Anulare act. Hotărâre din 11-02-2014, Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-02-2014 în dosarul nr. 516/303/2011*
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Î N C H E I E R E
Ședința publică din 24 ianuarie 2014
PREȘEDINTE – V. T.
JUDECĂTOR - B. M.
JUDECĂTOR - C. M. P.
GREFIER - L. V.
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de recurenta reclamantă S. M., cu domiciliul în București, ., ., parter, sector 2, și recurentele pârâte B. A., cu domiciliul în București, .-39, ., .>P. D., cu domiciliul în C., .. 16, . împotriva sentinței civile nr. 1643 din 10.06.2013, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul civil nr._, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru recurenta reclamantă S. M., avocat M. Fudulea, conform delegației de substituire pentru avocat P. A. M., pentru recurenta pârâtă B. A. răspunde avocat G. Matronica, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, lipsind recurenta pârâtă P. D..
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul, stadiul pricinii și faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art. 88 și următoarele Cod procedură civilă, după care:
Întrebați fiind, reprezentanții convenționali ai părților precizează că nu mai sunt chestiuni prealabile sau excepții de formulat.
Instanța, luând act de susținerile reprezentanții convenționali ai părților, acordă cuvântul asupra probatoriilor.
Reprezentanții convenționali ai părților, având cuvântul pe rând, arată că nu solicită probe noi în calea de atac.
Instanța ia act că părțile nu solicită probe noi în calea de atac, declară terminata cercetarea judecătoreascăși acordă cuvântul asupra motivelor de recurs.
Reprezentantul convențional al recurentei reclamante S. M., având cuvântul, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, și amânarea pronunțării pentru a formula concluzii scrise. Totodată, solicită obligarea recurentelor pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul convențional al recurentei pârâte B. A., având cuvântul, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, și obligarea recurentei reclamante la plata cheltuielilor de judecată. Referitor la recursul formulat de reclamanta S. M., solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat. În ceea ce privește recursul formulat de intimata pârâtă P. dana, solicită admiterea acestuia. Totodată, solicită amânarea pronunțării pentru a formula concluzii scrise.
Reprezentantul convențional al recurentei reclamante S. M., având cuvântul asupra recursurilor formulate de pârâtele B. A. și P. D., solicită respingerea acestora ca neîntemeiate.
Instanța, socotindu-se lămurită, în temeiul art. 150 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL:
Pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise,
DISPUNE:
În temeiul art. 156 alin.1 Cod procedură civilă, amână pronunțarea cauzei la data de 31.01.2014.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.01.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
V. T. B. M. C. M. P.
GREFIER,
L. V.
Azi, 31.01.2014,
TRIBUNALUL:
Același complet, având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE:
În temeiul art. 260 alin.1 Cod procedură civilă, amână pronunțarea cauzei la data de 06.02.2014.
Pronunțată în ședință publică azi, 31.01.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
V. T. B. M. C. M. P.
GREFIER,
L. V.
Azi, 06.02.2014,
TRIBUNALUL:
Același complet, având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE:
În temeiul art. 260 alin.1 Cod procedură civilă, amână pronunțarea cauzei la data de 11.02.2014.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.02.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
V. T. B. M. C. M. P.
GREFIER,
L. V.
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
-DECIZIA CIVILĂ NR.182 -
Ședința publică din 11 februarie 2014
PREȘEDINTE – V. T.
JUDECĂTOR - B. M.
JUDECĂTOR - C. M. P.
GREFIER - L. V.
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de recurenta reclamantă S. M., cu domiciliul în București, ., . 2, și recurentele pârâte B. A., cu domiciliul în București, .-39, .>P. D., cu domiciliul în C., .. 16, . împotriva sentinței civile nr. 1643 din 10.06.2013, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul civil nr._, având ca obiect anulare act.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.01.2014, încheierea de ședință din acea dată face parte integrantă din prezenta.
Completul de judecată, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 31.01.2014, 06.02.2014 și 11.02.2014, când a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările din dosar instanța constată că prin sentința civilă nr. 1643/10.06.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr._ s-a admis în parte acțiunea civilă având ca obiect anulare act – ieșire din indiviziune formulată de reclamantă S. M. în contradictoriu cu pârâții B. A. și P. D..
S-a constatat că masa succesorală de pe urma defunctului L. M. S. este alcătuită dintr-un teren în suprafață de 9 hectare teren extravilan comunei Cobadin conform titlului de proprietate nr._/12 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate C. la data de 21.01.1993.
S-a constatat calitatea de coproprietar a reclamantei S. M. (fiica defunctului L. M. S.) cu cotă de 5/12 din dreptul de proprietate asupra terenului de 9 hectare, calitatea de coproprietar a reclamantei B. A. (sotie a lui L. G. decedat la data de 21.06.2006, fiu al defunctului L. M. S.) cu cotă de 2/12 din dreptul de proprietate asupra terenului de 9 hectare, calitatea de coproprietar a pârâtei P. D. (fiică a lui L. N. decedat la data de 5.10.2007, fiu al defunctului L. M. S.) cu cotă de 5/12 din dreptul de proprietate asupra terenului de 9 hectare.
S-a respins cererea în ceea ce privește partajarea suprafeței de 9 hectare în cote egale între reclamanta S. M. și pârâta P. D., ca nefondată.
Pentru a pronunța sentința civilă sus menționată instanța de fond a reținut următoarele:
Se reține că la data de 22.12.2005 numitul L. G. a decedat, rămânând ca moștenitori B. A. în calitate de soție, L. N. în calitate de frate și S. M., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor.
Se reține că la data de 28.07.2007 a decedat și numitul L. N., având ca moștenitor pe P. D., fiică a acestuia, potrivit certificatului de moștenitor nr. 153/5.10.2007 emis de BNP M. M..
Reclamanta S. M. invoca faptul că prin sentința civilă nr._/4.07.2006 a Judecătoriei Sectorului 1 București s-a constatat că dumneaei și și defunctul L. N., autor al pârâtei P. D., au calitatea de moștenitori ai defunctului L. S. în cotă de ½ fiecare.
Instanța verificând hotărârea judecătorească invocată (fila 9 din dosarul inițial înregistrat la JS6) constată că aceasta se referă la Hotărârea nr. 2211/15.05.2003 a Comisiei Municipiului București de aplicare a Legii nr. 9/1998, validată prin Ordinul nr. 5188/10.12.2004 al Cancelariei primului-ministru.
Se reține că la data 23 octombrie 2000 numitul L. G. a dat o declarație notarială(fila 8 din dosarul inițial de la JS6) în care a menționat că renunță la toate drepturile ce i se cuvin în conformitate cu prevederile Legii nr. 9/1998 pentru toate bunurile situate în Bulgaria, ..
Din cuprinsul acestei declarații nu se poate reține în nici un caz că L. G. a înțeles să renunțe la calitatea de moștenitor a autorului său L. M S., ci numai la drepturile ce i s-ar fi cuvenit în baza unei legi speciale, lege prin care s-a repus în termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală persoanele îndreptățite la primirea despăgubirilor cuvenite în baza legii speciale.
Mai mult se reține că această renunțare a fost făcută după expirarea termenului de 18 luni prevăzut la art. 4 alin. 1 din Legea nr. 9/1998.
Pentru aceste considerente se va respinge cererea în ceea ce privește partajarea suprafeței de 9 hectare menționată în titlul de proprietate eliberat pe numele lui L. M. S., în cote egale ca fiind nefondată.
Urmează a se constata, pentru considerentele prezentate, că masa succesorală de pe urma defunctului L. M. S. este alcătuită dintr-un teren în suprafață de 9 hectare teren extravilan comunei Cobadin conform titlului de proprietate nr._/12 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate C. la data de 21.01.1993
Aplicând principiile de stabilire a persoanelor chemate efectiv la moștenire, respectiv principiul priorității clasei de moștenitori în ordinea stabilită de lege între moștenitori făcând parte din clase diferite; principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă; principiul împărțirii moștenirii pe capete între rudele din aceeași clasă și de același grad, precum și prevederile Legii nr. 319/1944 cu privire la drepturile soțului supraviețuitor urmează a se constata după cum urmează: calitatea de coproprietar a reclamantei S. M. (fiica defunctului L. M. S.) cu cotă de 9/24 din dreptul de proprietate asupra terenului de 9 hectare menționat în titlului de proprietate nr._/12 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate C. la data de 21.01.1993; calitatea de coproprietar a reclamantei B. A. (sotie a lui L. G. decedat la data de 21.06.2006, fiu al defunctului L. M. S.) cu cotă de 6/24 din dreptul de proprietate asupra terenului de 9 hectare menționat în titlului de proprietate nr._/12 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate C. la data de 21.01.1993; calitatea de coproprietar a pârâtei P. D. (fiică a lui L. N. decedat la data de 5.10.2007, fiu al defunctului L. M. S.) cu cotă de 9/24 din dreptul de proprietate asupra terenului de 9 hectare menționat în titlului de proprietate nr._/12 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate C. la data de 21.01.1993.
Împotriva sentinței civile sus menționate au formulat recurs atât reclamanta S. M. cât și pârâtele B. A. și P. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs reclamanta S. M. critică hotărârea instanței de fond sub aspectul aplicării greșite a dispozițiilor legale în ceea ce privește părțile între care trebuia să se admită acțiunea, a doua critică vizează cotele succesorale atribuite acestora, cea de-a treia critică are în vedere soluționarea greșită a cererii de partaj, respinsă ca nefondată.
În mod greșit instanța de fond a reținut calitatea de coproprietar a intimatei B. A., soția supraviețuitoare a lui L. G., atribuindu-i cota de ½ de vreme ce defunctul L. G. a renunțat la dreptul său succesoral, aspect care rezultă din declarația autentică care viza renunțarea la toate drepturile ce i se cuvin în conformitate cu prevederile Legii nr. 9/1998 ca moștenitor al lui L. S. și L. Chirața, terenul în litigiu fiind în proprietatea tatălui său când era stabilit în ..
Din cuprinsul declarației reiese că tatăl reclamantei a avut mai multe bunuri în Bulgaria abandonate și redobândite ulterior prin legile de reparație ale statului român, terenul în baza Legii nr. 18/1991 iar casa și dependințele în baza Legii nr. 9/1998, drepturi de care a beneficiat doar reclamanta și fratele său L. N..
Asupra cererii de partaj se solicită rejudecarea acesteia cu luarea în considerare a faptului că L. G. a renunțat la moștenirea rămasă de pe urma defunctului L. S..
De vreme ce la momentul respectiv s-a luat în considerare declarația de renunțare a lui L. G., dată fiind proveniența bunului și dispozițiile legale cu privire la renunțare, se apreciază că de împărțirea terenului de 9 ha trebuie să beneficieze doar reclamanta și intimata P. D..
Prin motivele de recurs pârâtele B. A. și P. D. au învederat că, în mod greșit, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, deoarece aceasta este străină de moștenirea rămasă de pe urma defunctului L. S. prin neacceptarea în termen a moștenirii, drept neexercitat de aceasta până la formularea prezentei acțiuni, doar L. G. și L. N. au calitatea de moștenitori.
Instanța de fond a respins greșit excepția lipsei de interes motivat de faptul că în situația în care se admite anularea acestei împărțeli, aceasta nu i-ar profita intimatei reclamante, deoarece nu participă la împărțirea acestui teren față de care nu a formulat cerere în condițiile legii.
Se precizează că reclamanta nu a acceptat în termen moștenirea de pe urma defunctului L. S., aspect ce rezultă din actele din doar, reclamanta prin răspunsul la interogatoriu a precizat că a știut de decesul tatălui său, că a avut în proprietate suprafața de 9 ha și a avut cunoștință de existența sentinței civile nr. 1446/1996 pronunțată Judecătoria Medgidia, prin care L. G. și L. N. au partajat terenul în suprafață de 9 ha.
Legea nr. 9/1998 este o lege specială și se referă la repunerea în termenul de opțiune succesorală a persoanelor îndreptățite să solicite despăgubiri ca moștenitori ai autorilor deportați. Pentru aceste drepturi reclamanta a putut formula cerere, însă față de terenul de 9 ha s-a stabilit irevocabil prin sentința civilă nr. 3653/23.09.2005 a Tribunalului București că dreptul de opțiune succesorală al reclamantei s-a prescris.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate, prin prisma criticilor formulate, se constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta S. M. a solicitat constatarea nulității absolute a împărțelii judiciare stabilită prin sentința civilă nr. 1446/23.05.1996 a Judecătoriei Medgidia, constatarea calității de coindivizar asupra suprafeței de 9 ha situat în extravilanul comunei Cobadin, jud. C., rămasă de pe urma defunctului L. S., ieșirea din indiviziune.
Prin sentința civilă nr. 2068/25.05.2012 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr._ s-a respins, ca nefondată, cererea.
Prin decizia civilă nr. 1193/02.11.2012 pronunțată de Tribunalul C. s-a admis recursul, s-a casat în parte hotărârea recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare către instanța de fond în vederea soluționării cererii de partaj.
Prin aceeași hotărâre s-a menținut soluția cu privire la cererea de constatare a nulității absolute a sentinței civile nr. 1446/23.05.1996 pronunțată de Judecătoria Medgidia.
În rejudecare, prin sentința civilă recurată s-a admis în parte acțiunea civilă, s-a constatat masa succesorală de pe urma defunctului L. M. S., s-a constatat calitatea de coproprietar a reclamantei S. M., a pârâtei B. A. și a pârâtei P. D. și s-a respins cererea în ceea ce privește partajarea suprafeței de 9 hectare.
Instanța de fond, în mod greșit, a respins cererea de partajare a imobilului pe considerentul că terenul în suprafață de 9 ha nu poate fi partajat în cote egale.
Operațiunea de partaj presupune atât stabilirea masei de împărțit, în speță a masei succesorale, a cotelor succesorale a moștenitorilor cât și atribuirea efectivă a loturilor stabilite conform cotelor, instanța având obligația să pronunțe o hotărâre în concordanță cu starea de fapt rezultată din întreg probatoriu administrat în cauză și nu în raport de solicitarea reclamantei prin cererea de chemare în judecată.
În cauză, se reține incidența disp. art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă potrivit căruia casarea se pronunță în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi.
Soluționarea cererii de partaj, cu toate capetele de cerere accesorii, presupune administrarea de probe, probe ce vor fi administrate de instanța de recurs în fond după casare, în lumina disp. art. 312 alin. 6 Cod procedură civilă care nu mai permit a doua casare cu trimitere a cauzei.
Pentru toate aceste considerente, reținând incidența art. 312 alin. 2 și 5 din Codul de procedură civilă, deoarece modificarea hotărârii nu este posibilă fiind necesară administrarea de probe, se vor admite recursurile și se va casa, în parte, sentința civilă recurată, cauza urmând a fi reținută spre rejudecare în fond.
Se va menține dispoziția privind respingerea excepției lipsei calității procesuale active și excepției lipsei de interes.
Se va fixa termen la 07.03.2014 pentru soluționarea cererii de partaj, pentru când se vor cita părțile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de recurenta reclamantă S. M., cu domiciliul în București, ., ., parter, sector 2, și recurentele pârâte B. A., cu domiciliul în București, .-39, ., .>P. D., cu domiciliul în C., .. 16, ., . împotriva sentinței civile nr. 1643 din 10.06.2013, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul civil nr._ Casează în parte sentința civilă nr. 1643/10.06.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ .
Menține dispoziția privind respingerea excepției lipsei calității procesuale active și excepției lipsei de interes.
Fixează termen la 07.03.2014 pentru soluționarea cererii de partaj, pentru când se vor cita părțile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.02.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
V. T. B. M. C. M. P.
GREFIER,
L. V.
Tehnored.jud.B.M./2 ex./20.02.2014
TERMEN DE JUDECATĂ: 07.03.2014 | ||||||||
RECURS CIVIL 4, ora 08:30 | ||||||||
|
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2221/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 282/2014. Tribunalul... → |
|---|
