Partaj judiciar. Decizia nr. 228/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 228/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 19-03-2014 în dosarul nr. 21151/211/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 228/R/2014
Ședința publică de la 19 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. R. G.
Judecător C.-V. B.
Judecător C.-A. C.
Grefier C.-S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent F. P., împotriva Sentinței civile nr._/04.10.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimat M. S., intimat P. A., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- recurent Pârât - F. P. personal și asistat de avocat F. S.
- intimat Pârât - P. A. personal
- reprezentanta intimatei reclamante, avocat M. F.
Lipsă fiind:
- intimat Reclamant - M. S.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată faptul că recursul este formulat în termen, este motivat și a fost comunicat.
La data de 11.03.2014 s-a depus la dosar un înscris din partea intimatei reclamante la care se anexează împuternicirea avocațială a reprezentantei acesteia, avocat M. F..
La data de 13.03.2014 s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatului pârât P. A., un exemplar comunicându-se cu reprezentantul recurentului și un exemplar comunicându-se cu reprezentanta intimatei reclamante.
La data de 18.03.2014 s-a depus la dosar, prin faxul instanței, întâmpinare din partea intimatei reclamante.
La data de 18.03.2014 s-a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare din partea intimatei reclamante, un exemplar comunicându-se cu reprezentantul recurentului.
Reprezentantul recurentului depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța nr._/19.03.2014 reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 3244,72 lei și timbru judiciar în sumă de 5 lei.
Instanța constată faptul că recursul este legal timbrat.
Părțile arată că nu mai au alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului pentru motivele arătate în scris. Solicită în principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea refacerii raportului de expertiză, sau a efectuării în cauză a unei contraexpertize, cu cheltuieli de judecată constând din taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Reprezentanta intimatei reclamante solicită respingerea recursului ca fiind nefundat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.
Intimatul pârât P. A. învederează instanței faptul că toate podurile imobilului sunt comune și solicită să se respecte proprietățile.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr._/04.10.2013, dosar nr._ a Judecătoriei Cluj-N., a fost admisă cererea de cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta M. S. împotriva pârâților F. P., P. A..
S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra podului imobilului aflat în coproprietatea părților ca parte indiviză comună și situat în Cluj-N., .. 29, înscris în CF colectivă nr._-C1 (nr. CF vechi_) UAT Cluj-N., nr. topo 4954/1 – C1, 4955/1 – C1 conform cotelor de proprietate prin formare de loturi și atribuire în natură pe seama reclamantei și a pârâților în modalitatea propusă prin raportul de expertiză efectuat de exp. E. G. și evidențiată în Planșa Anexa 3 din raport, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu obligarea reclamantei la plata de sultă în vederea egalizării loturilor, în favoarea pârâtului F. P. a sultei în sume de 618,6 lei și a sumei de 243,02 lei în favoarea pârâtului P. A..
Evidențierea în CF a situației create în urma sistării stării de indiviziune conform propunerilor din raportul de expertiză efectuate în cauză descrise în cap. Concluzii pct. a.3. obligă ce face parte integrantă din prezenta hotărâre pârâții să-și dea acordul în formă autentică în vederea mansardării imobilului situat în Cluj-N., .. 29, pentru transformarea podului existent deasupra apartamentului nr. 1, în caz de refuz al pârâtului prezenta sentință urmând a ține loc de acord pentru fiecare dintre cei doi pârâți.
A fost obligat pârâtul F. P. la plata către reclamantă a sumei de 6259,48 lei și pe pârâtul P. A. a sumei de 2459,12 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform cotelor.
In considerente instanța a reținut că imobilul situat în Cluj-N. ..29 este înscris în CF col. nr._ Mun. Cluj-N. (CF.vechi Nr._ și Nr._) cu teren situat sub nr.top.4954/1,4955/1 în suprafață de 140 mp și deasupra construcție; Casă cu 3 apartamente Parter cu subsol parțial, având părțile indivize comune: terenul, fundațiile, acoperișul, podul, fațade, casa scării, acces pod și subsol, coridorul de acces, instalații de apă-canal, gaz-metan, electricitate.
Apartamentul nr. 1 cu P.I.C. în cotă de 31,68 /100 parte din CF. C.._ teren în proprietate de 44/140 parte drept de proprietate cu titlu de drept cumpărare, dobândit prin convenție, bun propriu în favoarea reclamantei M. S. (cu sarcini). Apartamentul nr. 2 /subsol+parter/ Cod U1, cota din p.i.c. 49,05/100 înscris în CF col._ drept de proprietate cu titlu de drept de cumpărare în baza L112/1995, dobândit prin convenție în favoarea pârâtului F. P.. Apartamentul Nr.3. /parter/, cotă de p.i.c. 19,27/100 parte drept de proprietate cu titlu de drept de cumpărare, dobândit prin convenție în favoarea pârâtului P. A.. Astfel cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, construcția are o formă de „L" cu latura lungă spre stradă ocupând tot frontul, starea de coproprietate dintre reclamantă și pârâți există în ceea ce privește părțile indivize comune, respectiv podul în întregime fiind în indiviziunea reclamantei cu pârâții, iar dezmembrarea acestuia se poate face în funcție de principiul ca fiecărui apartament să corespundă spațiul de pod de deasupra.
In drept, instanța a reținut că disp. art. 728 cod civil și 673 ind. 9 Cod pr.civ. permit sistarea stării de indiviziune.
Expertiza a stabilit faptul că podul este comod partajabil în natură și indiviziunea poate fi sistată conform cotelor de proprietate și folosinței actuale, cu obligarea reclamantei la plata unei sulte pentru fiecare din cei doi pârâți. Valoarea unui mp de pod a fost calculată de expert ca fiind în valoare de 114,65 RON/mp adică 26,26 Euro/mp.
Față de cele menționate, cu privire la primul capăt de cerere, instanța a admis cererea reclamantei potrivit propunerilor din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert judiciar E. G..
In consecință, instanța a dispus sistarea stării de indiviziune asupra podului imobilului aflat în coproprietatea părților ca parte indiviză comună și situat în Cluj-N., .. 29, înscris în CF colectivă nr._-C1 (nr. CF vechi_) UAT Cluj-N., nr. topo 4954/1 – C1, 4955/1 – C1 conform cotelor de proprietate prin formare de loturi și atribuire în natură pe seama reclamantei și a pârâților în modalitatea propusă prin raportul de expertiză efectuat de exp. E. G. și evidențiată în Planșa Anexa 3 din raport, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu obligarea reclamantei la plata de sultă în vederea egalizării loturilor, în favoarea pârâtului F. P. a sultei în sumă de 618,6 lei și a sumei de 243,02 lei în favoarea pârâtului P. A..
În temeiul art. 20 și 47 din Legea nr. 7/1996, instanța a dispus evidențierea în CF a situației create în urma sistării stării de indiviziune conform propunerilor din raportul de expertiză efectuate în cauză descrise în cap. Concluzii pct. a.3 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Cu privire la capătul de cerere privind acordul pârâților în vederea mansardării podului existent deasupra apartamentului nr. 1 proprietatea reclamantei, instanța l-a admis, obligând pârâții să-și dea acordul în formă autentică în vederea mansardării imobilului situat în Cluj-N., .. 29, pentru transformarea podului existent deasupra apartamentului nr. 1, în caz de refuz prezenta sentință urmând a ține loc de acord pentru fiecare dintre cei doi pârâți. Considerentele admiterii acestei cereri au în vedere pe de o parte argumentele opunerii la această operațiune, în speță ale pârâtului P. A., care a invocat ca singur argument faptul că nu dorește ca propriul confort și propriul apartament să fie afectat în urma mansardării. Pe de altă parte, instanța a avut în vedere și faptul că din raportul de expertiză a reieșit faptul că în varianta de partaj propusă, însușită și de instanță, este posibilă mansardarea fără a aduce atingere dreptului de proprietate al pârâților, fără a modifica fațada imobilului de la stradă și fără a aduce atingere structurii de rezistență a imobilului.
Față de acestea, opunerea pârâților apare ca nejustificată. Cu atât mai mult cu execuția unei mansarde se poate face numai în baza unei Autorizații de construire care se eliberează dacă există o documentație tehnică elaborată în conformitate cu condiționările dintr-un Certificat de Urbanism emis la solicitarea proprietarului cu acordul legal al coproprietarilor, iar inspecția tehnică a structurii face parte din documentația tehnică.
Pentru considerentele mai sus expuse, de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea precizată a reclamantei în sensul că a dispus sistarea stării de coproprietate forțată asupra părții indivize comune, pod aferent imobilului situat în Cluj-N., .. 29, înscris în CF colectivă nr._-C1 (nr. CF vechi_) UAT Cluj-N., nr. topo 4954/1 – C1, 4955/1 – C1 conform cotelor de proprietate prin formare de loturi și atribuire în natură pe seama reclamantei și a pârâților în modalitatea propusă prin raportul de expertiză efectuat de exp. E. G. și evidențiată în Planșa Anexa 3 din raport, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu obligarea reclamantei la plata de sultă în vederea egalizării loturilor, în favoarea pârâtului F. P. a sultei în sume de 618,6 lei și a sumei de 243,02 lei în favoarea pârâtului P. A.. Se va evidenția în CF situația creată și vor fi obligați pârâții să-și dea acordul în formă autentică în vederea mansardării imobilului situat în Cluj-N., .. 29, pentru transformarea podului existent deasupra apartamentului nr. 1, în caz de refuz prezenta sentință urmând a ține loc de acord pentru fiecare dintre cei doi pârâți.
În privința cheltuielilor de judecată solicitate de către reclamantă, în baza art. 274 C.pr.civ., instanța a reținut cuantumul acestora, respectiv 3267 lei, onorariu de expert + 3000 lei onorariu de avocat + 6494,44 taxă judiciară de timbru datorată și, prin raportarea cotelor de proprietate ale pârâților, de 19,27/100 a pârâtului P. A. și de 49,05/100 a pârâtului F. P. instanța a dispus obligarea pârâtului F. P. la plata către reclamantă a sumei de 6259,48 lei și a pârâtului P. A. a sumei de 2459,12 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pârâtul F. P. a declarat recurs în termen împotriva sentinței, solicitând în principal casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, in vederea refacerii Raportului de expertiza Tehnica in Construcții, iar în subsidiar prin modificarea hotărârii atacate în sensul sistării stării de indiviziune conform voinței comune a părtilor si a respectării întocmai a dreptului de proprietate al pârtilor, deținut asupra pârtilor indivize comune, astfel cum aceasta dorința este variantă relevată in schița anexa nr. 1 la prezentul recurs, si prin respingerea petitului privind obligarea paratului F. P., alături de paratul P. A., la darea acordului, in forma autentica, pentru mansardarea imobilului, ca fiind, in principal, tardiv formulat cu raportare la prevederile art. 132 Cod de pr. Civ. si nefondat in secundar.
În motivare recurentul a invocat următoarele motive de netemeincie și nelegalitate a sentinței:
Instanța a respins neîntemeiat cererea sa de administrare a unei noi expertize, cerere formulată in cuprinsul obiecțiunilor la expertiză. Solicitarea sa era pe deplin întemeiată, întrucât prin expertiza d-lui expert E. G. s-a propus o singura varianta de sistare a indiviziunii, in natura, varianta ce ignora cu desăvârșire cotele de proprietate deținute din părțile indivize comune, voința părților si solicitarea reclamantei de partaj formulată in cadrul acțiunii introductive, potrivit căreia lotul nr. 2, ce urma să-i fie atribuit lui, trebuia să incsa includă partea de pod amplasata asupra apartamentului nr. 2 precum si partea de pod amplasata deasupra părtii dinspre . . la limita de proprietate cu imobilul invecinat cu nr. adm. 31."
Aceasta solicitate a reclamantei corespunde inclusiv cu înțelegerea inițiala verbală a pârâților, care nu s-a putut concretiza la momentul intervenirii ei numai pentru considerentul ca la acea data, necunoscandu-se limitele de proprietate faptice raportate la cota deținuta din părțile indivize comune, s-a căzut de acord ca limita la care se va trasa limita despărțitoare dintre portiunile de pod rezultate, se va face in funcție de aceste cote din p.i.c. . Aceasta varianta, care lipsește din Raportul de Expertiza, este redata pe schița nr. 1 anexata prezentului recurs.
Sub acest aspect sunt inacceptabile inclusiv explicațiile expertului, furnizate prin răspunsul la obiectiunile formulate de către parti, prin care expertul justifica refuzul sau de a intocmi o varianta alternativa de sistare a stării de indiviziune, alături de unica varianta propusa prin expertiza, prin aceea ca, citează: "Referitor la Lotul 2, propunerea reclamantei pentru formarea proprietății lui F. P., in spațiul aferent podului, a fost preluata numai deasupra proprietății acestuia, din următoarele motive: - delimitarea podului corespunzător conturului de proprietate de la parter elimina disconfortul ce se poate crea prin fragilitatea posibilității de izolare intre doua proprietăți, printr-un planseu din lemn, pe langa faptul ca poziționarea proprietății de mansard este condiționata de poziția parterului si nu de propuneri subiective inclusive de mărime (mp.) care necesita un acord reciproc. "
Argumentația expertului, sintetizata mai sus, nu este lămuritoare si mai mult de atat, este lipsita de fundament juridic si chiar si tehnic, intrucat in lipsa unui proiect avizat ce sa conțină si un proiect de rezistenta, oricum nu se pot anticipa soluțiile tehnice necesare si prin urmare nici explicațiile legate de aceste soluții tehnice si de rezistenta. Singura propunere subiectiva, prin urmare, este propunerea domnului expert si nu cea care rezulta din solicitările părților. Expertul pleacă de la prezumția ca mansardarea se va realiza cu menținerea planșeului de lemn existent, prezumție incorecta insa, intrucat o mansardare in condițiile date oricum o sa presupună realizarea unor sâmburi de beton, legate cel puțin prin centura de beton, daca nu si printr-o placa de beton turnata peste tot parterul, pentru a se crea rezistenta impusa de normele tehnice in vigoare.
In aceste condiții refuzul expertului de a realiza si o varianta alternativa de partaj, conform solicitării pârtilor, lăsând deoparte argumentele de ordin subiectiv, nesusținute de existenta unei opinii tehnice privind rezistenta si soluțiile tehnice aferente, este inacceptabila.
Având in vedere aceste aspecte se impune casarea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, pentru a se da curs solicitării parat, constând in efectuarea unei contraexpertize, cu variante multiple, care sa tina cont atât de voința reala a pârtilor, cat mai ales de cotele de proprietate deținute din p.i.c. si nu in ultimul rand de găsirea unei formule raționale si echitabile de partajare si de exploatare a podului.
Horârârea este greșită și in ceea ce privește soluția dată celui de-al doilea capăt de cerere.
In primul rând, instanța a admis acest petit, deși era formulat tardiv, ulterior primei zile de infățișare, nesocotind prevederile art. 132 și 134 Cod pr.civ., in condițiile in care și-a exprimat opoziția cu privire intregirea acțiunii.
Hătărârea este greșită și pe fond, întrucât obligarea la darea acordului privind mansardarea fara existenta unui proiect concret ce sa conțină toate soluțiile tehnice propuse si necesare (inclusiv in ceea ce privește rezistenta) este imposibila, intrucat exprimarea acestui acord, chiar si forțat, nu este posibil în lipsa informațiilor absolut necesare pentru cunoașterea soluțiilor tehnice propuse si a efectelor, inclusiv pecuniare, ce se creează fata de proprietățile vecine.
Soluția corecta ar fi ca acest acord sa fie obținut ulterior întocmirii unui proiect arhitectural si tehnic pentru a se crea posibilitatea cunoașterii tuturor cerințelor, costurilor si consecințelor aferente, inclusiv din punctul de vedere al recurentului parat, motiv fata de care obligarea la exprimarea acordului, in aceasta faza cel puțin, apare si ca prematura.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul P. A. a solicitat arătat că este de acord cu admiterea in parte a recursului, respectiv modificarea in parte a sentinței in sensul respingerii cererii de obligarea a pârâților la exprimarea in formă autentică a consimțământului la mandardare, achiesând la motivele de recurs invocate de recurent cu privire la acest petit.
Solicită respingerea recursului in ceea ce privește soluția dată de instnță cererii de partaj, fiind de acord cu sistarea indiviziunii in modalitatea reținută in sentință, chiar dacă valoarea sultei este mult subevaluata, respectiv 26 euro/mp.
Arată de asemenea că se opune refacerii raportului de expertiza tehnica in construcții, in varianta propusa de acesta, motivat de faptul ca a efectuat lucrări de amenajare a podului, lucrări constatate si in raportul de expertiză, - punctul 2.4.5.- si evaluate de suma de 4943,00 lei. In realitate, aceste lucrări au avut o valoare mult mai mare.
Intimata M. S. a formulat la rândul său intâmpinare la recursul pârâtului F. P., solicitând respingerea acestuia ca neintemeiat.
In motivarea poziției sale procesuale, intimata a formulat următoarele apărări:
Instanța de fond a încuviințat toate obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de părți, la care expertul a răspuns concludent, iar solicitarea recurentului de propunere a unei variante de partaj care să corespundă celei cuprinse in anexa recursului este formulată pentru prima dată in recurs, excede obiecțiunilor la raportul de expertiza formulate d e către acesta in fața primei instanțe, motiv pentru care solicitarea sa este inadmisibilă..
Modalitatea de partaj dispusă de prima instanță este singura posibilă, având în vedere starea actuală a clădirii. Expertul în mod judicios a arătat că propunerea de partajare a recurentului evidențiată și prin schița anexată recursului nu se poate realiza decât dacă cei trei proprietari sunt de acord cu refacerea planșeului, care în prezent este din lemn, astfel încât acesta să fie realizat din materiale de construcție (beton) a căror rezistență să fie suficientă pentru susținerea mansardei. Deși recurentul critică expertul susținând că concluziile sale sunt subiective, chiar el arată că renovarea acestui planșeu ar presupune „o placă de beton turnată peste tot parterul, pentru a se crea rezistența impusă de normele tehnice în vigoare". Ori recurentul uită faptul că doar dânsul și intimata au fost, la un moment dat de acord cu mansardarea podului, intimatul-pârât P. refuzând categoric să-și dea acordul pentru mansardare, nefiind de acord cu aceasta pentru a nu fi obligat să demonteze construcția sa artizanală. De asemenea atât intimata, cât și recurentul s-au înțeles că mansardarea va fi, și de fapt poate fi doar astfel făcută încât să nu presupună o schimbare a planșeului ci doar o renovare corespunzătoare. Astfel argumentul expertului nu este unul subiectiv, ci conform cu starea de fapt existentă. De asemenea apreciază că expertul a ținut cont de cotele de proprietate deținute din p.i.c, însă recurentul nu dorește să conștientizeze că nu se poate realiza o partajare în natură în concordanță perfectă cu cotele procentuale de proprietate dacă se dorește ca fiecărui proprietar să-i revină în natură partea din pod corespunzătoare părții de parter aflate în proprietatea exclusivă a fiecăruia. De asemenea arată faptul că propunerea recurentului așa cum a fost învederată prin schița atașată recursului este idealistă, și nu poate fi pusă în practică deoarece nu ține cont de elementele de rezistență a construcției, ori o astfel de partajare ar presupune o refacere nu doar a planșeului din materiale de construcție solide, ci și a pereților de rezistență de la parter care să susțină un astfel de planșeu, deci în concluzie o renovare de amploare, implicând cheltuieli foarte mari.
1n ceea ce privește criticile recurentului privind completarea de acțiune, apreciază că recurentul este decăzut din dreptul de a invoca tardivitatea întregirii de acțiune, in condițiile in care nu a invocat-o la primul termen ce a urmat după depunerea ei.
Pe fond criticile sunt neîntemeiate, refuzul pârâților de a-și da acordul la mansardare fiind vădit abuziv și se impune a fi sancționat.
Analizând sentința atacată prin raportare la motivele de recurs invocate și la dispozițiile legale incidente in cauză, tribunalul constată următoarele:
In cuprinsul obiecțiunilor depuse la fila 118 dosar fond, recurentul a criticat expertiza inclusiv pentru faptul că expertul nu a formulat o variantă de expertiză corespunzătoare modalității de partaj solicitată de reclamantă prin acțiune.
Se poate observa, comparând conținutul petitelor din acțiunea reclamantei cu modalitatea de partaj ilustrată de recurent in anexa recursului, că acestea sunt identice.
Coroborând aceste două împrejurări, apreciem că implicit recurentul a obiectat și omisiunea expertului de a întocmi o variantă de partaj potrivit solicitării din recurs, astfel încât este neîntemeiată apărarea formulată de intimata reclamantă in întâmpinare, potrivit căreia obiecțiunile ar fi inadmisibile pentru faptul că nu au fost formulate in fața prime instanțe.
Așadar, obiecțiunile formulate sunt admisibile, insă sunt neîntemeiate.
Varianta de partaj dispusă de către instanță respectă cotele de proprietate ale părților, câtă vreme diferența dintre loturi a fost compensată prin sulte, fiecare dintre copărtași primind in natură sau in bani echivalentul valoric al cotei sale de proprietate. Or, la partaj, copărtașii trebuie să primească contra echivalentul valoric al cotei lor de proprietate, nu neapărat lotul atribuit in natură suprafața corespunzătoare cotei lor, căci adeseori acest lucru m nu poate fi realizat in practică.
Contrar susținerilor recurentului, varianta propusă de acesta nu corespunde voinței părților, intrucât numai doi dintre coproprietari au fost de acord cu aceasta, or pentru a se susține că varianta corespunde voinței părților, toți cei trei coproprietari ar trebui să fie de acord cu aceasta, însă intimatul P. I. s-a opus manifest acesteia.
Varianta de partaj dispusă de instanță este singura posibilă, căci asigură atribuirea către coproprietari a părții de pod dispusă deasupra apartamentului său, situație care menajează structura de rezistență a clădirii, căci delimitarea podurilor urmează traseul zidurilor de delimitare de la parter.
Recurentul susține că argumentele formulate de expert in sprijinul variantei propuse sunt subiective, si ignoră faptul că in situația mansardării oricum se va face o placă de beton peste tot parterul sau cel puțin sâmburi de beton legați la centura de beton.
Criticile recurentului sunt neîntemeiate, întrucât răspunsul expertului a fost argumentat tehnic.
Apoi, expertul nu poate avea in vedere decât situația actuală a construcției, starea sa, nu o situație viitoare cum este mansardarea, care este doar ipotetică la acest moment și este posibil să se realizeze niciodată.
Varianta de partaj propusă de recurent nu poate fi avută in vedere nici pentru faptul că solicită atribuirea in lotul său a porțiunii de pod care a fost amenajată de intimatul P. pe cheltuiala sa, amenajare la care nu rezultă ca recurentul să fi manifestat opoziție.
Or potrivit art. 673 ind. ind. 9 Cod pr.civ, la partaj, atribuind loturile la partaj, instanța trebuie să aibă in vedere și investițiile făcute de unul dintre coproprietari cu acordul celorlalți.
În concluzie, apreciem neîntemeiate criticile formulate de recurent cu privire la soluția dată cererii de partaj.
In ceea ce privește criticile aduse de recurent soluției dată de instanță celui de-al doilea capăt de cerere, le apreciem parțial întemeiate, fată de următoarele considerente:
Într-adevăr art. 132 Cod pr.civ. stabilește un anumit termen până la care poate avea moc modificarea sau întregirea acțiunii, respectiv până la prima de înfățișare.
Potrivit disp. art. 103 Cod pr.civ, neîndeplinirea unui act de procedură in termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care partea dovedește că a fost împiedicată să-l facă in termen printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
In speță, așa cu a arătat intimata prin intâmpinare, recurentul F. P. a fost de acord inițial cu cererea de mansardare, având înțelegere cu reclamanta că vor mansarda amândoi porțiunea de pod de la stradă, și abia ulterior și-a modificat poziția procesuală. In lipsa unei opoziții a recurentului sub acest aspect, in mod evident dintr-o imprejurarea mai presus de voința sa reclamanta nu și-a putut completa acțiunea in termenul prev. de art. 132 Cod pr.civ.
Apoi, tardivitatea formulării completării de acțiune trebuia invocată la termenul la care a fost depusă, altfel recurentul fiind la rândul său decăzut din dreptul de a mai invoca tardivitatea.
Cum recurentul nu a invocat tardivitatea depunerii completării de acțiune, ci doar s-a opus pe fond admiterii sale, in acest moment este decăzut din dreptul de a mai invoca tardivitatea depunerii completării de acțiune.
In opinia instanței, criticile aduse pe fondul soluției dată de instanță acestui petit sunt întemeiate. Refuzul pârâților de a-și exprima consimțământul in formă autentică la mansardarea podului atribuit apartamentului nr. 1, mai inainte de a le fi prezentat de către reclamanta M. S. un proiect concret ce sa conțină toate soluțiile tehnice propuse si necesare,inclusiv in ceea ce privește rezistenta și impactul pe care il are lucrarea asupra intregii clădiri, nu poate fi socotită nejustificată.
Soluția corecta ar fi ca acest acord sa fie obținut ulterior întocmirii unui proiect arhitectural si tehnic pentru a se crea posibilitatea cunoașterii tuturor cerințelor, costurilor si consecințelor aferente.
Imprejurarea că mansardarea se va putea realiza in baza unei documentații tehnice in cadrul procedurii emiterii autorizației de construire, și teoretic mansardarea ar fi aprobată de autorități numai dacă proiectul ar îndeplini condițiile legale nu este suficientă, căci autoritatea publică urmărește la avizarea proiectului, respectarea regulilor de urbanism și de rezistență a clădirii, insă nu se preocupă de alte aspecte cum ar fi costurile sau impactul asupra confortului celorlalte apartamente, aspecte care dacă ar fi atinse prin lucrarea de mansardare dorită de reclamantă, ar îndreptăți refuzul pârâților de a consimți la mansardare.
Prin prisma considerentelor reținute, sentința atacată este parțial netemeinică, dată in baza unei statuări de fapt eronate, motiv pentru care, in temeiul art. 312 alin 1 coroborat cu art. 304 ind. 1 Cod pr.civ, instanța va admite în parte recursul declarat de F. P. împotriva Sentinței civile nr._ din 04.10.2013 dosar nr._ a Judecătoriei Cluj-N., pe care o va modifica, în parte, în sensul că va respinge cererea de obligare a pârâților să-și dea acordul pentru mansardarea podului de deasupra apt. nr. 1.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței civile recurate.
In temeiul art. 274 Cod pr.civ. va fi obligată intimata M. S. să plătească recurentului suma de 4,15 lei taxă judiciară și timbru judiciar, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
In temeiul acelorași dispoziții legale va fi obligat recurentul să plătească intimatei M. S. suma de 750 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul declarat de F. P. împotriva Sentinței civile nr._ din 04.10.2013 dosar nr._ a Judecătoriei Cluj-N., pe care o modifică, în parte, în sensul că, respinge cererea de obligare a pârâților să-și dea acordul pentru mansardarea podului de deasupra apt. nr. 1. Menține restul dispozițiilor sentinței civile recurate. Obligă pe intimata M. S. să plătească recurentului suma de 4,15 lei taxă judiciară și timbru judiciar, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Obligă pe recurent să plătească intimatei M. S. suma de 750 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorar avocațial. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Martie 2014.
Președinte, O. R. G. | Judecător, C.-V. B. | Judecător, C.-A. C. |
Grefier, C.-S. Ș. |
C.Ș. 21 Martie 2014
Red.dact.C.B./C.Ț.
2 ex/4 iulie 2014
Jud.fond.C.-S. N.
| ← Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Decizia nr. 54/2014. Tribunalul CLUJ | Grăniţuire. Decizia nr. 583/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
