Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 139/2014. Tribunalul CLUJ

Tribunalul CLUJ - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 139/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 237/211/2004

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ Nr. 139/A/2014

Ședința publică de la 28 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C.-A. C.

Judecător C.-V. B.

Grefier L. C.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelanții S. G. și R. I. împotriva Sentinței civile nr._/12.07.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimat R. V., intimat M. L., intimat M. A., intimat B. C. R.-SUCURSALA CLUJ, intervenient S. M., intervenient S. V. - D., intimat C. D. C., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13.02.2014, când instanța a mai amânat pronunțarea pentru data de 20.02.2014, respectiv 27.02.2014, încheieri care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

TRIBUNALUL

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr._ din 12.07.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N. s-a respins exceptia de netimbrare a completarii la actiune privind folosul de tras; s-a respins exceptia lipsei de interes privind simulatia; s-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune in ceea ce priveste folosul de tras aferent perioadei 2003- 9 06 2007 și s-a respins cererea cu privire la aceasta solicitare.

A fost admisă in parte cererea completata si precizata si extinsa formulata de reclamanta S. G., in contradictoriu cu paratii R. I.,R. V., cu domiciliul în Cluj-N., ., jud. Cluj, C. D. C., M. L., M. A. și BCR SUCURSALA CLUJ, din dosarul_ la care s-a conexat si dosarul 4956/2004 privind pe reclamantul R. I. impotriva piritilor S. G., M. L., M. A. și BCR SUCURSALA CLUJ ambele a judecatoriei CLUJ N. admitind in parte cererea si din acest din urma dosar

A fost admisă in parte cererea reconventionala completata si precizata formulate de piritul R. I.

S-a constatat ca reclamanta si piritul R. I. au dobandit in timpul casatoriei cu cota de contributie egala

-Imobilul teren incris in cf_ CLUJ nr top_/21/2 de 350 mp in valoare de 551 600 ron si contructie CLUB PENTRU TINERET 69 in valoare de_ ron

-imobilul teren inscris in CF 1093 CLUJ nr top_/2 in suprafata de 560 mp in valoare de_ situat pe .>

-imobilul teren inscris in CF_ CLUJ nr top_/2/3 in suprafata de 450 mp situat in CLUJ N. . valoare de_ ron

-Extindere imobil club 69 pina la placa plan parter edificata pe imobilul teren inscris in CF 1093 CLUJ nr top_/2 in suprafata de 560 mp situat pe . imobilul teren inscris in CF_ CLUJ nr top_/2/3 in suprafata de 450 mp situat in CLUJ N. . valoare de_ ron,care cuprinde fundatiile constructiei si structura de rezistenta a parterului la stadiul de rosu nefinisat fara instalatii electrice sanitare si incalzire, restul constructiei in valoare de 1 941 000 ron fiind ridicata de piritul R. I. din fonduri proprii avind caracter de bun propriu al acestuia ,constructia in totalitate avind valoarea de 2 800 000 ron

-cota de 1/2 parte din imobilul inscris in cf_ CLUJ nr top 9931/IV apartament situat in CLUJ N. . in valoare de 159 225 ron

-cota de 60% din imobilul inscris in CF_ CLUJ nr top 3885/C/II apartament nr.3 situat in CLUJ N. . cu garaj in valoare de_ ron

Auto RENAULT cu nr de inmatriculare_

S-a dispus partajarea bunurilor de mai sus prin formare de loturi astfel:

Lotul nr 1 se atribuie reclamantei si este format din urmatoarele bunuri in valoare de 4 978 700 ron

-Imobilul teren inscris in cf_ CLUJ nr top_/21/2 de 350 mp in valoare de 551 600 ron si contructie CLUB PENTRU TINERET 69 in valoare de_ ron

Lotul 2 se atribuie piritului si este format din urmatoarele bunuri cu valoare totala de 2 730 825 ron

-Extindere imobil club 69 pina la placa plan parter in valoare de_ ron

-imobilul teren inscris in CF 1093 CLUJ nr top_/2 in suprafata de 560 mp in valoare de_ situat pe .>

-imobilul teren inscris in CF_ CLUJ nr top_/2/3in suprafata de 450 mp situat in CLUJ N. . valoare de_ ron

-cota de 1/2 parte din imobilul inscris in cf_ CLUJ nr top 9931/IV apartament situat in CLUJ N. . in valoare de 159 225 ron

-cota de 60% din imobilul inscris in CF_ CLUJ nr top 3885/C/II apartament nr 3situat in CLUJ N. . cu garaj in valoare de_ ron

-Auto RENAULT cu nr de inmatriculare_

A fost obligată reclamanta sa platesca piritului R. I. suma de 1 123 937 ron in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotaririi cu titlu de sulta.

S-a constatat caracterul simulat al actului intitulat donatie autentificat de notariatul de stat CLUJ nr_/13 10 1992 prin care piritul R. I. a dobindit dreptul de proprietate asupra cotei de 1/6 parte din imobilul situat in CLUJ N. . acesta fiind in realitate un act de vanzare cumparare

A fost obligată reclamanta sa plateasca piritului R. I. contravaloarea in lei la data platii a sumei 755 de euro reprezentind 1/2 parte din lipsa de folosinta a auto RENAULT de mai sus in perioada 7 10 2007 la zi in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotaririi precum si suma de 200 ron cu titlu de despagubiri . Obliga piritul sa plateasca reclamantei ½ parte din valoarea lipsei de folosinta a imobilelor situate in CLUJ N. .-67-69 aferenta perioadei 10 06_10 in suma de 753 250 ron in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotaririi

S-a dispus inscrierea in cf a dreptului de proprietate al partilor privind imobilele atribuite cu titlu de partaj ca bunuri proprii mai putin a extinderii imobil club 69 pina la placa plan parter, petit care a fost respins.

Au fost respinse capetele din cererea reconventionala precizata si completata privind constatarea calitatii de bun comun a imobilului situat in CLUJ N. . si constatarea donatiei deghizate, a obligarii reclamantei la plata impozitelor si a asigurarilor, constatarea dobandirii a 3 tablouri si partajarea lor

S-a respins cererea de chemare in judecata a altor persoane respectiv a intervenientilor S. M. si S. V. ambii cu domiciliul în Cluj-N., ., jud. Cluj cel din urma decedat in timpul procesului mostenitorii fiind reclamanta S. G. si intervenienta S. M.

S-a luat act de renuntarea reclamantei la capetele de cerere privind constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile identificate la pozitia 1-51 din anexa 1 din cererea precizata si partajarea lor,constatarea dobandirii partilor sociale ale . . si partajarea lor, constatarea simulatiei actului de cesiune a partilor sociale ale . catre pirita R. V., constatarea calitatii de bun propriu a bunului farfurie din portelan frantuzesc pictata manual si obligarea la restituire

A fost obligat piritul R. I. sa plateasca reclamantei suma de_ ron cheltuieli partiale de judecata reprezentind onorariu avocatial si taxa de timbru compensandu-se restul cheltuielilor.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea inregistrta la data de 28 01 2004 dosar 1561/2004 a judecatoriei CLUJ N. reclamanta S. G. a chemat în judecată pe pârâții R. I., R. V., M. L., M. A., B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ solicitând instanței să constate că în timpul căsătoriei reclamanta și pârâtul de rândul 1 au dobândit următoarele bunuri:

1. Imobilul apartament nr. 3 situat în Cluj-N., ., înscris în CF nr._ Cluj în valoare de 50.000 euro;

2. Imobilul spațiu comercial situat în Cluj-N., ., înscris în CF nr._ Cluj în valoare de 40.000 euro;

3. Imobilul spațiu de discotecă în construcție situat în Cluj-N., . nr. 65-67, neevidențiat în CF în această formă și construit pe terenul din CF_ și 1093 Cluj-N. în valoare de 200.000 euro;

4. Teren construcție situat în Cluj-N., ., înscris în CF_ Cluj-N., sub denumirea de CLUB 69 (discotecă, restaurant, hotel) în valoare de 533.000 euro conf. exp. tehnice efectuate la cererea pârâtului de rd. 1 pentru asigurare de dovezi.si bunuri mobile potrivit anexelor 1-5, sa se constate ca reclamanta are un drept de creanta asupra apartamentului nr 3 din . rezultind din achitarea ratelor lunare sa se dispuna inscrierea si evidentierea constructiei existente pe teren fundatie si ridicare in rosu a unei constructii cu destinatie finala de discoteca si terasa pe numele reclamantei si piritului pina l in stadiul de turnare a balcoanelor sa se constate calitatea de bun propriu al piritului asupra extinderii constructiei dupa divort partajarea bunurilor comune prin obligarea piritului la plata sumei ce va fi reactualizata reprezentind ½ parte din ratele platite la imobilul de pe . . cu terenul aferent din CF1093CLUJ si CF_ CLUJ cu obligareA piritului la sulta, atribuirea constructiei CLUB 69 si a terenului in favoarea piritului atribuirea cotei de 1/3 parte din imobilul situat in CLUJ N. . in favoarea reclamantei, iar in ceeea ce priveste bunurile mobile prin formarea a 2 loturi echivalente valoric compensarea sultelor cu retinerea preluarii dreptului de ipoteca aferent fiecarui beneficiar si cu diminuarea corespunzatoare a sultelor raportat la cota de ½ parte din dreptul de ipoteca ,sa se dispuna inscrierea in cf a dreptului sau de proprietate asupra imobilului atribuit cu titlu de cumparare si partaj, partile avind o contributie de ½ parte la achizitionarea bunurilor comune

In motivare, reclamanta a invederat ca a dobandit impreuna cu piritul in timpul casatoriei bunurile enumerate in actiune iar fata de necesitatea reglementarii situatiei juridice a acestora a promovat prezenta cerere

Prin intimpinarea formulata f28 piritul R. I. s-a declarat de acord cu admiterea in parte a cererii formulind si cere reconventionala prin care a solicitat:

I. Să se stabilească, că în timpul căsătoriei încheiate cu reclamanta au dobândit cu o contribuție totală de 70% din partea pârâtului următoarele bunuri:

I.1. Imobilul înscris în CF 114.922 Cluj-N., nr. top_/2/1 sub A+1 compus din teren în suprafață de 350 p situat în . și Club Pentru Tineret – construcție pe fundații de beton, cadre din b.a., zidărie din cărămidă și b.c.a. învelitoare timp Lindab compusă din demisol: discotecă (ring), curte serviciu, 2 spații depozitare, CT, WC (bărbați, wc (femei), garderobă + pază, foyer, cameră aparate 3 scări de acces, acces de serviciu (auto) acces principal public; parter: salon biliard, bar, bucătărie, pensiune servire masă, depozit, vestiar femei, vestiar bărbați, wc (bărbați), wc (femei), scară metalică, scară interioară, salon jocuri mecanice; Etaj: I: recepție, cameră, 2 birouri cu WC de serviciu birou, wc cu duș, . cu 2 paturi, wc cu duș și terasă, 1 cameră cu un pat cu wc și duș și scarp interioară, Etaj II: pasarelă, loc control și cameră curat, 2 camere cu 1 pat cu wc și duș, . wc și duș și vestibul, . paturi, living, wc cu duș și terasă, . cu 2 paturi cu wc și duș, 4 camere cu 2 paturi cu wc și duș;

I.2. Imobilul situat în Cluj-N. . înscris în CF 1093 Cluj-N. cu nr. top_/2 teren în suprafață de 560 mp;

I.3. Imobilul situat în Cluj-N., ., înscris în CF_ cu nr. top_/2/3 teren în suprafață de 450 mp și construcție constând în …. aflată în faza de executare și neevidențiată în CF;

I.4. C. de 1/3 parte din apartamentul nr. 4 situat în Cluj-N., ., la parter, înscris în CF_ cu nr. top 9931/IV compus din spațiu comercial, oficiu, wc, pivniță, boxa nr. 2, cu părțile indivize comune de 6/512 parte din CF col. 8297;

I.5 Bunurile mobile menționate în Anexa 1.

II. Să se dispună partajarea bunurilor imobile în natură având în vedere cota de contribuție a fiecărui soț la dobândirea lor, valoarea bunurilor ce urmează a fi stabilită prin expertiză tehnică cu formarea a două loturi și stabilirea sultelor corespunzătoare pentru egalizare valorică cu atribuirea către pârât a imobilelor înscrise în CF 114.922 Cluj-N. nr. top_/2/1 în CF 1093 Cluj-N., cu nr. top_/2 și în CF_ Cluj-N. cu nr. top_/2/3 și a bunurilor mobile cuprinse în lotul 2 din anexa la prezenta cerere și cu atribuirea către reclamantă a cotei de 1/3 parte din apartamentul nr. 4 situat în Cluj-N. ., la parter, înscris în CF_ cu nr. top 9931/IV și a bunurilor mobile cuprinse în anexa la prezenta cerere;

III. să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea pârâtului asupra imobilelor atribuite cu titlu de drept de cumpărare și partaj ca bun propriu; cu obligarea reclamantei - pârâte reconvenționale la plata cheltuielilor de judecată, dacă se va opune admiterii prezentei cereri

In motivare, piritul a invederat ca are o cota mai mare de contributie la dobandirea bunurilor comune in conditiile in care pe timpul casatoriei partilor a realizat venituri mai mari decit pirita ,mai mult a vindut unele bunuri proprii si a reinvestit banii in bunurile imobile de mai sus

Prin intimpinarea formulata f 42 pirita B. C. R. s-adeclarat de acord cu admiterea cererii

Prin cererea ce face obiectul dosarului 4956/2004 a judecatoriei CLUJ N. conexat la primul asa cum reiese din dedinta publica din 3 05 2004 reclamatul R. I. a chemat in judecata pe pirita S. G., M. L., M. A., B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ solicitind instantei pronuntarea unei sentinte prin care . să se constate că în timpul căsătoriei părților au dobândit cu o contribuție de 70% din partea pârâtului următoarele bunuri:

1. Imobilul înscris în CF 114.922 Cluj-N., nr. top_/2/1 sub A+1 compus din teren în suprafață de 350 p situat în . și Club Pentru Tineret – construcție pe fundații de beton, cadre din b.a., zidărie din cărămidă și b.c.a. învelitoare timp Lindab compusă din Demisol: discotecă (ring), curte serviciu, 2 spații depozitare, CT, WC (bărbați, wc (femei), garderobă + pază, foyer, cameră aparate 3 scări de acces, acces de serviciu (auto) acces principal public; parter: salon biliard, bar, bucătărie, pensiune servire masă, depozit, vestiar femei, vestiar bărbați, wc (bărbați), wc (femei), scară metalică, scară interioară, salon jocuri mecanice; etaj: I: recepție, cameră, 2 birouri cu WC de serviciu birou, wc cu duș, . cu 2 paturi, wc cu duș și terasă, 1 cameră cu un pat cu wc și duș și scarp interioară, etaj II: pasarelă, loc control și cameră curat, 2 camere cu 1 pat cu wc și duș, . wc și duș și vestibul, . paturi, living, wc cu duș și terasă, . cu 2 paturi cu wc și duș, 4 camere cu 2 paturi cu wc și duș în valoare de 450.000 euro;

2. Imobilul situat în Cluj-N. . înscris în CF 1093 Cluj-N. cu nr. top_/2 teren în suprafață de 560 mp – 32.000 USD

3. Imobilul situat în Cluj-N., ., înscris în CF_ cu nr. top_/2/3 teren în suprafață de 450 mp și construcție constând în fază de executare și neevidențiată în CF în valoare de 34.000 USD

4. C. de 1/3 parte din apartamentul nr. 4 situat în Cluj-N., ., la parter, înscris în CF_ cu nr. top 9931/IV compus din spațiu comercial, oficiu, wc, pivniță, boxa nr. 2, cu părțile indivize comune de 6/512 parte din CF col. 8297, în valoare de 26.000 euro;

- să se dispună partajarea bunurilor comune cu plata sultei ce urmează a fi stabilită având în vedere contribuția pârâtului de 70% la dobândirea bunurilor;

- să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilelor ce le vor fi atribuite prin partaj; cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

Ulterior, in urma regulatorului de competenta prin sentinta civila nr 33/3004 a CURTII DE APEL CLUJ intreg dosarul a fost trimis judecatoriei CLUJNAPOCA spre competenta solutionare formandu-se astfel dosarul dosarul_

In cadrul acestui dosar reclamanta a formulat precizare de actiune privind partajul bunurilor comune f49 prin care a solicitat să se constate că în timpul căsătoriei aceasta a dobândit împreună cu R. I. bunurile mobile comune enumerate la poz. 1-51 din anexa nr. 1 la prezenta precizare de acțiune; să se constate că în timpul căsătoriei, reclamanta a dobândit împreună cu R. I. bunurile comune descrise la poz. 53-54 din anexa 1 la prezenta precizare de acțiune: spațiu discotecă în construcție situat în Cluj-N., . nr. 65-67, înscris în CF nr. 1093, nr. top_/2 și CF nr._, nr. top_/2/3 și teren și construcție, denumite Club 69, situate în Cluj-N., . nr. 9, înscris în CF_, nr._/2/1, sub A+1; să se constate că în timpul căsătoriei, reclamanta a dobândit împreună cu R. I. în cote de contribuție diferite, imobilele descrise la poz. 55-56 din anexa nr. 1 la prezenta precizare la acțiune: apartament (cu garaj) situat în Cluj-N., . . CF_, nr. top 3885/C/III, sub A+1 și imobilul situat în Cluj-N., ., înscris în CF n r._, nr. top 9931/IV sub A+1; să se constate că în timpul căsătoriei reclamanta a dobândit împreună cu R. I., în calitate de bunuri comune, părțile sociale ale . și 50% din părțile sociale ale .; să se dispună partajarea în natură a bunurilor mobile și imobile enumerate în anexa nr. 1 la prezenta precizare de acțiune, conform prevederilor legii, cu obligarea la plata unei sulte către partea îndreptățită; să se constate că actul intitulat donație aferent cotei de 1/6 din imobilul situat în Cluj-N., ., reprezintă simulația unui act real de vânzare-cumpărare; să se constate că actul prin care R. I. a cesionat Valeriei R. (mama sa) cota de 50% din părțile sociale ale . reprezintă un act fictiv, o simulație; să se constate că bunul mobil înscris la poziția nr. 52 sdin anexa nr. 1 la prezenta precizare la acțiune (farfurie din porțelan franțuzesc pictată manual) este un bun propriu al reclamantei și să fie obligat pârâtul la restituirea acestuia; cu cheltuieli de judecată.

Bunurile din anexa de mai sus pozitia 1-51 sint sint :masă sticlă, scaun inox,frigider – 2 buc., televizor – 2 buc., aragaz – 2 buc., mobilă bucătărie – 2 buc., fotolii+canapea piele, măsuță sticlă, vitrină, măsuță TV, lampadar cu măsuță, bibliotecă Feleacul, balansoar,mobilă Royal, măsuță, canapea extensibilă, candelabre Bohemia, dormitor Dallas comun, aparat cafea, pahare cristal, set tacâmuri inox, aparat foto Kodak, aparat foto Polaroid, mașină spălat, covoare – 3 buc., carpete – 5 buc., dulap pantofi – 2 buc., tablouri, tablouri – 4 buc., vaza mare, perdele, cuvertura pat, lenjerii pat,vaze porțelan chinezesc, vaze decor, draperii albastre, draperii cognac, fețe de masă, fructiere cobalt, fructiere cristal, cărți bibliotecă, seturi bucătărie, chevalet, centrala termică, calorifere, măsuță cafea, canapea, fotolii extensibile, auto Ford Mondeo, aparat foto Zenit, camera video

In motivare, reclamanta a invederat ca in ceea ce priveste apartamentul nr 3 din . piritul R. I. a achitat un avans de_ lei restul ratelor au fost platite de parti in timpul casatoriei ,iar in ceea ce priveste cota de dobandire de 1/3 parte din imobilul situat in CLUJ N. . de catre R. I. prin donatie este de fapt vorba despre vanzare cumparare actul de donatie fiind unul simulat ,pentru ca situatia materiala precara a instrainatorului nu i-ar fi permis altruismul unei donatii In plus cesiunea partilor sotiale ale . de catre pirit in favoarea mamei sale nu este decit un act simulat realizat in scopul de a exclude de la masa bunurilor de impărtit părtile sociale detinute in societate.

Prin intimpinarea la precizarea de actiune f f124 piritul R. I. s-a declarat de acord cu admiterea in parte a acesteia formulând totodata cerere de chemare in judecata a altor persoane respectiv a parintilor reclamantei intervenientii S. V. SI S. M. precum si cerere reconventionala prin care- să se constate că în timpul căsătoriei părților au dobândit cu o contribuție de 70% din partea pârâtului următoarele bunuri:

2. Imobilul situat în Cluj-N. . înscris în CF 1093 Cluj-N. cu nr. top_/2 teren în suprafață de 560 mp –

3. Imobilul situat în Cluj-N., ., înscris în CF_ cu nr. top_/2/3 teren în suprafață de 450 mp și construcție constând în fază de executare și neevidențiată în CF

Imobilul situata in CLUJ N. . constatind totodata donatia deghizata cu privire la acest imobil efectuata de fostii soti in favoarea intervenientilor S. V. SI M.

Bunurile mobile mentionate in anexa 1 precum si auto RENAULT aflat in posesia parintilor reclmantei

- să se dispună partajarea bunurilor comune in natura asa cum se arata in cerere având în vedere contribuția pârâtului de 70% la dobândirea bunurilor;si inscrierea in cartea funciara a bunurilor atribuite cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

In motivare, piritul a invederat ca intimpul casatoriei a achizitionat imobilul din Cluj-N. . ulterior a instrainat acest imobil in favoarea parintilor piritei fara a primi vreun prêt asa incit considera ca in cauza este vorba desore o donatie deghizata In plus in timpul casatoriei au achizitionat si auto RENAULT care se afla in posesia parintilor piritei

Prin intimpinarea formulata f 151intervenientii S. V. si M. s-au opus cererii piritului

Ulterior reclamanta s-a completat cererea f51 vol 3 solictind insantei pronuntarea unei sentinte prin care sa se dispuna obligarea piritului R. I. la plata către reclamantă a sumei de 1.000.000 lei reprezentând lipsa folosinței in perioada 2003-2010 a bunurilor imobile din Cluj-N., .-67-69, jud. Cluj, echivalente cotei reclamantei de proprietate până la soluționarea procesului de partaj; cu cheltuieli de judecată

In motivare, reclamanta a invederat ca de la alungarea acesteia de la domiciliul comun piritul foloseste singur imobilele in discutie privand reclamanta de folosinta acestora

Prin intimpinarea formulata f 60 vol 3 ,piritul s-a opus cererii completate invocand exceptia insuficientei timbrari a petitului de mai sus precum si exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada_07 formulind totodata si cerere reconventionala f63 vol 3 prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata următoarelor sume: 70% din chiria/zi calculată la nivelul de piață a firmelor de profil închiriere autoturisme, ce urmează a fi stabilită prin expertiză, pe întreaga perioadă începând cu data de 7.10.2007, calculată până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii de partaj, pentru lipsa de folosință a autoturismului_ aflat în posesia reclamantei; a impozitelor + asigurare aferente perioadei2007 pentru autoturismul_ aflat în posesia reclamantei, până la rămânerea irevocabilă a partajului; contravaloare amendă 200 lei stabilită în sarcina sa conf. PV_ aflat în posesia reclamantei; cu cheltuieli de judecată.

In sedinta publica din data de 9 12 2010 f 84 vol 3 reprez piritului a precizat petitul de mai sus in sensul obligarii reclamantei la plata impozitului si a asiguraii auto RCA aferente anilor 2007-2010 iar folosul de tras il solicita de la data de 7 10 2007 si pina la zi

Din probele dosarului instanta retine urmatoarele:

Potrivit sentintei civile nr 6421/2003 a judecatoriei CLUJ N. s-a desfacut prin divort casatoria incheiat de parti la data de 27 08 1982

Din extrasele de la dosar reiese ca partile au dobandit in timpul casatoriei imobilele:

Imobilul teren inscris in cf_ CLUJ nr top_/21/2 de 350 mp si contructie CLUB PENTRU TINERET 69

-imobilul teren inscris in CF 1093 CLUJ nr top_/2 in suprafata de 560 situat pe .>

-imobilul teren inscris in CF_ CLUJ nr top_/2/3 in suprafata de 450 mp situat in CLUJ N. .>

-cota de 1/3 parte din imobilul inscris in cf_ CLUJ nr top 9931/IV apartament situat in CLUJ N. . cota de 1/6 parte din imobil fiind dobandita de piritul R. I. cu titlu de donatie

-iar in CF_ CLUJ nr top 3885/C/II apartament nr 3 situat in CLUJ N. . cu garaj sint inscrisi ca si coproprietari tabulari cu titlu de construire piritul R. I. si mama acestuia R. V. iar apoi imobilul revine in proprietate piritului R. I.

De asemenea la dosar s-a depus si copia certificatului de inmatriculare a auto RENAULT cu nr de inmatriculare_ data inmatricularii 14. 12.1998 detinator R. I..

In cauza s-a luat interogatoriul reclamantei f 183 vol 1 care a invederat in legatura cu apartamentul nr 3 situat in CLUJ N. . ca avansul a fost platit de catre pirit, restul ratelor insa au fost retinute din salariul piritului si nicidecum din chiria apartamentului 33 situat in cluj napoca . deoarece in perioada achitarii ratelor sotii stateau acolo In legatura cu apartamentul de pe . arata ca a investit in plata pretului acestuia contravaloarea unui DACII primita cadou de la parinti cu ocazia casatoriei Arata ca pina la momentul divortului pe imobilul teren situat in CLUJ N. . s-a edificat impreuna cu sotul in afara de fundatie constructia pina la nivelul turnarii plafonului Arata ca ,in legatura cu imobilul situat in CLUJ N. . a fost intotdeauna al parintilor sai insa acestia venind de la tara nu au putut detine in proprietate aceasta casa particulara asa ca au recurs la un artificiu acela ca, imobilul sa fie trecut pe numele acesteia D. scriptic a fost proprietar asupra acestui imobil nu s-a pus problema vreunui pret Recunoaste ca auto RENAULT se afla in posesia parintilor ei Nu recunoaste cota de 70% a piritului la dobandirea bunurilor comune si nici faptul ca piritul ar fi vandut in timpul casatoriei bunuri imobile pretul ,investindu-l in imobilele supuse partajului Arata ca la inceputul casatoriei ambii soti au avut cite ceva respectiv reclamanta_ ron si o masina DACIA iar piritul avansul pentru imobilul de pe . masina veche Arata ca in timpul casatoriei au fost doar 2 ani si 6 luni in care nu a lucrat insa s-a ocupat cu comert cu bijuterii in RUSIA comert cu incaltaminte sume pe care le-a afectat familiei apoi a fost vanzator la BNR controlor ghiseu la ACR contabil si apoi la CREDIT BANK in cele din urma la o societate comerciala.

In timpul casatoriei a fost ajutata mereu de parinti cu munca fizica, bani, hrana parintii contribuind cu sume de bani la achizitionarea casei de pe . pntru CLUB 69 .A fost ajutat si piritul de familia lui mai putin cu bani mai mult cu produse de la tara aratind ca pe parcursul casatoriei doar ea a facut menajul

Din interogatoriul luat intervenientilor S. V. SI M. f 186-189 reiese ca reclamanta si piritul au stat in chirie pe . . anul 1989-1990 pina practic s-a terminat locuinta de pe . la imobilul CLUB 69 pina la momentul divortului era ridicat doar un etaj .In legatura cu imobilul din CLUJ N. . ca acestia l-au cumparat ,parctic sotii nu au avut nici o contributie si s-a recurs la acest artificiu datorita faptului ca S. M. nu a avut buletin de CLUJ .Recunosc ca in posesia acestora se afla auto RENAULT Arata ca au contribuit cu sume de bani la achizitionarea imobilului de pe HASDEU 65-67 si la cel din HASDEU 69 si au mai dat si alte sume In plus la casatorie au facut cadou o masina fetei respectiv au inscris banii pe un livret CEC iar dupa revolutie acestia au scos banii si au cumparat casa de pe H.. In timpul casatoriei cu piritul si parintii acestuia au ajutat cu produse

Din interogatoriul luat piritului I. reiese ca, in legatura cu imobilul edificat pe .-67 a construit impreuna cu reclamanta fundatia pin inclusiv la plafonul parterului ,restul construind singur In legatura cu apartamentul de pe . este bunul sau propriu deoarece_ ron i-a investit in avansul pentru acest apartament iar restul s-a platit in rate in timpul casatoriei in perioada in care reclamanta nu lucra

In cadrul suplimentului la interogator a invederat piritul ca parintii acestuia au investit in apartamentul de pe STRADA MUNCITORILOR_ lei bani proveniti dintr-o casa demolata a acestora Arata in legatura cu imobilul de pe . a fost bun comun al sau si al fostei sotii si pentru ca la venirea in CLUJ socrii nu puteau obtine buletin pentru aceasta localitate s-a trecut pe numele lor.A existat un preț de vanzre al acestui imobil ,pretul a fost mic pentru a nu plati la stat In plus, parintii reclamantei au dat o parte din bani pentru imobilul de pe HASDEU 65-67 Arata ca pe timpul cit a fost casatorit cu reclamanta a lucrat si a castigat de 3 ori mai mult ca ea a fost ospatar sef de sala s-a ocupat de masini aduse din strainatate, a avut firme. Arata ca si reclamanta a lucrat asa cum aceasta a declarat insa au fost perioade in care nu a lucrat .Menajul l-a facut doar reclamanta Arata ca in legatura cu donatia primita de la numitul C. nu-i mai retine primul nume arata ca a murit la un an sau 2 dupa ce i-a facut donatia a fost o persoana paralizata pe care piritul a ajutat-o si de aceea i-a facut donatia ba mai mult a ajutat si pe fiul donatorului .

Din interogatoriul luat piritei R. V. mama piritului R. I. reiese ca aceasta a investit in apartamentul de pe ._ de lei pe care a primit-o in contul despagubirilor unui apartament de pe STRDA H. nr 112 Acesta ultim imobil arata ca l-a inchiriat Fostii soti au stat in imobilul de pe STRAD H. 112 pina in anul 1987 si nu i-au platit chirie fiind o intelegere ca fostii soti sa plateasca ratele la apartamentul nr 3 de pe .> In cauza au fost audiati o pleiada de martori atit ai reclamantei cit si ai piritului R. I. din ansamblul probelor testimoniale desprinzandu-se faptul ca practic sotii au muncit cot la cot pe perioada casatoriei pentru dobandirea bunurilor comune, mai mult asa cum piritul recunoste reclamanta a facut si menajul comun, lucru care are relevanta in aprecierea cotei sale de contributie chiar daca a fost o perioada in timpul indelungatei casnicii in care aceasta nu a lucrat In plus se desprinde cu claritate faptul ca sotii au fost ajutati pe parcursul,casatoriei de parintii lor atit cu bani ,parte investiti in imobilele supuse partajului cit si cu produse, ajutor care nu se poate cuantifica raportat la ansamblul bunurilor in mod concret dar s-a dovedit ca el a existat .In legatura cu constructia de pe HASDEU 65-67 asa cum reiese din probe ea a fost ridicata practic in timpul casatoriei pina la primul nivel ,restul fiind contributia piritului.

De asemenea martorii au relevat ca imobilul constructie situat in CLUJ N. . proprietatea parintilor piritei acesta fiind platit din banii lor si imobiul a ajuns pe numele sotilor doar pentru ca exista o interdictie legala la acea data ,acestia nu puteau obtine buletin de CLUJ

De asemenea in cauza s-au efectuat mai multe expertize de specialitate respectiv instanta a luat ca reper expertiza expertului A. I. respectic cea de la f255 vol 2 prin care s-au evaluat din nou imobilele expertizate initial aceasata avind in vedere ca procesul a durat mai mult timp, in care fluctuatiile pe piata imobiliara sint arhicunoscute in contextul crizei economice

Dar acesta expertiza s-a coroborat practic cu utima facuta de acelasi expert f 127 si urmatoartele vol 3 ale carei valori au stat in mare parte la baza evaluarii retinute de instanta retinind evaluarea anterioara a expertului in cea ce priveste extinderea imobilului club 69 facuta in timpul casatoriei de parti.

Instanta de fond a apreciat ca metoda de calcul aleasa de expert respecta exigentele in materie fiind firesc ca se ia ca si reper evaluarea imobilelor facuta la un moment cit mai aproape de pronuntare raportat la durata mare a procesului si la fluctualtiile pietei imobiliare

Instanta de fond a apreciat de asemenea ca opozitia piritului la aceste valori este practic formala, in conditiile in care in ultima sedinta de judecata a declarat ca ar fi de acord cu aceste valori daca toate imobilele i s-ar atribui reclamantei Istanta apreciaza ca valorile luate in calcul trebuie sa fie obiective si nicidecum in functie de interesele particulare ale partilor A lua in considerare o expertiza efectuata in 2003 asa cum piritul in mod repetat a solicitat, aceea a expertului V. nu apare deloc o solutie obiectiva raportat la alegatiile de mai sus.

F. de cele de mai sus instanta de fond a admis in parte cererea completata si precizata si extinsa fata de piritul C. D. C. f148 vol 1 din dosarul_ la care s-a conexat si dosarul 4956/2004 ambele a judecatoriei CLUJ N. admitind in parte cererea si din acest din urma dosar

De asemenea a admis in parte cererea reconventionala completata si precizata formulata de piritul R. I.

Aceasta nu inainte insa de a respinge exceptia de netimbrare a completarii la actiune privind folosul de tras in conditiile in care la f 82 vol 3 se afla taxa de timbru platita de reclamanta in suma de_ ron

A fost respinsă exceptia lipsei de interes privind simulatia in ceea ce ce priveste cota de 1/6 parte din imobiul situat in Cluj N. . invocata de pirit prin intimpinare, in conditiile in care reclamanta are interesul sa formuleze un de soarta calificarii actului juridic care a stat la dobandirea acestei cote de catre pirit stind marirea comunitatii de bunuri sau nu

S-a admis insa exceptia prescriptiei dreptului la actiune in ceea ce priveste folosul de tras aferent perioadei 2003- 9 06 2007 si se va respinge cererea cu privire la aceasta solicitare. Aceasta in conditiile in care dreptul reclamantei este esentialmente un drept de ceanta, iar acesta este supus in mod cert prescriptiei extinctive cu termenul sau general de 3 ani asa cum arata art 1,3 din DL167/1958

Ori, acest termen curge de la data de la care reclamanta a cunoscut sau a putut sa cunoasa paguba si pe cele raspunzator asa cum cere art 7,8 din D-L 167/1958 ori in mod cert asa cum arata in completarea sa de actiune acest lucru l-a cunsocut anterior anului 2007

In baza art 30 cod fam s-a constatat ca reclamanta si piritul R. I. au dobandit in timpul casatoriei cu cota de contributie egala

-Imobilul teren incris in cf_ CLUJ nr top_/21/2 de 350 mp in valoare de 551 600 ron si contructie CLUB PENTRU TINERET 69 in valoare de_ ron

-imobilul teren inscris in CF 1093 CLUJ nr top_/2 in suprafata de 560 mp in valoare de_ situat pe .>

-imobilul teren inscris in CF_ CLUJ nr top_/2/3 in suprafata de 450 mp situat in CLUJ N. . valoare de_ ron

-cota de 1/2 parte din imobilul inscris in cf_ CLUJ nr top 9931/IV apartament situat in CLUJ N. . in valoare de 159 225 ron

-cota de 60% din imobilul inscris in CF_ CLUJ nr top 3885/C/II apartament nr 3situat in CLUJ N. . cu garaj in valoare de_ ron

Auto RENAULT cu nr de inmatriculare_

Instanta a retinut cota de contributie egala la dobandirea bunurilor de mai sus pentru cele ce au fost atatate respectiv, faptul ca ambii soti au muncit, au fost ajutati material de parinti iar reclamanta a facut menajul

In plus nu s-a dovedit ca piritul R. I. ar fi vandut bunuri imobile,care sa fie afectate imobilelor supuse partajului, iar cota de contributie se apreciaza in mod global in raport de universalitatea de bunuri si nicidecum de un bun individual

Daca in legatura cu o parte din bunurile de mai sus nu se contesta caracterul lor de bun comun ,altele comporta discutii ,motiv pentru care instanta va face urmataorele aprecieri:

In primul rind trebuie punctat faptul ca in sedinta publica din 17 11 2005 volum 1 reprezentantul reclamantei si al piritului au inteles sa sustina doar precizarile din dosar 12 909 /2004 respectiv actiunea precizata de la f 49-188 respectiv cererea de chemare in judecata a altor persoane si cererea reconventionala precizate de la f 124-125.

Revenind, primele 3 imobile enumerate mai sus nu comporta discutii asupra caracterului de bun comun neexistind opozitii

In legatura cu -Extinderea imobil club 69 pina la placa plan parter edificata pe imobilul teren inscris in CF 1093 CLUJ nr top_/2 in suprafata de 560 mp situat pe . imobilul teren inscris in CF_ CLUJ nr top_/2/3 in suprafata de 450 mp situat in CLUJ N. . valoare de_ ron,care cuprinde fundatiile constructiei si structura de rezistenta a parterului la stadiul de rosu nefinisat fara instalatii electrice sanitare si incalzire, restul constructiei in valoare de 1 941 000 ron fiind ridicata de piritul R. I. din fonduri proprii avind caracter de bun propriu al acestuia ,constructia in totalitate avind valoarea de 2 800 000 ron - instanta a retinut ca din probele adminstrate in timpul casatoriei fostii soti au edificat constructia pina la acest stadiu, reiesind cu claritate ca restul constructiei a fost edificata de piritul R. I. dupa desfacerea casatoriei.

In acord cu literatura de specialitate, in cazul in care sotii construiesc pe un teren bun comun, cazul in speta, constructia va avea caracter comun sau propriu in functie de mijloacele cu care s-a construit respectiv comune sau proprii.

Ori ,asa cum s-a aratat mai sus, partea de constructie edificata de soti va avea caracterul de bun comun iar partea de constructie edificata doar de pirit va avea caracter de bun propriu.

Sotii au mai dobandit cota de 1/2 parte din imobilul inscris in cf_ CLUJ nr top 9931/IV apartament situat in CLUJ N. . in valoare de 159 225 ron.

Aceasta cota reiese din admiterea petitului privind constatarea caracterului simulat al actului intitulat donatie autentificat de notariatul de stat CLUJ nr_/13 10 1992 prin care piritul R. I. a dobindit dreptul de proprietate asupra cotei de 1/6 parte din imobilul situat in CLUJ N. . acesta fiind in realitate un act de vanzare cumparare.

Acest contract de donatie autentificat de notariatul de stat CLUJ nr sub_/13 10 1992 reiese din cele consemnate in de la f 98 vol 1 de sub B17, 18 .

Potrivit cartii funciare piritul C. D. C. a donat in parti egale cota sa de 1/3 parte din imobil piritului R. I. si piritului MINTEAUAN L..

Insa la f165 vol 1 exista antecontractul sub semnatura privata incheiat la data de 8 05 1992, deci anterior actului autentic prin care piritul C. D. C. vinde piritilor R. I. SI M. L. cota sa de 1/3 parte din imobilul in discutie pentru pretul de 900.000 lei.

In conditiile in care piritul a declarat ca isi recunoaste semnatura de pe acest contract in sedinta publica din 16 03 2006 f166 vol1 iar piritul C. D. a recunoscut ca a primit parte din preț in anul 1992 iar restul cu ocazia incheierii actului autentic autentic f 227 vol 1 este evident ca intentia reala a partilor a fost aceea de a vinde existând astfel si contra inscrisul incheiat anterior incheierii actului aparent fiind astfel indeplinite conditiile simulatiei, exceptia inadmisibilitatii, exceptie de fond invocata de piritul R. I. ,in sensul inexistentei contrainscrisului neavind suport probator .

Astfel sotii pe linga faptul au dobandit ca si bun comun cota de 1/3 parte din acest imobil fapt care reiese cu claritate din cuprinsul cartii funciare, mai au in patrimoniul lor si cota de 1/6 parte din imobil in urma declararii caracterului simulat al actului de donatie asa incit in total detin 1/2 parte din imobil.

In legatura cu cota de 1/6 parte din imobil ea a fost achizitionata in timpul casatoriei cu reclamanta astfel ca aceasta este bun comun in cote egale. Nu s-a dovedit achizitionarea cotei din surse proprii a piritului Insa din probe reiese in legatura cu acest apartament ca parintii reclamantei au dat ca si dar de nunta un CEC de_ lei care s-a trasformat . asa cum reiese de la f 101 vol 1 vandut ulterior.

In ceea ce priveste cota de 60% din imobilul inscris in CF_ CLUJ nr top 3885/C/II apartament nr 3 situat in CLUJ N. . cu garaj,

La f 220 -222 se afla actele privind achizitionarea apartamentului nr 3 in discutie

Ori, din aceste acte se desprinde faptul ca la 10 05 1985 s-a incheiat un contract de construire cu piritul R. I., pretul total al locuintei fiind de 203 655 lei impreuna cu garaj si anexe iar acesta s-a achitat sub forma unui avans si a unor rate care s-au platit in urma incheierii unui contract de imprumut incheiat tot de catre pirit si din care reiese ca imprumutul a fost_ lei care a inceput potrivit prevederilor contractuale sa fie rambursat la 1 02 1986 si pina in ianuarie 2001 insa din adeverinta de la f 220 reiese ca creditul a fost achitat integral la data de 25 11 1992.

Tot din cuprinsul contractului reiese ca avansul a fost platit cu dispozitia de plata 63 din 6 05 1985

Acest imobil ,fata de faptul ca data predarii preluarii se afla in timpul casatoriei are caracterul de bun comun, oricum piritul R. I. chiar daca initial a fost intabulat alaturi de pirita R. V. care nu apare in nici unul din actele de dobandire – are un drept de proprietate fiind irelevant ca reclamanta nu apare alaturi de acesta inscrisa in cartea funciara.

Astfel, revenind, instanta de fond a apreciat ca cota de dobandire a sotilor cu privire la acest imobil este de 60 %

Acesta, in conditiile in care s-a dovedit, aspect de altfel necontestat de partile interesate cum ca piritul R. I. a platit un avans pe care instanta l-a retinut in suma de_ recunoscut de reclamanta si in conditiile in care piritul a aratat la interogator ca banii i-au pus parintii săi, proveniti din despagubirea incasata pentru un alt imobil.

Ori ,chiar mama piritului tot la interogator a indicat exact ca aceasta suma este de_ lei.

Ori ,suma recunsocuta de reclamanta cu titlu de avans raportata la pretul imobilului de_ lei rezulta rotunjit 40% contributia proprie a piritului ,respectiv a familiei sale

Rezulta ca restul de 60% este contributia sotilor ,respectiv s-a dovedit ca ratele au fost platite in timpul casatoriei de acestia iar ceea ce excede platii acestor rate scazand si avansul platit exclusiv de pirit nu s-a dovedit ca ar fi contributia proprie a vreunuia din soti deci este tot . la ratele platite pentru acest apartament ,instanta de fond a apreciat ca nu s-a dovedit teza piritului in sensul ca banii pentru rate proveneau din chiria pe care parintii sai o incasau de la imobilul situat in CLUJ N. . .> Aceasta in conditiile in care s-a dovedit ca o mare parte din timp cam 5-6 ani de la casatorie pina s-au mutat pe . ocupat ele insele acest apartament, deci nu putea a fi inchiriat altora, teza mamei piritului in sensul ca sotii au platit ratele in contul chiriei pe care nu au platit-o efectiv pentru imobilul de pe . ..

Acesta sustinere este cu atit mai putin veridica cu cit s-a dovedit in cauza ca inclusiv parintii piritului pe parcursuil casniciei au ajutat familia cu ce au putut ,deci este greu de crezut ca ar fi existat o atare intelegere respectiv vreo pretentie ca in timpul in care fostii soti au locuit in imobilul proprietatea parintilor acest fapt sa nu se petreaca cu titlu gratuit. De altfel chiar mama piritului recunoaste la interogator ca sotii au stat in imobilul ei pina in anul 1987.

Mai mult martorul T. L. arata ca, practic f5 vol 2, chiria pentru apartamentul de pe H. NR 112 s-a perceput din anul 1994 data la care deja ratele erau platite, ori chiar daca mama piritului ar fi dat sume cu titlu de chirie fiului anterior acestei date ,ea se interpreteaza in contextul ajutorului global acordat familiei acestuia pe parcursul casniciei acestuia, faptul ca sumele au fost destinate platii a unei parti a ratelor apartamentului de pe . sutinut unii martori neputind fi interpretat decit in contextul de mai sus ,asa cum si parintii reclamantei au ajutat in alte dati ,sumele fiind periodice deci fara o valoare fractionata mare. De altfel ,martorii nu au putut sa indice cuantumul chiriei perceputa pentru imobilul de pe H. nr 112 si nici cuantumul ratei pentru imobilul de pe . instanta sa poate face aprecieri concret cu privire la sumele date.

In legatura cu Auto RENAULT cu nr de inmatriculare_ partile nu au contestat ca este bun comun iar reclamanta in sedinta publica din 9 04 2009 f.236 vol.2 a declarat ca nu are pretentii materiale in legatura cu acesta, fiind de acord deci sa fie atribuit piritului fara sulta catre aceasta.

In baza art 36 cod fam va dispune partajarea bunurilor de mai sus prin formare de loturi potrivit dispozitivului hotărârii.

La formarea loturilor instanta de fond a tinut cont de faptul ca imobilele sint diferite ca si valoare ori a atribuit reclamantei un imobil care are valoarea cea mai mare, pe care l-a solicitat si la achizitionarea caruia a participat impreuna cu piritul.

S-au atribuit restul imobilelor piritului in conditiile in care piritul a terminat din fonduri proprii extinderea inceputa de parti in timpul casatoriei la CLUBUL 69, ori avind in vedere ca ceea ce a edificat acesta singur este proportie majoritara ,este firesc sa se atribuie si partea din constructie edificata de soti impreuna cu terenurile aferente De asemenea pentru identitate de ratiune deci pentru faptul ca piritul are cota mai mare ,per total din imobilul de pe . ca acest imobil sa-i fie atribuit, la fel si jumatate din imobilul de pe . acest imobil solicitind-o pe calea concluziilor scrise

Auto REANULT i-a fost atribuit in conditiile in care acest fapt ii profita reclamanta nesolicitinmd sulta pentru acesta

In baza art 673 ind 5 alin 2 cpc a fost obligată reclamanta sa plateasca piritului R. I. suma de 1 123 937 ron in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotaririi cu titlu de sulta.

In baza principiului imbogatirii fara justa cauza avind in vedere ca auto RENAULT se afla in posesia reclamantei ,aceasta a fost obligată sa plateasca piritului R. I. contravaloarea in lei la data platii a sumei 755 de euro reprezentind 1/2 parte din lipsa de folosinta a auto RENAULT de mai sus in perioada 7 10 2007 la zi in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotaririi precum si suma de 200 ron cu titlu de despagubiri in baza art 998 cod civil .

Aceasta in conditiile in care s-a retinut ca si valoare a chiriei lucrarea expetului M. I. f 165 vol 3 care arata ca valoarea totala a chiriei pentru auto in discutie raporta la gradul de uzura pe care-l are este 1510 euro .

In plus suma de 200 ron reprezinta amenda pe care piritul a primit-o ca urmare a parcarii neregulamentare a auto RENAULT in data de 28 05 2010, data la care auto se afla in posesia piritei, motiv pentru care este evidenta antrenarea raspunderii civile delictuale in sarcina sa .

In baza aceluiasi principiu al imbogatirii fara justa cauza a fost obligat piritul sa plateasca reclamantei 1/2 parte din valoarea lipsei de folosinta a imobilelor situate in CLUJ N. .-67-69 aferenta perioadei 10 06_10 in suma de 753 250 ron in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotaririi.

Ca reper instanta de fond a luat in considerare expertiza ing expert A. f 95 vol 3 care a indicat valorile chiriei pentru cele 3 imobile respectiv pentru imobilul din . comercial bun comun, si pentru terenurile bun comun de pe ., piritul folosindu-le exclusiv .

In baza art 20 din L7/1996 s-a dispus inscrierea in cf a dreptului de proprietate al partilor privind imobilele atribuite cu titlu de partaj ca bunuri proprii mai putin a extinderii imobil club 69 pina la placa plan parter.petit care se va respinge in conditiile in care acest imobil practic nu a atins pe parcusrul casniciei partilor stadiul final, ori avind in vedere faptul ca piritul l-a terminat, in baza legii si a prezentei sentinte se va intabula cu privire la constructie, reclamanta fiind despagiubita pentru cota ei de participare prin prezenta hotarire

Au fost respinse capetele din cererea reconventionala precizata si completata privind constatarea calitatii de bun comun a imobilului situat in CLUJ N. . si constatarea donatiei deghizate.

Aceasta in conditiile in care imobilul a devenit INITIAL proprietatea sotilor astfel:

La dosar s–a depus un antecontract de vanzare cumparare f 101 din care reiese ca reclamanta s-a obligat sa cumpere cu bani procurati de la parintii imobilul in litigiu act semnat este adevarat doar de aceasta. Ulterior acest imobil prin contractul autentic incheiat la 30 09 1996 a fost vandut de catre soti parintilor reclamantei.

Instanta a respins petitele de mai sus si in conditiile in care acest imobil asa cum s—a dovedit din probele testimoniale nu a fost practic niciodata al sotilor decit scriptic.

El a fost „cumparat„ de catre acestia deoarece la data respectiva existau interdictii legale in ceea ce priveste dobandirea imobilelor de catre persoanele care nu aveau buletin de Cluj cum erau parintii reclamantei.

Ori, s-a dovedit din probe ca pretul cu care chipurile au cumparat sotii a provenit practic de la parintii reclamantei intentia nefiind ca vreodata imobilul sa apartina sotilor artificiul fiind facut potrivit celor mai sus descrise

De altfel, imobilul a revenit in proprietatea parintilor reclamantei ulterior, adevaratii cumparatori ai imobilului ,deci nefiind vorba de vreo dobandire in comun a imobilului de catre soti cu atit mai mult de o donatie deghizata din partea acestora.

In consecinta s-a respins cererea de chemare in judecata a altor persoane respectiv a intervenientilor S. M. si S. V. decedat in timpul procesului mostenitorii fiind reclamanta S. G. si intervenienta S. M..

De asemenea a fost respins petitul de obligare a reclamantei la plata impozitelor si a asigurarilor,in conditiile in care piritul nu a depus la dosar vreo dovada a suportarii acestora desi instanta a pus in vedere aceasta.

S-a depus doar la f.158 vol. 3 un certificat de atestare fiscala care atesta plata de catre pirita unor amenzi care nu au legatura cu cele solicitate.

S-a respins de asemenea constatarea dobandirii a 3 tablouri si partajarea lor in raport de faptul ca piritul a indicat in apararea sa s-a vis a vis de cererea precizata a reclamantei deci ca si pretentie proprie cu privire la bunurile mobile respectiv punct 28 din anexa de la f 57 vol 1cum ca ar exista 8 tablouri si nu 5 cum a indicat reclamanta dar la interogator piritul a aratat ca . 5 tablouri f158 vol 1

In baza art 246 cpc instanța de fond a luat act de renuntarea reclamantei la capetele de cerere privind constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile identificate la pozitia 1-51 din anexa 1 din cererea precizata si partajarea lor,constatarea dobandirii partilor sociale ale . . si partajarea lor, constatarea simulatiei actului de cesiune a partilor sociale ale . catre pirita R. V., constatarea calitatii de bun propriu a bunului farfurie din portelan frantuzesc pictata manual si obligarea la restituire asa cum aceasta adeclarat in sedinta publica din 9 04 2009 respectiv f236 vol 2

In baza art 276 cpc a fost obligat piritul R. I. sa plateasca reclamantei suma de_ ron cheltuieli partiale de judecata reprezentind onorariu avocatial si taxa de timbru ,compensandu-se restul cheltuielilor.

Împotriva sentinței examinate a promovat recurs, recalificat ca fiind apel reclamanta S. G. și pârâtul R. I..

Prin apelul formulat, reclamanta S. G. (f.19,36 dosar apel)a solicitat admiterea apelului și schimbarea hotarârea instanței de fond in sensul:

1)Obligării pârâtului si la plata sumei de 50.396,975 Euro( 226.612,35 lei), reprezentând valoarea a 1/2 din lipsa de folosință a imobilelor din Cluj- N., .-69 - pentru perioada de la pronunțarea sentinței - 12.VII.2012 până la -31.X.2013 (104,775 EUR/zi -471 LEI/zi);

2)Constatării compensației legale la 3 luni de la data rămânerii definitive a deciziei, între obligația reclamantei de plată (1.127.534,5 lei) și cea a pârâtului,dispuse prin sentința atacată (art. 294 alin.2 C.proc.civ.) împreună cu ceea ce o veți dispune conform punctului 1 (768.250 lei +, 226.612,35 lei = 994.862,35 lei), obligația subsemnatei de plata efectiva a sultei fiind de 132.672,15 lei;

II.Respingerii apelului paratului ca nefondat.

III. Obligarea pârâtului-intimat la plata cheltuielilor de judecată în apel -onorar de avocat, taxa de timbru.

În motivarea reclamanta S. G. arată că solicită raportat la art. 482 Cod Civil Vechi și 483 Cod Civil Vechi, obținerea despăgubirilor pentru privarea de folosință a imobilului din .-67-69, pe perioada 12.07._13. Astfel, conform art.35 alin.l Cod Familiei, administrarea, folosința și dispoziția asupra bunurilor comune se realizează de ambii soți, iar prin sentința civilă nr. 15.124/12.07.2012- dosar nr._/2004 al Judecătoriei Cluj-N., s-a stabilit că imobilul aparține masei patrimoniale a bunurilor comune, dobândite în timpul căsătoriei părților.

Până la partajul bunurilor comune soții sunt coproprietari devălmași asupra imobilului conform Art.30 Codul Familiei, ceea ce înseamnă că ei sunt și coproprietari devălmași asupra eventualelor fructe produse de respectivul bun, iar în conformitate cu Art.483 Cod Civil Vechi, fructele civile se cuvin proprietarului în puterea dreptului de accesiune.

Asupra bunului s-a exercitat un drept de folosință, dar acesta a produs beneficii doar în patrimoniul pârâtului, așa încât apelanta arată că are dreptul la plata despăgubirilor constând în echivalentul lipsei de folosință a imobilului de .-67-69, respectiv 1/2 din valoarea de piață a fructelor civile care ar fi trebuit să fie încasate de aceasta și pe perioada 12.11._13 și în continuare.

Întrucât textul art. 294 alin.(2) C.pr.civ. permite, solicită a se constata compensarea legală între:

-datoria reclamantei față de intimat pentru suma de 1.127.534,5 LEI

(1.123.937 LEI + 200 LEI + ( 750 EUR) 3.397,5 LEI) și

-datoria pârâtului intimat de.994.862,35 lei (753.250 + 15.000 cheltuieli de judecată + 226.612,35 lei).

Conform art. 1143 Cod Civil Vechi: „Când două persoane sunt datoare una alteia, se operează între dânsele o compensație care stinge amândouă datoriile...", iar conform art. 1144 compensația operează de drept.

Textele sunt prevăzute și în Noul Cod Civil, art. 1616-1617.

Compensația operează până la concurența sumei celei mai mari.

Întrucât la 3 luni de la rămânerea definitiva a hotărârii ambele datorii devin scadente, compensația operează de plin drept.

II. Cu privire la apelul paratului susține că este nefondat.

Cu privire la apartamentul nr.3 din Cluj-N. ., jud.Cluj arată că, în mod corect, s-a reținut de către instanța de fond că a dobândit în timpul căsătoriei, dar cu contribuții diferite, avansul fiind achitat de parat.

Astfel, imobilul - apartament și garaj - în suprafață de 64,73 mp a fost achiziționat la prețul de 240.000 lei și s-a achitat astfel:

-în 1982, anterior încheierii căsătoriei, R. loan a achitat din surse proprii un avans de 81.000 lei.

-diferența de 160.000 lei s-a achitat în timpul căsătoriei parțial din rate reținute din salariul lui R. loan atâta vreme cât acesta a fost angajat, iar parțial prin numerar-bani comuni (rată +dobândă).

Semnarea contractului și achitarea avansului s-au realizat anterior încheierii căsătoriei de către R. loan, restul ratelor s-au achitat în timpul căsătoriei din sume comune ale celor doi soți, iar primirea efectivă în posesie a apartamentului și garajului a avut loc, de asemenea, în timpul căsătoriei, în anul 1986.

Apelanta mai arată că, instanța de fond, contrar susținerilor pârâtului a analizat starea de coproprietate cu mama pârâtului, pentru că tocmai, așa cum rezultă din CF, cotele de proprietate au fost: 40% mama și 60% fiul (fiind în timpul căsătoriei) cu nora.

Cu privire la petitul de acordare de despăgubiri, apelanta arată că suma solicitată reprezintă 1/2 parte, iar cea stabilită de expert întregul, deci nici acel calcul nu este corect.

Cu privire la cotele de contribuție apelanta arată că, în mod corect s-a reținut contribuție eaglă, din declarațiile tuturor martorilor, din cărțile de munca si din celelalte acte depuse la dosar rezultând că ambii au lucrat, că ea făcea menajul, și că părinții i-au ajutat pe amândoi, ai reclamantului mai mult cu bani, ai paratului mai mult cu produse.

In drept: art. 115, art. 294-296 Cod Proc. Civ.,art.482,483,l 143-1144 cod civil.

Prin apelul formulat, pârâtul R. I. a solicitat:

A.respingerea apelului formulat de apelanta reclamantă;

B.admiterea apelului propriu declarat împotriva hotărârii instanței de fond, iar prin decizia ce se va pronunța, să se dispună:

1.a se constata, în ceea ce privește apartamentul din Cluj-N., ., . este bunul său propriu;

2.a se stabili cota diferențiată de contribuție a pârâtului și a reclamantei S. G. la dobândirea bunurilor comune, respectiv 70% - pârâtul si 30% -reclamanta;

3.cu privire la acordarea în favoarea reclamantei de daune echivalente lipsei de folosință a imobilelor din .-67-69 solicită:

3.1.în principal, schimbarea hotărârii în sensul respingerii ca nefondate a acestor pretenții ale reclamantei:

3.2.în subsidiar, reducerea sumei acordate reclamantei raportat la folosința concretă a imobilelor și, de asemenea, prin deducerea costurilor ce au fost necesare pentru asigurarea și exercitarea acestei folosințe;

4.recalcularea și stabilirea obligației de plată de sultă corespunzător cotei de contribuție a părților;

C. să fie obligată reclamanta Ia plata cheltuielilor de judecată ocazionate pârâtului în prezentul apel, reprezentând contravaloarea taxei de timbru achitate si a onorariului de expert urmând ca celelalte cheltuieli să le solicite pe cale separată.

În motivarea cererii pârâtul apelant a învederat următoarele:

Cu privire la apartamentul din Cluj-N. ., . apelantul arată că este bunul său propriu fiind achiziționat din surse financiare proprii și ale părinților săi, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor R. A., R. V. și T. L..

Tot cu privire la acest apartament, apelantul mai arată că instanța de fond a omis să analizeze starea de coproprietate care a existat între el și mama sa.Astfel, analiza referitoare la natura de bun propriu sau comun putea viza, în realitate, doar cota de proprietate înscrisă pe numele său. Nu putea fi avută în vedere și cota din dreptul de proprietate al mamei mele (proprietară tabulară, de altfel), în condițiile în care instanța de judecată nu a fost investită cu nicio cerere privitoare la raportul juridic de coproprietate a subsemnatului cu mama mea ori cu o cerere de rectificare a înscrierii dreptului de proprietate al mamei mele.

Apelantul mai arată că, din acest punct de vedere afirmația și apărarea reclamantei S. G. în sensul că înscrierea dreptului de proprietate al mamei sale în CF ar fi fost un "artificiu" iar în 2004 ar fi apreciat că nu mai are rost să solicite desființarea actului de dobândire al mamei sale sunt lipsite de orice fundament. Existența dreptului de [co)proprietate al mamei sale este o realitate juridică incontestabilă în privința căreia, dacă altul ar fi fost adevărul, reclamanta S. G. avea la îndemână cereri și căi juridice prin care să demonstreze acest lucru. În mod evident nu a uzat de aceste mijloace și nu a dovedit prin nimic contrariul realității de carte funciară. Rămâne deci obligatoriu a se respecta starea și regimul juridic al bunului, așa cum acesta a fost întabulat în CF.

Starea de coproprietate dintre pârât si mama sa a încetat într-adevăr, dar la data de 5.03.2004. după desfacerea căsătoriei cu reclamanta (prin contractul autentificat sub nr.408/2004 de BNP D. M. a cumpărat cota de 4/10 parte proprietatea mamei sale, devenind în acest fel proprietar exclusiv). A depus acest contract la dosar în fața instanței de apel.

În timpul căsătoriei cota parte de proprietate dobîndită și cu care a fost înscris în CF a fost de 6/10-a parte. Ca atare, doar cu privire la această cotă instanța de fond putea face aplicarea raționamentului său de stabilire a naturii comune a bunului, nicidecum raportat la întreg. Dacă se aplică acest raționament la situația juridică a bunului, instanța ar fi trebuit să constate că 4/10-a parte constituie bunul meu propriu dobândit prin plata avansului, 4/10-a parte este, de asemenea, bunul meu propriu prin cumpărarea cotei de proprietate a mamei în anul 2004 și doar pentru cota de 2/10-a parte se ridică discuția referitoare la calitatea de bun comun prin prisma plății ratelor în timpul căsătoriei.

Obiect al partajului îl pot constitui doar bunurile dobîndite de soți în timpul căsătoriei si nu și cele dobândite ulterior.În concluzie, soluția instanței de fond este greșită deoarece s-a dispus în partaj si de o cotă din dreptul de proprietate pe care pârâtul a dobîndit-o prin cumpărare ulterior divorțului, fără nici un fel de aport al reclamantei, cotă care nu a făcut obiectul stării de devălmășie în care s-a aflat cu reclamanta în timpul căsătoriei.

Apelantul susține cotele diferențiate de contribuție la dobândirea bunurilor comune, respectiv 70% în favoarea sa și 30% în favoarea reclamantei, prin

-faptul că a avut permanent loc de muncă pe durata căsătoriei, față de reclamantă care a avut intervale mari de timp, întreruperi ale activității;

-veniturile pe care le-a obținut din muncă au fost semnificativ mai mari

decât cele ale reclamantei. Datorită funcției și a specificului muncii a realizat importante venituri bănești, atît salariale cît și suplimentare, superioare valoric celor pe care Ie-a adus ca aport reclamanta;

-activitățile comerciale constând în comerț cu mașini, centrale termice, administrarea de afaceri), au demonstrat că pârâtul le-a întreprins pe toată durata căsătoriei, iar acestea au fost profitabile (aspect dovedit fără dubiu atât prin depozițiile martorilor cât și prin înscrisuri - actele contabile ale societăților comerciale, in special cele ale ., a cărei activitate a fost extrem de profitabila);

-aportul permanent financiar al părinților săi la bunăstarea familiei sale. Acest aport a constat permanent în chiria încasată de pe apartamentul de pe . părinții săi. Acest venit a reprezentat valoric, o lungă perioadă de timp, o sumă egală cu un salariu mediu, ceea ce făcea ca fondurile familiei pentru întreținere și investiții,, pe lîngă veniturile obținute prin munca pârâtului si a reclamantei, să fie suplimentate de către părinții pârâtului cu o cota de aproximativ 30%. Această stare de fapt a fost probată atît cu martori cît și cu înscrisuri ce au constat în copii ale contractelor de închiriere pe care le încheia tatăl pârâtului în timpul vieții, depuse atît în fața instanței de fond cît și în fața instanței de ape!.

-suma de bani obținută în urma vânzării apartamentului de pe ., pe care după ce l-a moștenit, l-a înstrăinat și suma obținută a investit-o în imobilele situate pe .-67. S-a depus la dosar contractul autentic nr.1175/2003 al BNP M., prin care fac dovada obținerii unei sume importante de bani în vederea investirii ei în imobilele supuse partajului. A dovedit această chestiune atît prin proba testimonială cît și prin înscrisurile depuse la dosar. De altfel, vânzarea apartamentului și investirea sumei obținute în imobilele situate în Cluj-N., .-67-69 a fost recunoscută de către reclamantă ( Dosar. nr. 1561/2004 conex, la prezentul dosar voi. 1, f.61).

-rambursarea exclusiv de către pârât a creditului acordat de BCR soților, în vederea edificării imobilului de pe .. Cu toate că reclamanta a invocat în poziția procesuală exprimată în fața instanței de fond existența acestui credit bancar și folosirea acestor sume de bani la edificare și dobândirea imobilelor situate în Cluj-N., .-67-69, în realitate ea nu a achitat ratele la care s-a obligat în favoarea băncii. A depus în fața instanței de apel dovada clara că la data de 15.12.2009, reclamanta înregistra o restanță de 5.499 USD la plata acestui credit ( notificarea 458/2009 a B. S. L. M.). De asemenea, a probat si faptul că prin resurse proprii, a stins acest credit, după desfacerea căsătoriei, sens în care BCR si-a dat acordul la radierea ipotecii înscrise pe imobilul oferit în garanție pentru acest credit.

Dovada celor mai sus enumerate rezultă din, înscrisuri provenind din contabilitatea societăților . și ., precum si cu martori audiați.

Referitor la despăgubirile pentru lipsa de folosință apelantul apreciază că hotărârea instanței de fond, nesocotește cu privire la această pretenție în primul rând principiul disponibilității și obligația de a pronunța o hotărâre în limitele pretențiilor susținute de parte.

Prin precizarea de acțiune în care reclamanta a solicitat a-i fi acordate aceste despăgubiri a evaluat pretențiile sale la valoarea de 1.000.000 lei, aferentă anilor 2003-2010. Aceasta echivalează cu o pretenție de 125.000 lei /an.

Prin raportul de expertiză, dl. expert a calculat pentru perioada 2003-2010 o valoare totală de 4.089.800 lei, de 4 ori mai mare decât valoarea pretinsă de către reclamantă, cu o medie de 511.225 lei /an.

Ulterior depunerii suplimentului la raportul de expertiză reclamanta nu si-a precizat cererea în sensul de a solicita stabilirea despăgubirilor conform celor determinate de către dl. expert iar instanța a admis excepția de prescripție pentru perioada 2003 - iunie 2007.

Raportat la pretenția concretă dedusă judecății de către reclamantă și raportat la soluția pronunțată de instanță asupra excepției prescripției asupra pretențiilor formulate pentru anii 2003-2007, soluția instanței de fond ar fi trebuit să fie construită pe următorul raționament:

-pretenție totală formulată -1.000.000 lei (taxă de timbru achitată)

-perioada pentru care se ridică pretenția - 2003-2010 (8 ani)

-pretenție ridicată pentru un an calendaristic 125.000 lei {1.000.000 lei / 8 ani)

-admis excepție prescripție pentru perioada 2003-2007 ( 5 ani), implicit s-a respins pretenția timbrată de reclamantă pentru suma de 625.000 lei (5 x 125.000 lei)

-instanța de fond mai putea admite cererea reclamantei exclusiv pentru suma de 375.000 lei ( 3 ani x 125.000 lei) sumă pentru care s-a achitat taxa de timbru.

În schimb instanța de fond, prin soluția pronunțată (de admitere a excepției prescripției pentru anii 2003-2007 si de admitere a pretenției pentru anii 2007-2010) a depășit limitele valorice ale pretenției formulate de reclamantă, depășind și limitele în care a fost timbrată pretenția dedusă judecății deoarece:

-a admis excepția prescripției pentru suma de 625.000 lei (5 ani x 125.000 lei)

-a admis cererea reclamantei pentru suma de 753.250 lei (3 ani raportat la valoarea din expertiza și nu la valoarea indicată și timbrata de reclamantă)

625.000 lei + 753.250 lei = 1.378.250 lei

Practic, deși instanța a fost investită cu o pretenție limitată și timbrată de reclamantă la valoarea de 1.000.000 lei, prin soluția pronunțată, a dispus cu privire la o sumă de 1.378.250 lei.

Numai în aparență suma acordată de către instanță se încadrează în pretențiile reclamantei. Deoarece suma respinsă prin admiterea excepției si suma admisă, depășesc plafonul de 1.000.000 lei stabilit și timbrat de reclamantă.

Apelantul mai arată că soluția este greșită și cu privire la fondul pretențiilor de acordare a despăgubirilor.

Astfel, în absența totală a fundamentării în drept a cererii din partea reclamantei, instanța de fond a apreciat că ceea ce o îndreptățește pe reclamantă să obțină această sumă ar fi o îmbogățire fără just temei.

Chiar dacă s-ar admite justificarea în drept pe care a preferat-o instanța de fond, soluția instanței ar fi trebuit să fie alta. Mai precis, calcularea echivalentului lipsei de folosință prin mecanismul îmbogățirii fără just temei impunea să se determine precis în ce constă și ce cuantum concret are îmbogățirea subsemnatului, ca îmbogățire reală, ca valoare efectiv intrată în patrimoniul meu și nu doar presupusă ipotetic. Iar cum îmbogățirea și însărăcirea sunt limite reciproce, obligația mea de plată către reclamanta S. G. putea fi cel mult echivalentă însărăcirii efective pe care ea a suferit-o ca urmare a majorării patrimoniului pârâtului.

Ca atare, cu atât mai mult prin acest mecanism era necesar să fie avute în vedere beneficiile concrete ce rezultă din folosirea spațiilor așa cum au fost destinate, dar și diminuarea lor cu costurile pe care le-a suportat și le suportă în continuare pentru exploatarea bunurilor, reclamanta neputând să se considere însărăcită cu sume pe care pârâtul le cheltuieste de fapt asigurând exploatarea bunurilor comune.

Trecînd peste chestiunea incadrării în drept a pretenției reclamantei apelantul mai arată că nu a împiedicat-o pe reclamantă să folosească bunurile imobile comune.Afirmația reclamantei în sensul că ar fi fost alungată de acasă și lipsită de folosința bunurilor comune este falsă. În realitate, reclamanta nu a fost alungată ci a plecat din Cluj-N. de bună voie după divorț, mutându-se la Sibiu, unde avea si are și în acest moment o relație de concubinaj.

La momentul despărțirii, imobilele situate în Cluj-N., nr. 65-67-69 erau doar parțial edificate și doar parțial funcționale, astfel că starea lor actuală se datorează exclusiv muncii sale și investițiilor pe care el le-a realizat în imobile după despărțirea de reclamantă. A depus în acest sens la dosar o . facturi fiscale, care atestă lucrările și investițiile realizate exclusiv în imobile, după desfacerea căsătoriei.

Reclamanta nu s-a interesat niciodată de soarta acestor bunuri, nu a suportat nici un fel de cost cu privire la amenajarea sau întreținerea bunurilor și nici nu a manifestat vreodată intenția de a folosi aceste bunuri.

De altfel, la dosar nu exista nici o proba care să confirme susținerea reclamantei în sensul că ar fi împiedicat-o pârâtul să folosească bunurile comune. Menționează că reclamanta chiar și în acest moment deține cheile imobilului de pe . (acestea sunt neschimbate de la data despărțirii și până în prezent), aspect pe care omite însă să îl precizeze.

În mod evident, dacă reclamanta ar fi dorit sa exercite o folosință a acestor spații, în paralel cu cea exercitată de pârât, ar fi putut folosi oricând spațiul aferent parterului imobilului Hasdeu nr.69, în suprafața de aproximativ 350 mp. Acesta este însă închis și nefolosit încă din 2004, iar reclamanta nu doar că nu s-a preocupat vreodată să îl folosească sau să îl pună în valoare, ci a preferat această stare de lucruri.

Apreciază că instanța de fond era ținută să constate faptul că prin folosirea imobilelor nu a făcut altceva decât să conserve investițiile făcute în timpul căsătoriei cu reclamanta și să continue investițiile în aceste imobile.

Bunurile comune au potențialul de a produce fructe exclusiv datorită investițiilor realizate de pârât cu privire la acestea

Deoarece obținerea roadelor bunului comun a implicat și efectuarea de cheltuieli, atât în sensul de contravaloare a muncii pentru obținerea lor, cât și în sensul de cheltuieli pentru dotarea și amenajarea în concret a imobilelor, ca și pentru susținerea curentă a folosinței, apreciază că în prezenta speță se impune stabilirea în mod absolut concret a acestor costuri pe care le-a implicat punerea în circuitul comercial a acestor bunuri.

În acest sens arată faptul că la nr. 69, deși construcția fusese integral edificată în timpul căsătoriei, lucrările de finisaj si de dotare a spatiilor de la etajul II și de la mansardă s-au realizat exclusiv de pârât, după desfacerea căsătoriei. D. fiind că aceste cheltuieli au fost destinate să asigure exploatarea bunului, este îndreptățit ca veniturile acestui bun să fie recunoscute exclusiv în beneficiul său, altfel s-ar ajunge la o îmbogățire fără just temei a reclamantei.

De asemenea sunt costuri pentru obținerea roadelor și toate cheltuielile pe care tot pârâtul le-a făcut si le face în continuare pentru menținerea folosinței bunurilor (cheltuielile cu contravaloarea utilităților furnizate, cele de întreținere, de reparații curente, de obținere a autorizărilor de funcționare etc).

Cu privire la modul de calcul, apelantul apreciază că modul de calcul al sumei concrete solicitate de reclamantă este fundamental greșit.

Reclamanta apelantă S. G. a solicitat ca pârâtul să fie obligat la plata de despăgubiri reprezentând lipsa de folosință a bunurilor imobile din Cluj-N., .-67-69, echivalente cotei sale de proprietate considerată la 50 %, pentru perioada 2007-2010, precum și suma de 471 lei/zi calculată de la data pronunțării sentinței și pina la predarea imobilului situat în Cluj-N., ..

Reclamanta înțelege să își întemeieze pretențiile pe conținutul unei expertize întocmite în cadrul procesului de partaj de către dl. exp. A. expertiza ce a fost realizata în anul 2010 si al cărei rezultat l-a contestat vehement în fața instanței de fond.

Practic, în privința imobilelor din .-67-69 reclamanta a invocat caracterul acestora de bunuri comune, dar care sunt folosite exclusiv de pârât.

Se impune, în speță, observația că în cazul coproprietății, exercitarea folosinței, ca manifestare a atributului jus fruendi, leagă pretenția referitoare la lipsa de folosință de venitul care s-a obținut ori s-ar fi putut obține din punerea în valoare a bunului prin exploatarea acestuia. Cu alte cuvinte, ceea ce reprezintă substanța pretenției de despăgubire pentru lipsa de folosință este noțiunea de fructe civile ce au fost (puteau fi) obținute din utilizarea bunului comun.

Raționamentul pe care este construită pretenția reclamantei este unul cu totul greșit, aceasta luând în considerare doar valori pur ipotetice, raportate la elemente pur ipotetice, în acest sens, reclamanta își întemeiază pretențiile pe concluziile expertizei ing. A. G., care a calculat lipsa de folosință distinct pe imobilele de la nr. 65, nr. 67 și nr. 69 din . la o presupusă chirie a pieței la mp, cuprinsă între 5 EUR/mp și 18 EUR/mp pentru construcții și între 0,7 EUR - 1 EUR/mp pentru terenuri.

Ori, în speță, fiind vorba despre echivalentul roadelor bunului comun, rezultate din exploatarea acestuia, lipsa de folosință trebuie raportată la modul concret de folosire așa cum a fost stabilit de părți.

Este de necontestat faptul că părțile au edificat imobilul din . (iar ulterior s-a făcut și extinderea de la nr. 65 și 67) nu pentru o folosire prin închiriere, ci pentru o activitate comercială determinată. Atât timp cât reclamanta a acceptat în timpul căsătoriei această utilizare a bunurilor comune din . însăși ținută să o respecte și după desfacerea căsătoriei. Ca atare, contravaloarea lipsei de folosință pe care aceasta o solicita ar fi trebuit să aibă în vedere nu un echivalent al unei "chirii" (termen generic pentru o oarecare folosire) ci un echivalent al folosinței comerciale concrete la care părțile, în timpul căsătoriei, au destinat bunurile și care a fost păstrată, așa cum s-a dovedit, până la partaj.

Apelantul mai arată că nu a folosit si nu folosește nici în prezent bunurile comune în integralitatea lor

Arată în acest sens că în imobilul de la nr. 69, spațiul de la parter a fost destinat de părți pentru folosire ca discotecă. Acest spațiu nu funcționează din 2004 după ce în 2002 și 2003 a fost administrat în comun cu reclamanta, și în acest timp spațiul nu a adus profit ci a înregistrat în exclusivitate pierderi.

În imobilul de la nr. 69 spațiul de la etajul ! este destinat unui restaurant, dar care funcționează doar sezonier, mai precis exclusiv în timpul iernii. în perioada de vară, din 1 mai până în 1 octombrie activitatea de restaurant se desfășoară exclusiv la terasa de la nr. 65-67. Iar din punct de vedere al capacității, nici unul din aceste spatii nu a funcționat și nu funcționează decât la o capacitate medie de 20-25 % pe an.

În imobilul de la nr. 69, la etajul lI și mansardă, camerele sunt destinate activității de cazare de tip pensiune, care a început doar la cea. 3 sau 4 ani după desfacerea căsătoriei. Gradul de ocupare al acestor spatii este chiar mai mic decât cel al restaurantului si terasei, capacitatea de exploatare a acestui spațiu înscriindu-se între 12- 20 % pe an.

Există, de asemenea, atât în imobilul de la nr. 69 cât și în cele de la nr. 65-67, spații tehnice, anexe, spații complet goale și închise, care nu pot fi utilizate și pentru care se fac în continuare cheltuieli de întreținere, reparații și de regie (contravaloare utilități) ce grevează și ar fi trebuit să fie luate în considerare ca și costuri asupra echivalentului lipsei de folosință acordat reclamantei.

Astfel rezulta ca soluția instanței de fond, în sensul de a acorda reclamantei o suma de bani cu titlu de folos de tras, având in vedere o folosința exclusivă a pârâtului asupra tuturor bunurilor comune, este de asemenea nefondată.

Raționamentul instanței de fond a avut în vedere doar elemente ipotetice, în sensul că imobilele din .-67-69, doar pentru faptul că există ca imobile și sunt bunuri comune, ar putea fi folosite integral (toate spațiile care le compun) la capacitate maximă, fără nici un fel de costuri, timp de 365 de zile din cele 365 ale anului. Or, în concret:

În privința apelului reclamantei, solicită a se constata că acesta nu este fondat pentru toate argumentele mai sus arătate.

Analizând apelurile formulate, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul reține următoarele:

Inițial, pârâtul a criticat prin motivele de apel și modalitatea de partaj dispusă de către prima instanță, însă pe parcursul judecării în apel, a renunțat, așa încât în tem.art.246 cod procedură civilă se va lua act de această renunțare.

Celelalte critici aduse sentinței civile atacate de pârâtul R. I., urmează a fi analizate punctual.

În ce privește situația juridică a apartamentului nr.3 situat în mun.Cluj-N. ., jud.Cluj, pârâtul a solicitat a se constata că este bunul său propriu, fiind achiziționat din surse financiare proprii și din sume de bani primiți de la părinții săi cu titlu gratuit pe care aceștia le-au obținut din închirierea unui imobil, proprietatea lor.

Că nu este așa, rezultă, cum corect a constatat și instanța de fond din întreg probatoriul administrat în cauză.

Părțile au încheiat căsătoria la data de 27.08.1982, iar prin contractul de construire nr.3650/10.05.1985 încheiat între OJVLC Cluj și pârâtul R. I. s-a achiziționat apartamentul nr.3 situat în mun.Cluj-N. ., jud.Cluj.

Prețul total al apartamentului a fost de 203.655 lei, din care s-a achitat un avans de 96.514 lei, iar restul s-a achitat în rate, dintr-un împrumut de 81.000 lei, dovadă fiind contractul de împrumut de la fila 222 dosar fond.Împrumutul urma să fie restituit în perioada 01.02.1986 și până în luna ianuarie 2001.

Așa cum rezultă din adeverința de la fila 220 dosar fond, creditul a fost rambursat integral la data de 25.11.1992.

Este adevărat că acest apartament a fost întabulat în CF_ Cluj sub nr. top. 3885/C/II în favoarea pârâtului R. I. și a mamei acestuia, numita R. V., însă așa cum rezultă din contractul de construire sus-amintit, apartamentul a fost predat la data de 31.01.1986, în timpul căsătoriei părților, împrejurarea care îi conferă caracterul de bun comun.(f.7, 221 dosar fond).

Că, în situația acestor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data recepției, respectiv a predării locuinței rezultă din dispozițiile art.48 al.2 din Legea nr.4/1973 în vigoare la data încheierii contractului de construire potrivit cărora Titlul de proprietate asupra locuinței proprietate personală construite sau cumpărate în condițiile prezentei legi se dobîndește avînd la baza: autorizația de construcție, contractul pentru construire sau vînzare, contractul de împrumut și procesul-verbal de predare-preluare sau de dare în folosinta.

Ca atare, în privința calității de bun comun al acestui apartament nu are relevanță, nici faptul că reclamanta nu apare înscrisă în CF asupra acestui imobil, nici că mama pârâtului este proprietară tabulară alături de pârât.

Aspect necontestat în cauză este faptul că avansul de 81.000 lei la cumpărarea acestui imobil constituie contribuția proprie a pârâtului R. I., banii provenind din surse proprii, respectiv de la părinții săi.

Susținerea pârâtului că și ratele la apartament au fost achitați tot din surse proprii ale pârâtului R. I., respectiv din sume de bani obținuți de părinții săi din închirierea apartamentului nr.33 de pe . din mun.Cluj-N. nu a fost confirmată prin probele administrate în cauză.

La interogator, reclamanta S. G. a arătat că ratele au fost reținute din salariul pârâtului R. I. și nu din chiria obținută de părinții acestui din închirierea apartamentului de pe ., întrucât ei au fost cei care au locuit în acest din urmă apartament.(f.183 dosar fond).

Mama pârâtului, R. V. a arătat la interogator că foștii soți au locuit în apartamentul de pe . anul 1987, fără a le plăti chirie, pentru a le da posibilitatea să își plătească ratele la apartamentul de pe . dosar fond).

În același sens au declarat la interogator și părinții reclamantei, tatăl acesteia arătând că părțile au locuit în apartamentul de pe . anii 198-1990, iar mama acesteia arătând că ratele au fost achitate de către amândoi.(f.186-189 dosar fond).

În ce privește probele testimoniale administrate cu privire la plata ratelor la apartamentul de pe . real că doar declarația martorului T. L. a fost avută în vedere la conturarea concluziei primei instanțe în sensul că nu s-a putut efectua din chiria obținută de părinții pârâtului din închirierea apartamentului lor de pe .> Astfel și martora C. V., prietenă cu ambele părți de 20 de ani a declarat în depoziția sa de la fila 278 din dosarul fond că, ratele au fost achitate din veniturile realizate deopotrivă de foștii soți.

De asemenea martorul J. M., văr cu reclamanta a arătat că atât aceasta cât și pârâtul au lucrat pe periodaa gospodăriei, ratele fii achitate din veniturile lor.Și acest martor a arătat că, un timp, în apartamentul de pe . părțile, după care au fost cazați munictorii care lucrau la edificarea construcției Clubului 69 din mun.Cluj-N..(f.358 dosar fond).

Martorul C. I. a arătat că ambele părți lucrau și realizau venituri mai mari sau mai mici. Cunoaște că avansul din prețul pentru apartamentul de pe . achitat din bani care au fost dați de mama pârâtului, iar ratele au fost plătite din împreună de foștii soți.(f.403 dosar fond).

Martora P. E. a arătat că, după încheierea căsătoriei foștii soți au locuit într-o garsonieră în mun.Cluj-N. situată pe lângă gară.În ce privește situația materială a părților martora a arătat că ambii soți lucrau și realizau venituri.(f.441 dosar fond).

Că părțile au locuit în imobilul de pe . și martorul T. I..(f.494 dosar fond).

Martorul T. L. a declarat că apartamentul de pe . într-adevăr închiriat, dar după anul 1994.(f.5 dosar fond vol.II).

Martora P. I. C. a arătat că părțile au locuit inițial în apartamentul de pe . se plătea chirie, iar ratele la plata apartamentului de pe . achitate de foștii soți împreună.

Singurii martori care au susținut în declarațiile lor de la filele 360, 404 din dosarul de fond că și ratele au fost plătite doar de către pârât din banii pe care părinții acestuia i-au obținut din închirierea apartamentului de pe . R. V.(văr cu tatăl pârâtului) și R. A.( văr cu pârâtul).

În contextul celor arătate, tribunalul nu poate da eficiență declarațiilor acestor doi martori, întrucât nu se coroborează cu nici una din depozițiile celorlalți martori.Că susținerile acestora nu sunt veridice și nu pot fi luate în considerare rezultă și din faptul că sunt contrazise chiar de către mama pârâtului, care a fost cea care le-a permis foștilor soți să locuiască în apartamentul de pe . le plătească chirie, tocmai pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a-și achita ratele la apartamentul de pe . considerente nu poate fi avută în vedere nici declarația martorei P. I. C. care a arătat că părțile au plătit chirie pentru apartamentul de pe .> Motivul pentru care unii martori au relatat că se percepea chirie pentru apartamentul de pe . că într-adevăr după ce părțile s-au mutat imobilul a fost închiriat o perioadă, aspect nerelevant, câtă vreme, s-a dovedit că nu foștii soți achitau această chirie.

D remarcat că susținerile pârâtului sunt contrazise chiar de către mama sa, punctul de vedere al acesteia, fiind printre cele mai relevante cu privire la aspectul analizat.

În condițiile în care pornind de la depoziția mamei pârâtului, continuând cu declarațiilor majorității martorilor audiați nu s-au confirmat susținerile pârâtului, și având în vedere că foștii soți realizau venituri, este corectă aprecierea instanței că ratele au fost achitate de foștii soți împreună.Împrejurarea că ratele au fost reținute din salariu pârâtului nu înlătură caracterul comun al contribuției, știut fiind că retribuția este bun comun.Susținerea reclamantei că ratele au fost reținute din salariul pârâtului este confirmată și prin adresa nr. nr.886/19.04.2004 emisă de .,, societate la care pârâtul a fost angajat și care arată că în perioada 1986-1991 i s-au reținut din salariu rate la apartament.(f109 dosar fond).G. de crezut că acest aspect era necunoscut pârâtului R. I., astfel că susținerea acestuia că ratele la apartamentul de pe . achitat din veniturile realizate de părinții săi din închirierea apartamentului de pe . opinia tribunalului nu numai nefondată, dar și făcută cu rea-credință.

Pârâtul a mai afirmat că în perioada achitării ratelor reclamanta nu a lucrat.

Din cartea de muncă depusă în copie la filele 7-15 în dosarul de apel reclamanta nu a lucrat în perioada cuprinsă între 27.09._87, însă așa cum au relatat și martorii C. V., J. M., R. V., C. I. R. A., P. E. reclamanta se ocupa de menaj.

Acest aspect nu poate înlătura contribuția reclamantei la achiziționarea apartamentului de pe . în care este unanim acceptat că pe lângă contribuția directă, constând în munca sau mijlocele soților, contribuția poate fi și indirectă, cum este cazul muncii depuse de femeie în gospodărie.Totodată, nu este o perioadă semnificativă cât reclamanta nu a lucrat, iar din depoziția martorului Jușa M. de la fila 358 rezultă că, în perioada când reclamanta nu avea serviciu, se ocupa cu comerț, de produse pe care le aducea din Rusia și Ungaria, realizând și altfel de venituri.

Un alt aspect criticat de pârâtul R. I. vizează cota egală de contribuție reținută de instanța de fond la dobândirea bunurilor comune, pârâtul solicitând a i se stabili o cotă de 70%, iar reclamantei o cotă de 30%.

Prezumția de comunitate de bunuri își are temeiul în egalitatea drepturilor ‚femeii cu cele ale bărbatului în domeniul tuturor relațiilor sociale (art. 4 alin 2 si art.16 alin 2 din Constituția României). Codul familiei se referă expres la egalitatea femeii cu bărbatul in ceea ce privește relațiile dintre soți și cele dintre părinți și copii (art.1 alin. 4, art.25, art.97 alin 1). Prezumția că soții au contribuit în mod egal la dobândirea bunurilor comune operează numai în lipsa unor probe din care să rezulte că aportul unuia din soți la dobândirea bunurilor a fost mai mare.Sub aspectul determinării cotei de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, tribunalul reține că probatoriul administrat în cauză a demonstrat că soții gospodăreau împreună toate veniturile pe care le aveau în scopul satisfacerii nevoilor materiale și spirituale comune.În ceea ce privește sumele de bani dobândite da părți în comun, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că acestea au fost realizate deopotrivă de ambii soți prin efectuarea unor activități remunerate, nefiind de neglijat faptul că reclamanta s-a ocupat de treburile gospodărești și casnice, această activitate ca și sarcină comună a căsătoriei constituind o modalitate de contribuție avută în vedere la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei.Acest ultim aspect a reieșit din depozițiile martorilor C. V., J. M., R. V., C. I. R. A. și P. E..

Așa cum reiese din adeverința nr.886/19.04.2004 emisă de ., în perioada 1986-1991 pârâtul R. I. a fost angajat la această societate ca șef de unitate.

Potrivit cărții de muncă depuse în copie al filele 5-15 dosar de apel, și reclamanta a fost angajată pe durata căsătoriei realizând venituri, exceptând perioada cuprinsă între 27.09._87 când nu a lucrat în baza unui contract individual de muncă, dar așa cum a relatat și martorul J. M. (f.358 dosar fond), reclamanta s-a ocupat cu comerțul unor produse pe care le aducea din Rusia și Ungaria în scopul comercializării în țară, obținând sume de bani pe care le-a afectat tot familiei .Tot din cartea de muncă reiese că reclamanta a mai avut o perioadă de întrerupere de activitate în perioada 20.02.1995, când i-a încetat contractul individual de muncă la Credit Bank-Sucursala Cluj și 01.01.1996, când s-a angajat la . Cluj-N., societate care a aparținut foștilor soți.Așa cum reiese din certificatele de înregistrare de la filele 111,115 din dosarul de fond, părțile s-au privatizat înființând în anul 1991 . și în anul 1994 .,ocupându-se a realiza venituri din activitățile acestor firme.Astfel, chiar dacă a trecut aproximativ 1 an până când reclamanta și-a încheiat contract individual de muncă la ., tribunalul apreciază că poate fi subînțeles faptul că reclamanta se ocupa, alături de pârât, de gestionarea afacerilor pe care le aveau împreună și din care familia obținea venituri.De asemenea și pârâtul s-a ocupat și de alte activități aducătoare de venituri, aducând mașini din străinătate în scop de revânzare.

Că ambii soți au realizat deopotrivă venituri, și că nu s-a dovedit de către pârât o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune, a reieșit din și din probele testimoniale administrate în cauză, foștii soți fiind percepuți de către martorii audiați ca lucrând amândoi pe parcursul căsătoriei.

De asemenea s-au confirmat și susținerile părților că, ambii au fost sprijiniți financiar de către părinți fie cu sume de bani, fie cu bunuri.

În acest sens, martora C. V. a arătat că pe parcursul căsătoriei veniturile părților erau cam aceleași și că la căsătoria reclamantei părinții i-au dat acesteia în dar un autoturism Dacia, apoi, în urmă cu vreo 10 i-au mai dat suma 80 milioane lei obținută din vânzarea unui imobil.De asemenea i-au mai dat suma de 50 milioane lei obținută din vânzarea unui autovehicul tip ARO, apoi au vândut un tractor, și suma încasată i-au dat-o tot reclamantei, toți banii fiind învestiți în clădirea de . mai arătat că și părinții pârâtului i-au ajutat, dar mai puțin și că și aceștia au vândut o garsonieră, dar nu știe ce au făcut cu banii obținuți.(f.278 dosar fond) .Clădirea de pe H. nr.65-67 a fost ridicată în timpul căsătoriei până la primul nivel, restul construcției fiind realizată din contribuția exclusivă a pârâtului.

Martorul J. M. a arătat că ambele părți au lucrat în timpul căsătoriei, reclamanta la o bancă și pârâtul a fost ospătar.Martorul a mai arătat că reclamanta mai făcea comerț cu produse pe care le aducea din Rusia și Ungaria de unde obținea sume de bani și chiar și el a ajutat-o să-i vândă niște obiecte.Martorul a mai arătat că nu a fost perioadă în care reclamanta să nu fi lucrat și de asemenea se ocupa și de treburile gospodărești.Despre pârât, a arătat că consuma alcool și că contribuia cu bani la întreținerea unui copil pe care îl avea cu o altă femeie.În ce privește ajutorul părinților, martorul a arătat că reclamanta a fost ajutată cu bani și forță de muncă la construcția de pe . și i-au mai data 5000 euro pentru achiziționarea grădinii de pe . martor arată că imobilul de pe .-67 a fost ridicat până la despărțirea părților până la primul nivel.(f.358 dosar fond).

Pe de altă parte, martorul R. V. a arătat că în timpul căsătoriei pârâtul a lucrat în continuu fiind șef de restaurant și în paralel aducea mașini din străinătate pe care le vindea realizând venituri.Apoi, a înființat două firme, iar la una dintre acestea era asociată și reclamanta.Despre reclamantă, martorul a arătat că a lucrat pe perioada căsătoriei la o bancă, dar a avut 2-3 ani când nu a fost angajată în muncă.Martorul apreciază aportul pârâtului la dobândirea bunurilor comune a fost de 70%, și că cumpărăturile le făceau foștii soți împreună, iar reclamanta se ocupa și de menaj.Martorul a mai arătat că părinții pârâtului i-au ajutat cu bani pe perioada căsătoriei. Și acest martor arată că imobilul de pe .-67 a fost ridicat până la despărțirea părților până la primul nivel. (.360 dosar fond).

Martorul C. I. a arătat că ambii au câștigat bani și că reclamanta făcea menajul.De asemenea atât părinții reclamantei cât și ai pârâtului i-au ajutat pe foștii soți cu bani și produse.(f.403 dosar fond).

Martorul R. A. a arătat că ambii soți au lucrat, dar și-a format convingerea că pârâtul a câștigat mai mult și a fost cel care a fost ajutat de părinți cu bani pe parcursul căsătoriei.Despre părinții reclamantei, martorul a arătat că nu știe să-i fi ajutat financiar. Și acest martor arată că imobilul de pe .-67 a fost ridicat până la despărțirea părților până la primul nivel. (.404 dosar fond).

Cu privire la critica analizată, depoziția martorului M. M. S. nu este relevantă întrucât nu oferă nici o informație referitor la contribuția părților la cheltuielile căsniciei și la ajutorul altor persoane acordat foștilor soți.(f.440 dosar fond).

Martora P. E. a arătat că părțile au avut venituri asemănătoare, că reclamanta făcea menajul și că a fost ajutat financiar de părinții săi.(f.441 dosar fond).

Martorul T. I. a arătat că nu știe care au fost veniturile părților și nici cine se ocupa de menajul casei, încă cunoaște că părinții pârâtului au fost cei care i-au ajutat cu bani pe foștii soți pe perioada căsătoriei.(f.494 dosar fond).

Martorul M. F. a arătat că nu știe cum se gospodăreau părțile și nici cum câștigau foștii soți, însă din discuțiile cu reclamanta și părinții săi, a aflat că aceștia din urmă au vândut o casă acum 4-5 ani, iar banii i-au dat fiicei lor.(f.495 dosar fond).

Martorul T. L. a arătat că a lucrat la firma părților . unde a fost angajată și reclamanta, care înainte a lucrat la o bancă.Despre pârât, arată că câștiga mai bine, având tot timpul afaceri.De asemenea știe că familia pârâtului era înstărită și și-a ajutat fiul din punct financiar, banii fiind investiți în construcția de pe . dosar fond).

Martora P. I. C. a declarat că reclamanta a lucrat la bancă, iar el a fost ospătar, după care foștii soți și-au înființat o firmă și obțineau venituri cam de același fel.Despre reclamantă, cunoaște că se ocupa și cu menajul în gospodărie.Martora a mai arătat că părinții ambelor părți i-au ajutat financiar pe perioada căsătoriei.(f.7 dosar fond).

In atare condiții, prezumția că soții au contribuit egal la dobândirea bunurilor comune nu a fost răsturnată prin probatoriul administrat, astfel încât în mod corect tribunalul analizând veniturile soților, munca desfășurată de pârâtă în gospodărie, ajutorul acordat soților de către părinții ambelor părți, a concluzionat judicios, ca și prima instanță, asupra contribuției egale a soților în susținerea căsătoriei pe întreaga durată a desfășurării acesteia.

În consecință, nemodificând cotele de contribuție a părților la susținerea căsniciei nu se impune nici recalcularea sultei stabilite de instanța de fond, astfel că acest motiv de apel formulat de pârât nu poate fi primit.

Pârâtul a mai criticat și soluția instanței de fond cu privire la acordarea în favoarea reclamantei a daunelor echivalente lipsei de folosință a imobilelor de pe .-67-69 solicitând în principal, respingerea acestor pretenții ca nefondate, iar în subsidiar reducerea sumei acordate raportat la folosința concretă a imobilelor prin deducerea costurilor ce au fost necesare pentru asigurarea și exercitare acestei folosințe.

Pârâtul a mai arătat că reclamanta a evaluat pretențiile sale la valoarea de 1.000.000 lei aferentă anilor 2003-2010, adică 125.000 lei/an.

Prin raportul de expertiză s-a calculat pentru această perioadă o valoare totală de 4.089.800 lei, de 4 ori mai mare decât valoarea pretinsă de către reclamantă, adică 511.225 lei/an.Cu toate acestea, reclamanta nu și-a precizat cerere raportat la valoarea determinată prin raportul de expertiză.

Reclamanta a solicitat prin completarea de acțiune obligarea pârâtului R. I. la plata sumei de 1.000.000 lei reprezentând lipsa folosinței bunurilor imobile din mun.Cluj-N. .-67-69, pe perioada 2003-2010, echivalente cotei sale de proprietate până la soluționarea procesului de partaj.(f.51 dosar fond).Reclamanta a solicitat ca aceste despăgubiri să fie calculate la nivelul unei chirii.

Întrucât și reclamanta a formulat apel sub acest aspect, tribunalul va analiza îndreptățirea acesteia la lipsa de folosință din perspectiva tuturor criticilor invocate de către ambele părți.

Lipsa temeiului de drept al acțiunii în pretenții a reclamantei, invocată de pârât, nu afecteazã valabilitatea cererii, deoarece acesta nu este obligatoriu.

Fundamentul pretențiunilor formulate în cererea de chemare în judecatã presupune prezentarea situației de fapt, fãrã a fi obligatorie indicarea textelor de lege pe care reclamantul își întemeiazã pretențiunile, deoarece încadrarea juridicã revine judecãtorului, instanței, care are la dispoziție obiectul și motivele de fapt.

Într-un cuvânt este suficient ca reclamantul sã arate temeiul pretențiunilor sale fără a indica și textul de drept substanțial corespunzãtor.

Or în spețã, reclamanta formulându-și completarea de acțiune, s-a conformat exigențelor pct. 4 art. 112 C. proc. civ. în sensul precizărilor făcute mai sus, încadrarea în textul de lege fiind un act de judecată, cãruia instanța de apel i s-a conformat.

Chiar dacă instanța de fond a avut în vedere sub aspectul temeiului de drept principiul îmbogățirii fără justă cauză, străin cererii reclamantei, din întreaga expunere a situației de fapt, reiese, așa cum corect, a reținut și instanța de fond, îndreptățirea reclamantei la echivalentul lipsei de folosință cu privire la imobil.Deși, îmbogățirea pârâtului nu a fost cuantificată, nu se poate susține că nu a existat, câtă vreme după separarea în fapt a soților, rămânând în folosința imobilului de ., acesta a continuat edificarea construcției de pe .-67, ceea ce presupune că a dispus de mijloacele financiare necesare.

Astfel, reclamanta în susținerea acestor pretenții a invocat, pe parcursului întregului litigiu dreptul său de coproprietate asupra bunurilor imobile, de folosința cărora a fost privată din anul 2003.

Art.480 cod civil prevede că proprietatea este dreptul ce are cineva de se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.

Potrivit art.482 cod civil proprietatea unui lucru mobil sau imobil dă dreptul asupra tot ce produce lucrul și asupra tot ce se unește ca accesoriu, cu lucrul într-un natural sau artificial.Acest drept se numește drept de accesiune .și potrivit art.483 cod civil fructele se cuvin proprietarului.

Astfel, chiriile sau orice fel de venituri care s-ar putea obține de pe urma exploatării imobilelor reprezintă fructe civile care, în temeiul textului de lege sus-menționat, se cuvin de drept proprietarului.

Așadar, pretențiile solicitate de reclamantă constând în lipsa de folosință reprezintă venit pe care, în calitate de proprietar al imobilului folosit de către pârât, l-ar fi putut realiza în condițiile exploatării legale a bunului sau folosul pe care ar fi putut să îl realizeze prin exercitarea prerogativei posesiei bunului, dacă nu ar fi fost lipsită de această prerogativă, prin faptul exercitării ei de către pârât.

Susținerea pârâtului că nu a împiedicat-o pe reclamantă să folosească imobilele bun comun, constatând că și în prezent, după atâția ani de la divorț, părțile sunt pe poziții ireconciliabile, este irelevantă, fiind făcută de către pârât doar formal.

În privința imobilului asupra căruia este justificată cererea în pretenții a reclamantei, tribunalul apreciază, contrar susținerilor reclamantei și primei instanțe că, se impune a fi acordată doar cu privire la imobilul din ., (teren și construcție) respectiv la cota de 1/2 parte, deoarece acesta fiind complet edificat a existat posibilitatea exploatării lui. Urmează a fi excluse, așadar, terenul și construcțiile de pe .-67, deoarece așa cum a reieșit din probatoriul administrat, împreună de foștii soți s-a realizat extinderea imobilului doar până la placa plan parter, și în acest stadiu imobilul nu poate fi apreciat ca producător de venituri.Ceea ce s-a construit ulterior s-a realizat din contribuția proprie a pârâtului, cu privire la care cererea în pretenții a reclamantei este neîntemeiată.

Critica pârâtului R. I. referitor la faptul că instanța de fond a depășit limitele învestirii, acordând mai mult decât s-a solicitat prin cererea în pretenții a reclamantei este neîntemeiată.

Astfel, reclamanta a solicitat o sumă globală de 1.000.000 lei(ron), pe care a apreciat-o că i s-ar fi cuvenit pe perioada 2003-2010.

În mod corect, instanța de fond a reținut ca fiind prescrise pretențiile reclamantei pentru perioada iunie_07, având în vedere că cererea a fost formulată la data de 10.06.2010.

Pentru perioada 10.06._10, nivelul folosinței imobilelor situate pe .-67-69 a fost evaluat conform expertizei tehnice efectuate de expertul A. G. la suma de 1.506.500 lei(ron), din care, în mod corect, instanța de fond i-a acordat raportat la cota de proprietate reținută de 1/2, suma de 753.250 lei(ron), care se situează sub nivelul cuantumului pretențiilor solicitate.

Față de acestea, tribunalul apreciază că prin restrângerea perioadei apreciată ca justificată pentru acordarea despăgubirilor, nu s-a încălcat principiul disponibilității, câtă vreme suma acordată de 753.250 lei este mai mică decât suma de 1.000.000 lei solicitată de către reclamantă.

Apare, astfel, ca justificată îndreptățirea reclamantei la echivalentul lipsei de folosință aferentă perioadei 10.06._10 și perioadei 12.07._13, însă doar raportat la imobilul situat în mun.Cluj-N. ., jud.Cluj, din considerentele mai sus expuse, cuantumul despăgubirilor fiind dovedite prin expertiza tehnică efectuată în cauză de expert A. G..(f.95 dosar fond), după cum urmează: suma de 697.000 ron pentru perioada 10.06._10 și suma de 204.935,21 ron pentru perioada 12.07._13.

La stabilirea despăgubirii, ca preț al lipsei folosinței imobilului s-a ținut seama, în mod corect, de destinația acestuia, respectiv de spațiu comercial cu spații de cazare, avându-se în vedere zona în care este situat imobilul, echiparea cu utilități, grad de finisaj și dotare, parcări, accese, etc.

În ce privește compensarea, în măsura în care pretențiile vor fi irevocabile, este evident că va opera compensarea cu ocazia punerii în executare a hotărârii judecătorești.

Pentru toate aceste considerente, în tem.art.296 cod procedură civilă, tribunalul va admite, în parte, apelurile declarate de S. G. și R. I. împotriva sentinței civile nr._/12.07.2012 din dosar nr._/2004 al Judecătoriei Cluj-N. pe care o schimbă, în parte, în sensul că obligă pârâtul R. I. să plătească reclamantei S. G. cota de 1/2 parte din lipsa de folosință a imobilului situat în mun.Cluj-N. ., jud.Cluj aferentă perioadei 10.06._10 în sumă de 697.000 ron termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Urmare a admiterii, în parte, a apelului obligă pe pârâtul R. I. să plătească reclamantei S. G. cota de 1/2 parte din lipsa de folosință a imobilului situat în mun.Cluj-N. ., jud.Cluj aferentă perioadei 12.07._13 în sumă de 204.935,21 ron termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Se va lua act că pârâtul R. I. a renunțat la criticile privind modalitatea de partaj.

În tem.art.274 al.1 cod procedură civilă și art.276 cod procedură civilă, tribunalul va obliga pe pârâtul R. I. să plătească reclamantei S. G. suma de 14.437,50 lei cheltuieli de judecată pentru fond reprezentând onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru, compensând restul cheltuielilor de la fond.

În tem.art.274 al.1 cod procedură civilă tribunalul va obliga pe pârâtul R. I. să plătească reclamantei S. G. suma de 5716,46 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

În tem.art.274 al.1 cod procedură civilă tribunalul va obliga pe reclamanta S. G. să plătească pârâtului R. I. suma de 281,25 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând taxă judiciară de timbru.

În tem.art.276 cod procedură civilă se vor compensa cheltuielile de judecată din apel reprezentând taxă judiciară de timbru și se va obliga pârâtul R. I. să plătească reclamantei S. G. suma de 5435,21 lei.

Se vor compensa onorariile avocațiale din apel.

Se vor menține restul dispozițiilor din sentința civilă apelată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite, în parte, apelurile declarate de S. G. și R. I. împotriva sentinței civile nr._/12.07.2012 din dosar nr._/2004 al Judecătoriei Cluj-N. pe care o schimbă, în parte, în sensul că obligă pârâtul R. I. să plătească reclamantei S. G. cota de 1/2 parte din lipsa de folosință a imobilului situat în mun.Cluj-N. ., jud.Cluj aferentă perioadei 10.06._10 în sumă de 697.000 ron termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Ia act că pârâtul R. I. a renunțat la criticile privind modalitatea de partaj.

Obligă pe pârâtul R. I. să plătească reclamantei S. G. suma de 14.437,50 lei cheltuieli de judecată pentru fond reprezentând onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru, compensând restul cheltuielilor de la fond.

Obligă pe pârâtul R. I. să plătească reclamantei S. G. suma de 5716,46 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Obligă pe reclamanta S. G. să plătească pârâtului R. I. suma de 281,25 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând taxă judiciară de timbru.

Compensând cheltuielile de judecată din apel reprezentând taxă judiciară de timbru obligă pe pârâtul R. I. să plătească reclamantei S. G. suma de 5435,21 lei.

Compensează onorariile avocațiale din apel.

Menține restul dispozițiilor din sentința civilă apelată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Februarie 2014.

Președinte,

C.-A. C.

Judecător,

C.-V. B.

Grefier,

L. C.

Red.CC/dact.LC

16.06.2014

Jud.fond: V. I.

← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 183/2014. Tribunalul CLUJ		Nulitate/anulare act. Decizia nr. 159/2014. Tribunalul CLUJ →

Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 139/2014. Tribunalul CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 139/2014. Tribunalul CLUJ