiei județene Cluj nr.338/30.06.2010, precum si a concluziilor raportului de expertiza tehnica judiciara topografica efectuat in cauza de către expert ing. G. T., din care rezulta ca terenurile înscrise in cele 2 acte atacate reprezintă proprietatea tabulara a composesoratului, fiind revendicate în baza legilor fondului funciar, inclusiv in baza Legii nr. 247/2005. prin care a fost «revendicata» întreaga suprafața de teren din C.F. nr. 161 Văleni, terenurile din aceasta carte funciara reprezentând patrimoniul subscrisului, conform Sentinței civile nr. 933/2005 a Judecătoriei Huedin, irevocabila, prin care a fost validat actul constitutiv al subscrisului, a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a Hotărârii nr.338/30.06.2010 emisa de către C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Cluj, prin care s-a validat tabelul - anexa nr.14 întocmit de către C. locala B. pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor, in privința art.1, poziția 2, unde figurează suprafața de teren totala de 77 ha in locul cu denumirea topica Tirsa, (75 ha + 2 ha indicate ca pretinsa pajiște), precum si in privința poziției nr.3, unde figurează suprafața de 124 ha teren in locul cu denumirea topica C., indicate ca fiind pretinsa pajiște, întrucât in cauza nu sunt incidente dispozițiile art.33 si 44 din Legea nr.18/1991. republicata prin raportare la dispozițiile art.28 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005. cu modificările si completările ulterioare, precum si constatarea nulității absolute parțiale a ordinului nr. 237/07.07.2010 emis de către Instituția P. Județului Cluj, prin care s-a atribuit in proprietatea paratei . 213,5 ha, din care justificam interes, raportat la concluziile expertizei tehnice topografice, in privința suprafeței de teren totala de 77 ha in locul cu denumirea topica Tirsa, (75 ha + 2 ha indicate ca pretinsa pajiște) inclusa in suprafața mai sus menționata, precum si in privința suprafeței de 124 ha teren in locul cu denumirea topica C., indicat ca fiind pretinsa pajiște, inclusa in suprafața totala de 213,5 ha atribuita paratei .> Cele 2 acte atacate sunt lovite de nulitate absoluta parțiala, in limita suprafețelor indicate mai sus pentru care ne justifică interesul, văzând concluziile raportului de expertiza tehnica topografica judiciara, întrucât prin aceste acte paratei-intimate . atribuite suprafețe de teren proprietatea tabulara a composesoratului, identificate in integralitate cu terenurile proprietatea subscrisului intabulate in C.F. electronica nr._ B., cu nr. cadastral_, provenita din conversia de pe hârtie a C.F. nr.161 Văleni, precum si in celelalte nr. top. din C.F. nr. 161 Văleni indicate de către expert in concluziile expertizei, întrucât in cauza nu sunt incidente dispozițiile art. 33 si 44 din Legea nr.18/1991. republicata prin raportare la dispozițiile art. 28 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005. cu modificările si completările ulterioare.
Sentința atacata este nelegala si pentru respingerea capătului de cerere cuprins in completarea cererii de chemare in judecata prin care a solicitat rectificarea înscrierilor făcute in cartea funciara electronica nr._ B., cu nr. cadastral_. in suprafața de 763.542 mp., adică 76.3542 mp in baza Ordinului prefectului nr. 237/07.07.2010 atacat in dosar, prin radierea înscrierilor din aceasta carte funciara in privința suprafeței de teren de 763.542 mp teren in locul cu denumirea topica Tarsa care face obiectul litigiului, teren proprietatea sa si sistarea acestei cărții funciare pentru lipsa de imobil, fiind incident cazul de modificare a hotărârii judecătorești prevăzut de art. 304. pct. 9 raportat la art. 304/1 C.pr.civ.
În privința petitului cuprins in completarea cererii de chemare in judecata prin care a solicitat rectificarea înscrierilor făcute in cartea funciara electronica nr._ B., cu nr. cadastral_, in suprafața de 763.542 mp, adică 76,3542 mp in baza ordinului prefectului nr.237/07.07.2010, atacat in dosar, prin radierea înscrierilor din aceasta carte funciara in privința suprafeței de teren de 763.542 mp teren in locul cu denumirea topica Tarsa care face obiectul litigiului, teren proprietatea sa si sistarea acestei cârti funciare pentru lipsa de imobil, in temeiul art.34, pct.1 si 4 L.nr.7/1996 si art.907-910 NCC, consideră ca si acesta a fost in mod vădit nelegal respins de către instanța de fond, întrucât, așa după cum rezulta din concluziile raportului de expertiza tehnica, topografica efectuat in cauza de către expert ing. G. T., terenul situat la locul cu denumirea topica Tarsa, in suprafața potrivit Ordinului P. nr. 237/2010 si in suprafața măsurata înscrisa in c.f. nr._ B., cu nr. cadastral_, de 763.542 mp, adică 76,3542 ha, in favoarea paratei-intimate . in integralitate cu terenurile proprietatea tabulara a composesoratului, reprezentând numerele topografice înscrise in cartea funciara nr. 161 Văleni, menționate in cuprinsul anexei nr.11 parte integranta din raportul de expertiza tehnica judiciara topografica, fiind vorba despre o suprafața de teren solicitata pentru reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea subscrisului, sens in care atribuirea acestui teren in favoarea paratei . de izlaz comunal, este una nelegala si vădit abuziva, având in vedere ca. pe de o parte, parata nu poate justifica sub nici o forma nici un drept de proprietate asupra terenului proprietatea noastră tabulara, iar pe de alta parte, terenul in litigiu nu are sub nici o forma categoria de folosința „izlaz comunal”, după cum a pretins vădit neîntemeiat parata . realiza inducerea in eroare a paratului P. Județului Cluj care i-a emis ordinul atacat pentru acest teren, întrucât categoria reala de folosința a acestui teren este pășune si parțial pășune împădurită, așa după cum rezulta din concluziile raportului de expertiza tehnica-anexa 9 la raportul de expertiza tehnica topografica judiciara.
În prezenta cauza, in privința capetelor de cerere formulate, devin incidente prevederile art. 34, alin. 1, 3 si 4 din Legea nr. 7/1996, republicata, in sensul ca actul in temeiul căruia s-a făcut înscrierea nu a fost valabil, in sensul ca ordinul prefectului atacat in cauza de fata este vădit nelegal si nu a fost valabil, sens in care evident au încetat si efectele juridice ale actului in temeiul căruia s-a făcut înscrierea, respectiv a ordinului prefectului, fără putere juridica, precum si faptul ca înscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situația reala actuala a imobilului, respectiv ._, înscrisă in prezent in C.F. nr._ B. in favoarea paratei . de 765.542 mp, adică 76,3542 ha, nu se găsește in posesia si folosința paratei . in baza ordinului prefectului atacat, pe baza căruia s-a întocmit documentația cadastrala de intabulare, fiind făcuta in fraudarea drepturilor și cu rea-credință, parata . proprietara tabulara a terenului in litigiu anterior emiterii ordinului prefectului atacat prin prezenta acțiune, sens in care si-a justificat pe deplin atât calitatea procesuala activa, cat si interesul formulării prezentei cereri de chemare in judecata completata.
În drept: art. 274, art. 299-316 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata .. 19-32) a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii sentinței civile atacate ca temeinica si legala.
În susținerea poziției procesuale, a învederat următoarele:
Instanța nu a apreciat în sentință că "totuși" terenul în litigiu ar fi aparținut fostului composesorat.
Potrivit legii primei reforme agrare, dreptul de proprietate dobândii prin împroprietărire nu era obligatoriu a fi întabulat, el fiind un drept dobândit prin lege.
P. sau izlaz sunt noțiuni sinonime.
Recurentul nu poate contesta realitatea mențiunilor înscrise in înscrisul aflat la fila 509 din dosar, comunicat de serviciul arhivelor naționale, deoarece este un act păstrat în arhive în această formă și nu a fost contrafăcut.
Recurentul este nemulțumit că înscrisul menționează faptul ca terenurile in litigiu înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, cu nr. topografice menționate in raportul de expertiza tehnica topografica judiciara au fost expropriate de către Statul R. și cere să nu fie luată în considerare exproprierea pentru simplul motiv că nu se mai găsesc documentele de expropriere. Acest inventar al comunei prezintă o situație a regimului juridic ai terenurilor în litigiu.
Primele înscrieri în CF nr. 161 Văleni a fostului Composesorat U. din Văleni au fost efectuate in anii 1929 si 1932, înscrieri prin care fostul composesorat a dobândit in proprietate doar anumite terenuri înscrise in CF nr.161 Văleni, nicidecum și celelalte terenuri, care au format proprietatea comunală a comunei Văleni. O greșeală de traducere a numelui proprietarului tabular nu constituie temei pentru dobândirea dreptului de proprietate de către fostul composesorat. Greșeala de traducere este datorată faptului că în anii 1929 . exista fiind desființată de autoritățile române după realizarea Marii Uniri, pe teritoriile acestei foste comune fiind înființate comune noi, Călățele, B., M..
În afară de terenurile despre care se fac mențiunile din anii 1929 si 1932 in C.F. nr.161 Văleni nici unul nu au reprezentat proprietatea tabulara a C. U. din Văleni. Extrasele de carte funciare eliberate de către serviciul de carte funciară Huedin au conținut traducerea greșită a denumirii proprietarului tabular din foaia A a C.F. nr.161 Văleni, care este . au categoria de proprietate comunală.
Faptul că la art.3 din statutul Composesoratului U. din Văleni "se arata expres ca patrimoniul composesoratului este constituit din imobilele înscrise in C.F. nr. 161 Văleni" nu creează drepturi in favoarea composesoratului.
Prin urmare, solicită respingerea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304, pct.9, raportat la art. 304/1 Cod procedură civilă anterior.
Pentru a constata in sensul ca terenurile in litigiu, înscrise in cartea funciara nr. 161 Văleni nu reprezenta proprietatea composesoratului, instanța fondului a avut în vedere denumirea proprietarului tabular, care este altul decât composesoratul, deși recurentul a susținut că traducerea denumirii din limba maghiară l-ar indica pe el ca proprietar. Este necontestat faptul că fosta comună Văleni a fost desființată și terenurile care au aparținut comunei au revenit ulterior comunelor nou formate. Acest aspect rezultă si din chiar cererea de chemare în judecată, prin care se pretinde în mod adevărat că o parte din imobilele din aceasta carte funciara nr. 161 Văleni se regăsesc pe teritoriul administrativ al actualei comune B. ca urmare a reorganizării teritoriale a statului.
Potrivit organizării comitatelor Ungariei după instaurarea monarhiei dualiste în Imperiu și includerea Transilvaniei în noul regat al Ungariei, membru al Austro-Ungariei (în interiorul hărții este trasat conturul Ungariei rămase după împărțirea de la Trianon, iar în estul conturului se observa comitatele aferente regiunii Transilvaniei):
După 1918, a fost păstrată temporar administrația din regiunile noi, după cum urează: cartea funciară nr. 161 Văleni a fost deschisă în timpul Austro-Ungariei, iar terenurile pe care le conține formau proprietatea comunală a autorității administrativ-teritoriale existente la acel moment: . nr. XIII /1870; După 1918, a fost păstrată temporar administrația din regiunile noi anterior unirii cu România, astfel că după 1 decembrie 1918 pe teritoriul României au funcționat 4 regimuri administrative, unul dintre acestea fiind Regimul administrativ al Transilvaniei reglementat prin Decretul privind instituirea conducerii serviciilor publice în Transilvania nr. 3632 din 11 decembrie 1918; și în timpul acestui regim terenurile din CF nr. 161 Magyarvalko -Văleni au constituit proprietatea comună a autorității administrative teritorială organizată ca înainte de Marea Unire; abia după votarea Legii nr. 95 pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925 comitatele din Transilvania au fost înlocuite cu județele, iar întreg teritoriul României se împărțea, din punct de vedere administrativ, în județe și județele în comune, iar comunele erau de două feluri: rurale și urbane. Potrivit art.3, . din unul sau măi multe sate. Reședința comunei va.fi într-unul din sate; . încetat a mai exista; prin Decret regal, potrivit prevederilor art.380 alin.3 al Legii nr. 95/1925 s-a determinat, după propunerea ministrului de interne cu avizul consiliului superior administrativ, . cu limitele teritoriale și cu satele sale componente; noua comună B. a preluat și bunurile proprietate publica de pe teritoriul său administrativ care erau înscrise în vechea carte funciară CF nr. 161 Văleni; deși teritoriul s-a reorganizat, sistemul cărților funciare a păstrat denumirea cărților funciare de la momentul înființării lor sub regimul austro-ungar, de aceea si, în prezent în cărțile funciare imobilele de orice natură sunt înscrise în cărțile funciare Văleni; prin legea de reorganizare administrativ teritorială se trasa comunelor și obligația de a întocmi inventare privind proprietățile lor. Astfel, în CAP. III "Bunuri și lucrări", la art. 212 se prevede că "Administrațiunile comunale și județene vor întocmi un inventar cuprinzând întreaga avere mobiliară și imobiliară a comunei sau a județului." Sarcina întocmirii acestui inventar s-a menținut și în legislația ce a urmat, astfel că inventarul pe care nu vrea să îl recunoască recurenta este uri act legal, emis în conformitate cu prevederile legilor de organizare administrativ teritorială;
Recurenta a afirmat în recursul său că parata . făcut sub nici o forma dovada existentei unității administrativ teritoriale denumita MagyarValko, cu titlu de . 1880. Pe lângă cele de mai sus, existenta acestei unități administrativ teritoriale denumita MagyarValko este invocată și recunoscută tocmai de recurentă, care se recomandă că urmașa foștilor Urbariali ai comunei Văleni (MagyarValko).
De asemenea, sistemul cărților funciare care, potrivit legilor de înființare precum și a Decretului-lege nr.115/1938 care le instituie la nivelul întregii țări, unitatea cadastrală este . pentru imobilele teren în litigiu sunt deschise pe .>
Recurenta a afirmat că nu au făcut nici dovada patrimoniului acestei forme entități la acel moment, întrucât «proprietate . cartea funciara la acel moment se referea la proprietatea tuturor locuitorilor unei anume localități, neimplicând in mod obligatoriu un drept de proprietate exclusiv doar in favoarea unei anumite entități administrativ-teritoriale. A exemplificat, traducând din limba, maghiară descrierea categoriei de folosință a unora dintre imobilele din CF nr. 161 Văleni, că acestea sunt destinate prin uz exclusiv proprietății comune: căi de acces publice de orice natură, de la stradă la drum comunal și interurban - drumul județean B.-Huedin. Aceste bunuri înscrise în CF nr. 161 Văleni nu puteau aparține numai unui grup de persoane din comunitate, fiind destinate uzului general si având regimul dreptului de proprietate publică, de aceea sunt intabulate în foaia A de avere sub titlul de proprietate comunala, iar proprietară este . este posibil ca terenurile înscrise in CF nr. 161 Văleni să reprezinte averea fostului composesorat din perioada interbelica. Traducerea eronată, voită sau nu, a numelui proprietarului tabular din CF nr. 161 Văleni nu transmite din proprietate publică în proprietatea privată a fostului composesorat aceste bunuri imobile care sunt prin efectul legii inalienabile. Reclamantul s-a eschivat în fața primei instanțe de la imposibilitatea justificării vreunui drept asupra imobilelor destinate prin lege și uz domeniului public, afirmând că nu dorește toate imobilele din CF nr. 161 Văleni, ci doar pășunile și pădurile.
Prin aceasta recunoaște, pe de o parte, că nu are vreun drept asupra tuturor bunurilor din CF nr. 161 Văleni, deoarece nu i-au aparținut în proprietate, iar pe de altă parte acceptă că asupra bunurilor aparținând domeniului public există un alt proprietar. Or, în același CF nr.161 Văleni, nu sunt doi proprietari decât începând cu înscrierea din anul 1923 a composesoratului asupra unui număr expres delimitat de imobile, care nu se identifică cu cele din Ordinul prefectului.
C. are propriile cărți funciare pentru terenurile pe care le deținea, iar acestea au fost depuse chiar de către reclamant în fața primei instanțe, care în baza lor a constatat că denumirea composesoratului este cea din acele cărți funciare, diferită de denumirea autorității administrativ-teritoriale proprietare în CF nr. 161 Văleni.
Dovada faptului că proprietarul din CF nr. 161 Văleni nu a fost composesoratul este făcută prin efortul primarului comunei B. care a făcut deplasarea în Ungaria și a obținut înscrisuri certificate despre istoricul composesoratului, înscrisuri neprezentate niciodată de reclamant, nici măcar cu ocazia reînființării în anul 2005.
Din copia tradusă și certificată a înscrisului fotocopiat cu nr.102 - 1902 din 4 ianuarie 1904 al Comisiei de Administrare a Fondului Forestier a județului Cluj și păstrat în Arhiva Națională Ungară sub nr. MOL K 184 1913-a/4-908(_/04), rezultă că publicarea procesului verbal al ședinței de constituire al Composesoratului Văleni, cu lista persoanelor membrilor cu drept de vot, precum și regulamentul de funcționare al societății s-a făcut la 4 ianuarie 1904 cu ocazia înaintării acestora de către comisie către Ministrul Regal Ungar al Agriculturii, în baza cererii verbale a reprezentantului Composesoratului Văleni prin care s-a solicitat ministrului a binevoi să aprobe regulamentul de funcționare al acestei societăți, care a fost votat conform documentului cu nr. de mai sus, cu lista membrilor cu drept de vot, în ședința din 12 martie 1902.
Deci, C. s-a înființat ulterior datelor de 12 martie 1902, respectiv 4 ianuarie 1904, deoarece C. Administrației Fondului Forestier al jud. Cluj a constatat că statutul nu corespundea până atunci prevederilor legale XIX din 1898, conținând chiar dispozițiuni contrare criteriilor în discuție. în schimb, cartea funciară nr. 161 Văleni a fost înființată încă de la începutul introducerii sistemului de carte funciară austriac pe teritoriul Ungariei prin realizarea statului dualist austro-ungar, moment la care composesoratul nu exista, astfel că nu putea fi titularul înscris în CF nr.161 Văleni. Nu s-a opus ca recurentul să facă dovada contrară, dar din chiar statutul composesoratului rezultă că acesta nu deține nici un act privind existența și componența fostului composesorat din care se revendică.
Actele vechiului composesorat nu au fost prezentate niciodată de către recurent, pentru că nu îi sunt favorabile, însă este obligația sa legală să prezinte aceste acte, deoarece se declară continuatorul fostului composesorat și revendică sute de hectare de teren.
În urma demersurilor pe care le-a făcut în arhiva națională a statului ungar a constatat că, C. U. Văleni a avut listă cu membrii composesori. Dovada existenței listei și a locului în care trebuie căutată spre a fi găsită este dată de documentele păstrate în arhiva statului ungar, astfel: la Ministerul Regal Ungar al Agriculturii, sub nr._ din 23 martie 1902 de la depart. I. principal unde s-au depus 8 buc. Anexe la C. de Administrare a Fondului Forestier a jud. Cluj, președintele acestuia fiind cel care a preluat în custodie patru bucăți regulamente și două buc. liste cu numele membrilor votanți ai Composesoratului din Văleni, sub nr. 3/b -_ (inform documentului păstrat la Arhiva Națională Ungară sub nr. MOL K 184 1913 - a/4-908(_/02).
Această listă cu membrii composesori era absolut necesară la înființarea actualului composesorat ca urmaș, deoarece membrii de astăzi trebuie să fie urmașii foștilor composesori, iar cotele lor de participare în composesorat trebuie să respecte cotele pe care le-au deținut antecesorii. Legala înființare a composesoratului ca urmaș era obligatoriu să aibă la bază dovada existenței fostului composesorat, dovada membrilor acestuia și dovada dreptului de proprietate la momentul interzicerii existenței.
În schimb, tot actele arhivei statului ungar dovedesc că fostul composesorat nu a mai deținut nici o proprietate după anul 1913 din cele avute anterior acestui an.
Potrivit documentului din Arhiva Naționala Ungară, secția K, nr. MOL K 184 1913-3/4-908, fila 28, du Nr. 183-/1912"forest. se comunică din partea Comisiei Administrației teritoriale a județului Cluj înălțimii sale D-lui Ministru Regal Ungar al Agriculturii că, urmare a ord. cu nr.908-913 se aduce la cunoștință că prin vânzarea tuturor proprietăților imobiliare ale Composesoratului Văleni, acestea au trecut în posesia „Industria Pădurii" S.A. din Calată; iar mai apoi în proprietatea D-lui Urmancy Janos și în baza ord. nr._-908 au fost înregistrate în evidența pădurilor proprietate particulară și nu intră sub incidența Legii XIX din 1898.
Această încunoștiințare este făcută după ședința Comisiei de Administrare a Fondului Forestier al județului Cluj ce a avut loc la 12 februarie 1913.
Orice drept al composesoratului poate privi doar imobile care ar fi intrat în patrimoniul său după anul 1913, astfel că pretențiile asupra imobilelor din C.F. nr. 161 Văleni, întabulate anterior anului 1913, nu sunt întemeiate.
Din analiza înscrierilor din CF nr. 161 Văleni se poate constata care sunt imobilele înscrise în C.F. nr. 161 Văleni, atât anterior anului 1902, cât și celor înscrise între anii 1902-1913 și după anul 1913, astfel că pretențiile composesoratului puteau fi analizate numai în privința imobilelor întabulate în CF nr. 161 Văleni după anul 1913, dar numai asupra celor întabulate în favoarea composesoratului, care nu privesc imobilele în litigiu, înscrise în Ordinul P..
Recurentul repetă un lait motiv de forma: "Terenurile in litigiu au aparținut in proprietate fostei forme asociative din perioada interbelica, iar subscrisul avem calitatea de unic succesor legal ai fostei forme asociative din perioada interbelica-aspect dovedit cu documentele depuse in probațiune la dosarul cauzei". A arătat că terenurile in litigiu nu au aparținut in proprietate fostei forme asociative din perioada interbelica, deoarece unele dintre ele sunt terenuri care nu pot forma obiectul dreptului de proprietate privată, iar denumirea proprietarului din CF nr. 161 Văleni nu este aceeași cu denumirea fostei forme asociative din perioada interbelica (este irelevantă contestarea de către recurent ca si nereală a traducerii denumirii proprietarului cârtii funciare nr. 161 Văleni pe care parata .-o la dosarul cauzei și la data de 20,11.2013, traducerea respectivă aparținând unui traducător autorizat de Ministerul Justiției). Recurentul nu are calitatea de unic succesor legal al fostei forme asociative perioada interbelica, deoarece membrii săi nu sunt urmașii membrilor fostei forme asociative din perioada interbelica. Recurentul nu a dovedit cu nici un document că ar fi succesorul legal ai fostei forme asociative din perioada interbelica deși afirmă că a depus documente in probațiune la dosarul cauzei în acest sens. Sentința de constituire din anul 2005 nu face dovada că recurența ar fi succesorul legal ai fostei forme asociative, deoarece nici în dosarul de constituire recurenta nu a depus vreun act doveditor.
Recurentul sfidează legislația funciară menționând în favoarea sa faptul că așa după cum rezulta din mențiunea de sub B+191 din C.F. nr. 161 Văleni, si din extrasele de carte funciara din C.F. nr. 161 Văleni, aferente fiecărui nr. topo in litigiu, in prezent sunt notate in cartea funciara actele de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea recurentului in privința nr. top. pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
A deschis un proces la Judecătoria Huedin tocmai pentru rectificarea mențiunilor pe care recurentul le-a făcut fără a avea un drept. Acel proces este suspendat până la finalizarea prezentului litigiu.
Precizează că O.C.P.I. Cluj – B.C.F. Huedin nu dispune în organigramă de traducători, astfel că traducerea în limba română a denumirilor din limba maghiară nu reprezintă o traducere autorizată sau oficială, de aceea, atât extrasul CF folosit de reclamantă în susținerea cererilor în fața comisiilor de fond funciar, cât și cele depuse la dosarul cauzei, nu reprezintă traducerea oficiala în privința denumirilor din altă limbă, de aceea ele pot fi însoțite de traduceri autorizate când există suspiciuni în privința traducerii.
Instanța de fond a făcut analiza critica a denumirii proprietarului real al imobilelor menționate in cuprinsul CF pe baza traducerii autorizate si nu este acceptabilă catalogarea traducerii efectuate de traducător autorizat ca fiind o traducere făcută de către un anumit traducător "la comanda" paratei-intimate. Nimic nu oprește pe recurent să depună la rândul său o traducere autorizată a denumirii proprietarului real al imobilelor menționate in cuprinsul CF si a denumirii tipului de proprietate publică sau privată.
S-a mai cerut în mod nefondat de către recurent sa fie avut în vedere că expert ing. G. T., care nu este nici măcar vorbitor de limbă maghiară, a preluat denumirea proprietarului tabular al nr. topo. peste care se suprapun terenurile in litigiu înscrise in ordinul prefectului atacat parțial ca fiind C. U. Văleni. S-a afirmat că nu a contestat acest aspect, dar poziția sa a fost clară în privința proprietarului, depunând traducerea autorizată a denumirii lui si arătând că bunurile din acel CF sunt bunuri aparținând domeniului public al comunei.
Adevărul în privința confuziei asupra numelui proprietarului tabular din CF nr. 161 Văleni rezultă tot din cuprinsul cărții funciare. Astfel, din actele existente la dosarul de fond, care au fost depuse și de reclamant/recurent, potrivit propriilor șale afirmații, la data de 11.11.2013 acte aferente dosarelor de carte funciara nr. 2666/1929 si 15/1932, înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, rezulta fără dubiu ca proprietarul tabular este C. U. din Văleni, dar numai in privința unora dintre nr. top. înscrise în aceasta carte funciara, cele la care fac referire aceste acte.
Anterior acestor mențiuni, toate înscrierile privesc dreptul de proprietate comunală, nicidecum a composesoratului.
Recurentul a afirmat, referitor la chiar traducerea autorizata depusă de recurent a acestei carti funciare, realizata de către doamna traducător autorizat Hintos D.-M., ca denumirea proprietarului tabular de "Proprietarii de pământ din . însemna întocmai ceea ce este adică "Proprietarii de pământ din . urbariali.
Tocmai recurentul a depus tot la fond două cărți funciare în care sunt terenuri composesorale si în ele denumirea composesoratului arată cum se traduce mențiunea foști urbariali. Recurentul nu încearcă să explice de ce are o altă denumire în cărțile funciare depuse de acesta.
Recurentul se repetă cu afirmația că este succesor de drept, calitate recunoscuta irevocabil de către instanța de judecata prin sentința civila nr. 933/2005 a Judecătoriei Huedin, data in dosarul nr. 1431/2005, invocând și această afirmație în favoarea traducerii cărții funciare, cu toate că membrii completului de judecată nu au realizat o traducere a acestei-cărți funciare, ci au preluat extrasul depus de reclamant, un extras care nici măcar nu poartă ștampila originală a serviciului de carte funciară, ci este o copie parțială și nesemnată.
„Pentru completa edificare a instanței in privința realității si temeiniciei susținerilor” reclamantul a depus la dosar și copia statutului unde la art. 3 se arata ca „Patrimoniul" composesoratului este constituit din următoarele imobile: 1500 ha teren înscris in cartea funciara nr.161 Văleni, teren cu vegetație forestieră, pășuni si fa nete, constituind o suprafața unitara din care o parte se situează in rază comunei Calățele, iar cealaltă parte in raza comunei B., din punct de vedere cadastral pe numerele topografice cuprinse intre nr. topografice 38-3780 Văleni „.
În realitate prin menționarea făcută în statut, reclamantul și-a exprimat doar un țel, acela de a obține terenurile enumerate, prin formularea de cereri în temeiul legilor fondului funciar.
Acest statut a fost depus într-o procedură necontencioasă, care nu le este opozabilă. Ia Judecătoria Huedin, în scopul obținerii personalității juridice a reclamantului în baza Legii nr. 1/2000, nicidecum pentru includerea în patrimoniu a terenurilor mai sus menționate. Cu acestea, reclamantul a afirmat că își justifică pe deplin dreptul de proprietate asupra terenurilor in litigiu.
Sentința atacata este legala si in privința susținerilor din considerente potrivit cărora terenurile in litigiu au fost expropriate de către Statul R..
În sentință nu s-a menționat neadevărul că terenurile ar fi fost expropriate de la antecesorul nostru in drepturi C. U. din Văleni, proprietarul tabular din C.F. nr.161 Văleni astfel că nu există susțineri vădit contradictorii.
Exproprierea terenurilor din CF nr. 161 Văleni s-a făcut prin Hotărârea nr. 1/1924 a Comisiei pentru reforma agrară de la numitul Urmanczi lanos.
Scriptele depuse în probațiune în susținerea apărărilor privind legalitatea remiterii Ordinului P., reprezintă înscrisuri provenind de la arhivele Statului, care cuprind Inventarul comunei, întocmit după cerințele legilor administrației mai sus menționate, acestea dovedind apartenența la patrimoniul comunei a terenurilor folosite de comună ca pășuni comunale.
Recurentul este nemulțumit, deoarece aceste scripte ar fi fost întocmite, după părerea recurentului, la o dată ulterioară anului 1968, pentru că în accepțiunea recurentului . anterior ca unitate administrativ teritoriala, fără a ne spune din ce comună făceau parte, anterior, terenurile în litigiu, dacă nu din . provin din C.F. nr. 161, dar și din C.F. nr. 162 și nr. 163 Văleni; terenurile au fost descrise potrivit locului în care sunt amplasate, respectiv reprezentând „izlazul C. si Coasta M., in suprafața de 273 ha 0290 mp", fără a se indică și nr. top.
S-a afirmat că nu s-a indicat in concret actul juridic in baza căruia s-a expropriat măcar o .. nr. 161 Văleni, dar și recurentul a indicat actul, ca fiind nr. 1/1924. Scriptul depus in probațiune de către parata . copie de la arhivele naționale, nu originalul, dar este certificat pentru conformitate cu originalul păstrat în arhivă, arătând că în opinia sa terenurile înscrise in cartea funciara nr. 161 Văleni, nu au fost niciodată expropriate, deși s-a menționat despre actul de expropriere, respectiv nr.1/1924, deși sunt înscrise ca efect al exproprierii în inventarul comunei, deși reprezintă și în prezent izlaz comunal pentru animalele locuitorilor comunei, nicidecum pentru locuitorii satului Văleni din .> Recurentul a afirmat în mod netemeinic că terenurile în litigiu nu au reprezentat si nici nu pot reprezenta sub nici o forma proprietatea comunei B., pentru motivul ca . administrativ teritoriala, s-ar fi înființat doar in baza Legii nr. 2/1968, așa încât nu a existat in perioada interbelica, iar in perioada comunista 1945-1989 nu a existat Decret de expropriere nr. 1/1924.
Recurentul susține cu tărie aceasta pentru faptul că la Arhivele Naționale nu s-a mai găsit în prezent acel act nr. 1/1924.
Răspunsul arhivelor statului nu este în sensul că nu a existat acel act, ci doar că nu a fost identificat actul nr. 1/1924. Concluzia eronata a recurentului: dacă actul nr.1/1924 nu există în arhive, acest act nu a existat niciodată, nu exista in realitate nici un act nr. 1/1924.
În acest caz, este foarte convenabil pentru recurent să folosească acest sofism al inexistenței, însă în privința înființării sale ca urmaș al fostului composesorat a susținut că se poate înființa chiar dacă nu a depus, motivând că nu mai există, nici un act doveditor al fostei forme asociative în privința statutului, membrilor composesori, dreptului de proprietate la data încetării existentei sau a cotelor de proprietate a acestora.
Recurentul nu este mulțumit de faptul că dovada existenței actului de expropriere rezultă din chiar menționarea existenței sale în inventarul comunei și este intransigent, cerând expres actul, nefăcând "concesii".
Acest act nr. 1/1924 a fost emis în perioada din care trebuie să provină și unele din aptele doveditoare pentru fostul composesorat, iar alte acte ale composesoratului trebuie să fie mult mai ușor de găsit fiind ulterioare anului 1924, până la data de 6 martie 1945.
Afirmația ca "tabelul" eliberat in copie certificata de către Arhivele Naționale nu dovedește nimic atâta vreme cat nu este chiar actul nr. 1/1924, în lipsa prezentării lui afirmațiile noastre si ale instanței de fond fiind catalogate ca simple speculații total nedovedite în cauza, o determină să solicite instanței de recurs aplicarea aceleiași unități de măsură și recurentului în dovedirea calității sale de continuator al fostei forme asociative "Foștii Urbariali al Comunei Văleni", cerându-i să facă dovada că este continuator de drept, nu prin Sentința civilă nr. 933/2005 a Judecătoriei Huedin, irevocabila, pronunțata in dosarul civil nr. 1431/2005 al aceleiași instanțe, care, fiind pronunțată în materie necontencioasă si neopozabilă ei, potrivit art. 337 nu are puterea lucrului judecat, fiind obligat să facă dovada în acest dosar.
Inventarul depus este certificat pentru conformitate de păstrătorul legal, arhivele naționale, astfel că face deplina dovadă a existentei ca atare si a conformității conținutului copiei certificate cu a originalului aflat în păstrare.
Recurentul a reluat tema analizei C.F. nr. 161 Văleni, in extenso, pentru a afirma iar că, C. U. din Văleni apare înscris in cartea funciara nr. 161 Văleni, cu aceasta denumire începând din anul 1929, fără a sublinia că dreptul înscris atunci privește doar unele terenuri din CF și acele terenuri nu au legătură cu terenurile în litigiu, negăsindu-se în expertiza de identificare. Dosarele de carte funciara nr. 2666/1929 si nr. 15/1932, cu toate actele componente fac dovada celor afirmate de ea.
În Statutul depus la judecătorie în anul 2005 se specifică faptul că proprietatea composesoratului nu e cea din CF nr. 161 Văleni, ci e milenară (art.2 alin.8), că istoria composesoratului începe în anul 850 și din el a făcut parte și prim-căpitanul A. (art. 2 alin. 2), ba chiar și o parte din participanții la răscoala lui H., care aveau dreptul de a folosi pădurea și a locui în cadrul hotarului Văleniului. Statutul a fost reeditat prin secolul XIX, iar suprafața de pădure aflată în proprietatea composesoratului era de câteva zecidemii de hectare (art. 2 alin. 7). În prezent ceea ce s-a reușit să se identifice este CF nr. 161 Văleni.
Poate instanța să considere că acest statut face dovada existenței fostului composesorat ?
Pentru a fi membru al composesoratului recurent trebuia îndeplinită condiția prevăzută la articolul din statut, și anume: „deoarece lista foștilor membri nu s-a putut găsi (?), în conformitate cu legislația în vigoare (?) s-a deschis posibilitatea tuturor locuitorilor din Văleni, respectiv și moștenitorilor foștilor localnici, să devină membri ai composesoratului, indiferent de naționalitate, rasă sau sex, ocazie de reafirmare a relațiilor fraterne dintre cetățenii de etnie română și maghiară din localitate(!)”.
Poate instanța să considere că acest statut face dovada calității de moștenitori ai foștilor composesori pentru actualii membri, iar pentru prezentul composesorat pe cea de continuator al vechii forme asociative ?
Trecând peste conținutul exemplificat mai sus, care nu își găsește locul în statutul unui composesorat, este de reținut că recurentul face confuzie între vechile forme de organizare teritorială și actuala întindere a satului Văleni, care nu trebuie să se identifice. Chiar recurentul spune în statut că inițial au deținut și toți Munții Gilăului și arealul văilor Someșul R. și Cald, că suprafețele inițiale, milenare, s-au tot redus, făcând referire si la . de reducere specificând la art.2 alin.6 că terenurile din B. și Bălcești au ajuns la baronul Josika. Denumirea localității B. înseamnă în maghiară localitatea lui Josika - Josikafalva.
Deoarece fosta formă asociativă a luat ființă după anii 1902-1904, adică în timpul dualismului austro-ungar, când în teritoriul comunei MagyarValko se cuprindea și întreg teritoriul actual al comunei B., iar din "proprietarii de pământ ai comunei Văleni" făceau parte și proprietarii de pământ care locuiau pe teritoriul care ulterior a format . fostului composesorat se găseau în mod cert și antecesori ai actualilor cetățeni ai comunei B.. Prin încetarea existentei comunei Văieni și formarea comunelor noi sau distribuirea teritoriului și locuitorilor între comunele existente învecinate, si patrimoniul fostului composesorat a urmat aceeași cale, respectiv a revenit prin divizare membrilor care locuiau în noile comune, nicidecum nu a fost atribuit doar locuitorilor din satul care a dat numele comunei Văleni și care a reprezentat o parte infimă din fosta comună. Locuitorii actualului . dat mâna în mod solidar pentru: a prelua suprafața de teren care a aparținut cândva membrilor fostului composesorat format din locuitori din toate satele aparținătoare fostei comune Văleni, inclusiv din actuala comună B..
S-a afirmat că recurentul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor unei părți din nr. top din C.F. nr. 161 Văleni ca urmare a înscrierii in composesorat ca membrii composesori a « proprietarilor de pământ din . de carte funciară, denumit în percepția recurentului « proprietarii de pământ din . identic cu composesoratul dar, ulterior, acești proprietari s-au înscris în composesorat si astfel coproprietarii tabulari au devenit Urbariali și, intrând cu terenurile lor din C.F. nr. 161 Văleni in composesorat au devenit composesori si vechiul proprietar s-a transformat într-un nou proprietar, fără nici o modificare a denumirii inițiale ci doar prin devorarea membrilor.
Recurentul a susținut și pe baza acestei noi variante privind înființarea composesoratului, că terenurile înscrise in C.F. nr. 161 Văleni au fost proprietatea lui tabulara și nu au aparținut niciodată comunei nou înființate și locuitorilor ei, ci satului Văleni, care ar fi în drept și la Munții Gilăului.
De aceea, nici procesul-verbal din data de 5 mai 1974, nici cel din data de 25 mai 1978, nici Decizia nr.178/1991 a Prefecturii Județului Cluj, nici evidenta de la Ministerul Finanțelor Publice privind "bunurile imobile publice", nici anexa nr. 14 - inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei B., nu au nici o valoare probatorie in prezenta cauza, ci ele există doar "pentru a fi realizata mai ușor inducerea in eroare a Comisiei județene Cluj si a Instituției prefectului jud. Cluj".
În speță, apreciază ca instanța de fond a apreciat corect valoarea juridica in cauza de fată a sentinței civile nr. 331/2007 a Judecătoriei Huedin, alături de încheierea de îndreptare eroare materiala, apreciind că îndreptarea s-a cerut după declanșarea prezentului litigiu și că în acel dosar nu îs-a verificat îndreptățirea reclamantului la reconstituire.
Dosarul penal nr. 118/P/2012 este finalizat cu soluție de neîncepere a urmăririi penale, soluție menținută si de instanță în urma respingerii plângerii împotriva actelor procurorului.
Hărțile cuprinzând nr. topo. xerocopiate de la B.C.F. Huedin dovedesc ca terenurile înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, sunt situate pe teritoriul actual al comunei Văleni și că nu mai există din punct de vedere juridic .> Despre documentele adunate de la arhivele maghiare de la Budapesta de către reprezentantul pârâtei intimate, recurentul a afirmat, de asemenea, că nu dovedesc nimic.
Deși s-a probat că după anul 1902 s-a putut înființa și că în anul 1913 nu mai deținea niciun imobil, acestea, în opinia recurentului nu dovedesc decât că a existat cu certitudine C. U. din Văleni, atât in perioada anterioara Primului Război Mondial, cat si in perioada interbelica.
La fel, deși s-a menționat în documente că averea composesoratului a fost înstrăinată, recurentul a arătat că nu exista nici un document translativ de proprietate, așadar și acele documente mint.
Terenurile care fac obiectul cauzei de fata, au categoria de folosința de pășune și pășune împădurită, datorita împăduririi unor porțiuni de pășune care nu a fost curățata corespunzător in intervalul 1948-1990 (recurentul nu spune cine trebuia să le curețe în acest interval).
Sentința atacata este legala si in ceea ce privește respingerea motivelor de nulitate absoluta parțiala a ordinului prefectului atacat in privința terenurilor in litigiu înscrise in C.F. nr. 161 Văleni, pentru neîndeplinirea in cauza a condițiilor legale prevăzute de dispozițiile art. 33 și art. 44 din Legea nr. 18/1991. pentru ca recurentul este lipsit de interes, neurmând a fi beneficiarul anulării.
În dosarul civil nr._ al Judecătoriei Huedin a solicitat rectificarea de carte funciară, prin radierea înscrierii terenurilor in suprafața totala de 990.517 mp, in C.F. electronica nr._ B., cu nr. cadastral_, provenita din conversia de pe hârtie a C.F. nr.161 Văleni. Acel dosar este suspendat până la soluționarea irevocabilă a prezentului dosar, dar din formularea cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul, fără a fi titularul vreunui drept de proprietate, deoarece nu i s-a eliberat titlu de proprietate asupra terenurilor din CF nr.161 Văleni, a procedat la întabularea dreptului asupra a 990.517 mp din acest teren și a invocat o actualizare a datelor de carte funciara, astfel că a obținut doar în baza statutului o deschidere a unei cărți funciare noi C.F. electronica nr._ B., cu nr. cadastral_, provenita din conversia de pe hârtie a C.F. nr.161 Văleni înscriind în favoarea sa un teren in suprafața totala de 990.517 mp. asupra căruia s-a declarat proprietar tabular. Recurentul se justifică pentru conduita sa cu afirmația că "terenurile din aceasta carte funciara reprezentând patrimoniul subscrisului, conform sentinței civile nr.933/2005 a Judecătoriei Huedin, irevocabila, prin care a fost validat actul constitutiv al subscrisului". Această modalitate de acțiune este încă o dovadă a încălcării legislației din domeniul fondului funciar.
Instanța nu a mai verificat dacă sunt sau nu incidente disp. art. 33 si 44 din Legea nr. 18/1991, republicata prin raportare la disp. art. 28 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, deoarece a constatat că fată de lipsa calității de fost proprietar asupra acestor terenuri, nu ar câștiga nimic prin anularea ordinului, ci terenurile ar reveni comunei B., fiind izlazuri comunale.
Aceste terenuri au fost proprietatea statului, făcând parte din bunurile proprietate publica; terenul a avut destinația de izlaz comunal.
Recurentul a afirmat că terenurile nu puteau fi izlaz comunal, pentru că ele tocmai asta au fost tot timpul, întotdeauna pășune, așa după cum rezulta și din concluziile certe si necontestate ale raportului de expertiză topo judiciar efectuat in cauza de către expert ing. G. T. (unde s-a arătat că, categorie de folosință pășune și pășune împădurită în prezent).
Terenurile înscrise în C.F. nr. 161 Văleni au fost proprietatea statului, iar in zona B., nu au existat niciodată cooperative agricole de producție, zona unde se găsesc terenurile in litigiu fiind necooperativizată, la data intrării in vigoare a legii fondului funciar nu existau în zona C.A.P.-uri. Cu toate acestea, de-a lungul timpului terenurile în litigiu înscrise în C.F. nr. 161 Văleni au fost folosite ca și pășuni, în condițiile permise de legile statului român de-a lungul timpului.
Sentința atacată este vădit legata si pentru respingerea capătului de cerere cuprins in completarea cererii de chemare in judecata prin care s-a solicitat rectificarea înscrierilor făcute in cartea funciara electronica nr._ B., cu nr. cadastral_. in suprafața de 763.542 mp, adică 76.3542 mp. în baza Ordinului prefectului nr.237/07.07.2010, atacat în dosar, prin radierea înscrierilor din aceasta carte funciară în privința suprafeței de teren de 763.542 mp. teren în locul cu denumirea topica „Tarsa” care face obiectul litigiului și sistarea acestei cărți funciare, ca urmare a respingerii cererii de anulare a Ordinului P..
Recurentul a motivat cererea de rectificare și cu argumentația că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reala actuală a imobilului, respectiv ._, înscrisă în prezent în C.F. nr._ B., în favoarea pârâtei . de 765.542 mp, adică 76,3542 ha, nu se găsește în posesia și folosința pârâtei .> Tocmai pentru că s-a găsit și se găsește și în prezent în posesia și folosința pârâtei . apărări în prezenta cauză.
Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul C. U. Văleni (f. 35-49) a solicitat respingerea ca neîntemeiate a apărărilor formulate de către intimata . recursului.
Analizând recursul, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește denumirea proprietarului înscris în C.F. 161 Văleni, se constată că, la foaia A, apare o înscriere în limba maghiară.
Deși traducerile depuse la dosar au fost contestate de părți, tribunalul constată că în C.F. 161 Văleni au fost înscrise mai multe terenuri, iar la foaia B, sub B+21 (f. 89 recurs), s-a făcut o înscriere la data de 30 septembrie 1929, prin care imobilul de sub A+180-192, transmutat din C.F. nr. 120, 148, 263, 437, 531, 592, 680, 723, 736, 960, 964, s-a înscris cu drept de proprietate în favoarea Composesoratului U. din Văleni. De asemenea, la B+22-34, s-a înscris în 13 feb. 1931 dreptul de proprietate în favoarea Composesoratului U., asupra parcelelor top 3684/1 și 3699/2. Actul în baza căruia s-a făcut această înscriere a fost contractul de vânzare-cumpărare depus la fila 626 din vol. III, în care la cumpărător apare C. U. din Văleni.
Conform Regulamentului de Carte Funciară în vigoare la momentul acestor înscrieri, reluat de Ș. Laday în volumul Cărțile Funduare, (Institutul de Arte Grafice Cultural Cluj 1927, f. 260): dreptul de proprietate asupra vreunui corp de avere de C.F. poate fi înscris numai pe seama unei persoane private sau morale sau pe seama coproprietarilor în caz de indiviziune. Dacă diferitele parcele ale unui corp de avere din C.F. vor fi transmise cu drept de proprietate altei persoane, ele trebuie abnotate din corpul de avere căruia a aparținut și ori înscrise ca corpuri de avere independente (li se deschide coală nouă) sau dacă noul achizitor are deja astfel de corp de avere, cu care aceste parcele pot fi unificate, vot fi abnotate acestui corp de avere.
Rezultă, așadar, că într-una și aceeași carte funciară poate să fie înscrisă numai averea care este exclusiv proprietatea unei persoane, ori proprietatea mai multor persoane, dar indiviză.
Din această regulă de întocmire a cărților funciare și văzând că în anii 1929-1932 s-au făcut înscrieri în C.F. 161 Văleni, sub B+21, 34, 35, 36, în favoarea Composesoratului U. din Văleni, tribunalul reține că, indiferent de traducerea denumirii proprietarului de la foaia A, indiferent de data la care s-a constituit composesoratul și indiferent de împrejurarea că în 1912 C. Administrației Teritoriale a Județului Cluj a arătat că prin vânzarea tuturor proprietăților imobiliare ale Composesoratului Văleni, acestea au trecut în posesia „Industria Pădurii din Călata”, iar mai apoi în proprietatea lui Urmancy Janos, ori că în anul 1924 islazul C. și Coasta M. au fost expropriate, rezultă că în anii 1929-1932 C. U. Văleni era legal constituit și a cumpărat terenuri, dreptul acestuia de proprietate fiind înscris în C.F. 161 Văleni.
Nici exproprierea ulterioară de către Statul Român nu prezintă relevanță (în inventarul Primăriei Comunei B. din 1949, de la f. 509 vol. III, apărând islazul C. și Coasta M. din C.F. 161, 162, 163), câtă vreme prevederile legilor fondului funciar, referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, sunt aplicabile și în privința terenurilor expropriate din extravilan.
Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză (f. 132-166 vol. I), a reieșit că terenurile din Ordinul nr. 237/07.07.2010 al P. Județului Cluj, eliberat pârâtului, se suprapun cu o parte din imobilele înscrise în C.F. 161 Văleni, între care și cele cu nr. top 3684/1 și 3699/2, cumpărate de C. U. Văleni prin contractul de vânzare-cumpărare din anul 1931.
Așadar, tribunalul constată că prima instanță a reținut în mod greșit că reclamantul nu a făcut dovada că terenul în litigiu este proprietatea tabulară a Composesoratului U. Văleni înscrisă în C.F. 161 Văleni.
Instanța de fond nu a analizat celelalte aspecte invocate în cauză, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului.
Astfel, se impune a se verifica dacă membrii actualului Composesorat U. Văleni sunt moștenitorii membrilor composesoratului ce a ființat în anii 1929-1932, întrucât reclamantul și-a întemeiat cererea de anulare a ordinului prefectului pe motiv că este continuator al proprietarului tabular.
Simpla înscriere în actualul statut a dreptului de proprietate asupra terenurilor din CF 161 Văleni nu este suficientă, reconstituirea dreptului de proprietate făcându-se în condițiile legilor fondului funciar.
În acest sens, se impune depunerea la dosar a listei membrilor actuali și a actelor de stare civilă a acestora, precum și lista vechilor membri. Vechii membri pot fi găsiți fie în cartea funciară în care au fost înscriși toți membri, cu cotele aferente, ori în registrul persoanelor juridice care era ținut în anii 1930 la instanțe. Dacă acesta nu se mai găsește în arhiva instanței, s-ar putea afla la arhivele naționale. În acest sens, tribunalul reține că, pe lângă cartea funciară în care se înscria dreptul de proprietate în favoarea unui composesorat, se deschidea o carte funciară în care erau trecuți toți membri composesoratului, cu cota fiecăruia. Astfel, Ș. Laday a arătat în lucrarea sa că: „dacă proporția de avere a composesorilor care urmează a fi înscriși într-o carte funciară este fixată, atunci proporția aceasta se va arăta la fiecare coproprietar” (Ș. Laday, Cărțile Funduare, Institutul de Arte Grafice Cultural Cluj 1927, f. 15).
De asemenea, se impune a se verifica dacă pentru terenurile în litigiu au fost formulate cereri de reconstituire, întrucât în considerentele Sentinței civile nr. 331/2007 a Judecătoriei Huedin, dosar nr._ (f. 27, vol I, fond), s-a reținut că prin Hotărârea nr. 990/13.10.2006 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj a fost validat tabelul anexă 39, întocmit de C. locală B., în favoarea Composesoratului U. Văleni, pentru suprafața de 93,15 ha, deși suprafețele solicitate erau mult mai mari, iar în adresa P. județului Cluj de la fila 39, fond, s-a arătat că s-au depus un număr de 57 cereri individuale, în temeiul Legii nr. 1/2000, pentru terenurile ce au aparținut fostei forme asociative, dar singura cerere ce a fost găsită a fost cererea înregistrată sub nr. 1231/31.08.2005 (f. 118, recurs), prin care C. U. Văleni a arătat că revine la cererile anterioare.
Pentru aceste considerente și în baza art. 312 alin. 3 C.pr.civ., tribunalul va admite recursul declarat de C. U. Văleni împotriva Sentinței civile nr. 676/16.12.2013, pe care o va casa și va trimite cauza primei instanțe spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C. U. Văleni împotriva sentinței civile nr. 676/16.12.2013, dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, pe care o casează și trimite cauza primei instanțe spre rejudecare.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2014.
Președinte, C.-A. C. | Judecător, O. R. G. | Judecător, C.-V. B. |
Grefier, L. M. |
L.M. 30 Septembrie 2014
Pregătit pentru motivare A.P.B./07 Octombrie 2014
Red. O.R.G./08.12.2014/2 exemplare
Judecător fond: S. J. M. – Judecătoria Huedin
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 226/2014. Tribunalul CLUJ | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 591/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|








