Cerere necontencioasă. Decizia nr. 359/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 359/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 28-03-2014 în dosarul nr. 29289/212/2013

Dosar nr._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 359

Ședința publică din 28 martie 2014

PREȘEDINTE - B. M.

JUDECĂTOR - C. M. P.

JUDECĂTOR - V. T.

GREFIER - L. D.

S-a luat în examinare recursul civil declarat de contestatorii C. N. și C. M., ambii cu domiciliul în C., ., împotriva sentinței civile nr._/12.12.2013, pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2013, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., . și C. E. PLC-SUCURSALA ROMÂNIA, cu sediul în București, sector 1, Calea Victoriei nr.145.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21 martie 2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28 martie 2014, când a pronunțat următoarea hotărâre.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față, deliberând, constată:

Prin sentința civilă nr._/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanții C. N. și C. M., în contradictoriu cu pârâții C. E. PLC -Sucursala Romania, și C. Județeană de Pensii C..

Pentru a pronunța această sentință civilă, în baza materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată prin cererea depusă în data de 10.10.2011, contestatorii C. N. și C. M., au solicitat în contradictoriu cu intimatele C. Județeană de Pensii C. și C. E. PLC -Sucursala Romania, restituirea reținerilor efectuate de intimate din pensiile contestatorilor și obligarea intimatei C. Județeană de Pensii C. la plata de despăgubiri morale în sumă de_ lei, iar intimata C. E. PLC -Sucursala Romania la plata de despăgubiri morale de_ lei.

În motivarea contestației, în esență, s-a susținut ca intimata C. E. PLC -Sucursala Romaniaa pornit executarea silită împotriva contestatorilor, pe temeiul unui contract de credit, fără a se încuviința executarea silită de către instanță, precizând totodată că sumele reținute din pensiile realizate de contestatori sunt sume percepute nelegal de către intimată.

La cerere au fost anexate, în copie, adrese corespondență dintre contestatori și intimate, act adițional și notificare.

Intimata C. E. PLC -Sucursala Romania, a formulat întâmpinare prin care a învederat că între părți s-a încheiat un contract de credit iar pentru că s-au înregistrat întârzieri la plata ratelor de către contestatori, creditul a fost declarat exigibil si contestatorii, în calitate de codebitori, puși în întârziere din data de 25.02.2011. În temeiul aceluiași contract de credit (respectiv art. 8.2 din contract), intimata C. ROMANIA a transmis către intimata C. Județeană de Pensii C. notificarea de cesiune de creanță, solicitând debitorului cedat C. Județeană de Pensii C. să procedeze la virarea unei cote de 1/3 din pensia contestatorilor. Arata intimata că, adresele nr._ și_ reprezintă notificări de cesiune de creanță și nu adrese de înființare a popririi, neprocedând în niciun fel la declanșarea procedurii de executare silită a codebitorilor.

Prin sentința civilă nr. 3111/28.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă excepția inadmisibilității contestației la executare și a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorii C. N. și C. M. în contradictoriu cu intimata C. E. PLC-Sucursala Romania, ca inadmisibilă.

Prin decizia civilă nr. 412/16.05.2012 pronunțată de Tribunalul C. a fost admis recursul declarat de contestatori, s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza primei instanțe în vederea rejudecării.

S-a reținut în acest sens faptul că obiectul cauzei îl constituie contestație la executare împotriva măsurilor de executare împotriva contestatorilor, dispuse de către C. România ca urmare a neachitării ratelor datorate în baza unui contract de împrumut de nevoi personale încheiat între părți; mai exact, s-au contestat popririle efectuate de către terțul poprit C. Județeană de Pensii C. în temeiul adreselor emise de către intimata creditoare prin executor bancar.

Tribunalul a reținut că executarea silită există în fapt, iar instanța de executare stabilită în baza art. 400 alin.1 coroborat cu art. 3733 alin. 2 Cod procedură civilă, legal sesizată, are a analiza legalitatea actelor de executare, posibilitatea executării silite a debitului în baza dispozițiilor contractuale invocate de intimată în modalitatea concretă în care a fost realizată, existența debitului, precum și restul aspectelor invocate de contestatori, conform art. 399 și următoarele Cod procedură civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/212/2011*.

Pe de altă parte, prin cererea adresată Tribunalului C. la data de 01.08.2011 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._/118/2011, precizată ulterior – fila 14, reclamanții C. N. și C. M., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C., au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să înceteze reținerile din drepturile de pensie operate la cererea City Bank și obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute cu acest titlu.

Instanța de fond a admis cererea și a dispus încetarea executării contractului de cesiune de creanță, accesoriu al contractului de nevoi personale încheiat de reclamanți cu C. România, cu consecința restituirii sumelor care au fost reținute.

Prin Decizia civilă nr. 229/AS/08.05.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost admis recursul, s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza la Judecătoria C. spre soluționare.

S-a reținut că prezenta cauză are ca obiect contestație la executare împotriva măsurilor de executare dispuse de către City Bank ca urmare a neachitării ratelor datorate în baza unui contract de împrumut de nevoi personale.

S-a reținut că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 400 al.1 și 373 ind. 3 al.2 C.p.civ, preum și faptul că, cu ocazia rejudecării prima instanță va analiza și cererea reclamantului pentru plata daunelor morale, dacă aceasta a fost formulată în termen legal sau nu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/212/2012.

Prin încheierea din 23.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2011* s-a admis excepția de conexitate, s-a dispus reunirea celor două dosare sub nr._/212/2012.

Prin sentinta civila nr._/10.12.2012 pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul mai sus mentionat, instanta a respins exceptia tardivitatii contestatiei la executare ca neintemeiata, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei C. J. de Pensii Constanta ca neintemeiata, a admis exceptia netimbrarii capatului din contestatie avand ca obiect obligarea intimatei C. Romania la plata sumei de 200.000 lei reprezentand despagubiri, a admis în parte contestatia la executare principală și conexă, a dispus anularea executarii contractului de cesiune de creanta, accesoriu contractului de credit pentru nevoi personale incheiat intre contestatori si intimata C. Romania, a obligat intimatii sa restituie fiecarui contestator, printr-o singura prestatie sumele ce au fost retinute din pensiile acestora și la plata dobanzii legale aferente, a respins capatul de cerere din contestatia principala avand ca obiect obligarea intimatei C. J. de Pensii Constanta la plata de despagubiri morale ca nefondat.

Prin decizia civila nr.234/22.02.2013 pronuntata de Tribunalul Constanta, instanta a admis recursul formulat de recurentul – contestator C. N., a casat sentinta civila nr._/10.12.2012 ce a fost recurata, numai in ceea ce priveste cererile de acordare a despagubirilor formulate de contestatori in contradictoriu cu C. E. PLC -Sucursala Romania și C. J. de Pensii Constanta.

Dupa casare, cauza a fost inregistrata pe rolul instantei sub nr._/212/2012*.

Prin sentința civilă nr.9017/19.06.2013 a Judecătoriei C. s-a dispus din nou asupra contestației la executare formulate în cuprinsul celor două cereri, principală și conexă, și s-a pronunțat și asupra cererii de acordare a despăgubirilor morale, în sensul că a luat act de renunțarea contestatorilor la cererea formulată în contradictoriu cu C. Județeană de Pensii și a admis în parte cererea formulată în contradictoriu cu C. Romania, dispunând obligarea intimatei la plata către contestatori a sumei totale de 10.000 lei.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs numai contestatorii C. N. și C. M., iar prin decizia civilă nr.994/27.09.2013 Tribunalul C. a dispus casarea ultimei hotărâri pronunțate de instanța de fond, cu motivarea că aceasta s-a pronunțat asupra capetelor de cerere având ca obiect contestație la executare, deși acestea au fost anterior soluționate în mod irevocabil.

În cel de-al patrulea ciclu procesual, obiectul judecății l-a constituit cererea contestatorilor C. N. și C. M. de obligare a intimaților C. Județeană de Pensii C. și C. E. PLC -Sucursala Romania la plata de despăgubiri pentru daune morale, produse prin executare silită nelegală, asupra sumelor lunare ce li se cuvin cu titlu de pensie.

După o analiză coroborată a întregului material probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că .a existat în fapt o executare silită nelegală, asupra veniturilor din pensie ale contestatorilor, adresele intitulate de intimată „notificare de cesiune de creanță” și comunicate prin intermediul executorului bancar Casei Județene de Pensii C. au avut ca efect poprirea veniturilor obținute din pensie, această operațiune având loc în executarea dispozițiilor contractului de credit declarat scadent de intimată. S-a constatat astfel că, prin constatarea irevocabilă a caracterului nelegal al actelor de executare comunicate de către intimata C. E. PLC -Sucursala Romania, s-a făcut pe deplin dovada faptei sale culpabile, ilicite.

Instanța de fond a constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile răspunderii civile delictuale, anume contestatorii nu au invocat și nici dovedit producerea unor suferințe de ordin psihic, ci se încearcă transformarea acestor despăgubiri dintr-un remediu într-o sancțiune.

S-a reținut în fundamentarea soluției de respingere a acțiunii în despăgubiri că, reclamanților le revenea sarcina probei în cauză, respectiv dovada faptului că au suferit un prejudiciu psihic în urma acțiunii ilicite întreprinse de pârâtă (care era necesitatea de la acel moment a banilor reținuți, care sunt lucrurile de care au fost privați din cauza lipsei acestor sume, ce măsuri au fost nevoiți să ia pentru acoperirea necesităților, dacă acești bani constituiau singura sursă de venit sau alte aspecte de natură să circumstanțieze fapta și urmările produse.). În lipsa oricăror probe în acest sens, instanța nu poate doar pe cale de prezumții simple să constate în ce constă prejudiciul sau care este măsura acestuia, astfel încât să fie în măsură să cuantifice despăgubirea cuvenită.

Au fost analizate condițiile răspunderii civile delictuale și în raport cu intimata C. Județeană de Pensii C. reținându-se că acestei instituții nu i se poate imputa savârșirea vreunei fapte ilicite întrucât nu avea posibilitatea legală de a cenzura actele de executare întocmite de organul competent. În opinia instanței de fond, C. Județeană de Pensii nu avea abilitarea legală ca la momentul la care a primit notificarea cesiunii de creanță, calificată de instanță în mod irevocabil ca fiind act de executare sub forma popririi, să analizeze dacă sumele sunt datorate în temeiul titlului executoriu exhibat, dacă s-a obținut încuviințarea executării silite sau care este cuantumul corect al debitului datorat.

Nefiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale nici în raport cu intimata C. Județeană de Pensii C., cererea fost respinsă ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe civile au declarat recurs contestatorii C. N. și C. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:

- în mod greșit a reținut instanța de fond că despăgubirile au fost solicitate cu titlu de sancțiune și nu pentru acoperirea prejudiciului moral.

În privința suferințelor de ordin psihic recurenții susțin că au rămas în plină iarnă fără suficiente resurse materiale pentru cele necesare traiului.

Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare.

În calea de atac a recursului nu s-au administrat probe noi.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate prin prisma criticilor formulate, dar și prin raportare la art. 304 1 C.pr.civ. instanța reține:

Între reclamanții C. N. și C. M., în calitate de codebitori și C. România S.A. în calitate de creditoare s-a încheiat un contract de credit pentru nevoi personale, la data de 20.11.2007.

Potrivit clauzelor acestui contract, debitorul și codebitorul au garantat îndeplinirea tuturor obligațiilor față de bancă prin constituirea de garanții-cesionarea în favoarea băncii, cu titlu de garanție reală mobiliară, a veniturilor obținute din pensie, pe care le are de primit de la C. Județeană de Pensii C., debitor cedat identificat în cererea de credit.

La data de 15.11.2007 au fost semnate de către contestatori declarațiile cu privire la cesiunea drepturilor salariale –f 54, 55 din dosarul de fond.

Pe parcursul derulării contractului, debitorii nu au rambursat sumele datorate la termenele stabilite, fapt ce a determinat-o pe creditoare să declare prin notificarea din 25.02.2011, plătibilă imediat suma de 1636,05 lei incluzând debit principal, dobândă, penalități și alte comisioane datorate conform contractului.

La data de 17.05.2011 au fost emise notificările de cesiune de creanță către C. Județeană de pensii C. prin care s-a solicitat acestei intimate ca, în calitate de debitor cedat al drepturilor bănești cesionate de contestatori în favoarea băncii, să rețină și să vireze lunar băncii 1/3 din drepturile bănești realizate de debitorii contestatori la data notificării.

Recursul este fondat prin luarea în considerare a următoarelor argumente:

În primul rând, urmare a rejudecării cererii în fond, prin pronunțarea unei soluții de respingere a cererii în despăgubiri în contradictoriu cu intimata C. E. PLC -Sucursala Romani, prima instanță a încălcat principiul neagravării situației recurentului în propria cale de atac (non reformatio in pejus), principiu consacrat prin dispozițiile art. 315 alin.4 raportat la art. 296 C.pr.civ., și care se aplică în mod corespunzător și la rejudecarea procesului după casare.

Potrivit acestui principiu, hotărârea pronunțată în rejudecare nu poate crea contestatorilor recurenți o situație mai grea decât cea stabilită prin hotărârea casată, fiind o chestiune de interes general ca părțile să nu fie amenințate de nici un risc de agravare a situației lor dacă vor exercita o cale de atac pusă la dispoziție de lege împotriva unei hotărâri pe care ele o consideră ca fiind nelegală și netemeinică.

Sub acest aspect, astfel cum s-a reținut în expunerea cauzei, prin sentința civilă nr.9017/19.06.2013 a Judecătoriei C. s-a admis în parte cererea formulată în contradictoriu cu C. Romania, și s-a dispus obligarea intimatei la plata către contestatori a sumei totale de 10.000 lei.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs numai contestatorii, iar în rejudecare după casare cu trimitere, o soluție de respingere a cererii în despăgubiri, în raport cu acest intimat este nelegală, de natură a crea o situație mai grea contestatorilor, singurii titulari ai căii de tac a recursului.

În al doilea rând, instanța de fond a făcut o analiză incompletă a probelor administrate, iar constatarea neîndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale nu este conformă cu realitatea faptică și juridică.

Angajarea raspunderii intimatelor C. Județeană de Pensii C. și C. E. PLC -Sucursala Romania pentru prejudiciul moral reclamat de contestatori, se face în temeiul dispozitiile art.998 – art.999 cod civil, aplicabile la data săvârșirii reținerilor din pensie, cu începere din iulie 2011,numai dacă sunt îmdeplinite cumulativ condițiile legale: existenta unei fapte ilicite, cauzarea unui prejudiciu moral contestatorilor, legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia fiecărei intimate.

În privința existenței faptei ilicite săvârșită, atât de către intimata C. E. PLC -Sucursala Romania, cât și de către C. Județeană de Pensii C., instanța de judecată a constatat cu caracter irevocabil că actele de executare, ce au stat la baza reținerii unor sume din pensia recurenților, sunt nelegale, intrucat nu a fost declanșată, în condițiile legii, procedura executării silite.

Nu se poate reține o culpă exclusivă a băncii, în condițiile în care debitorul cedat, în speță C. Județeană de Pensii C., putea trece la executarea obligației de plată în contul cesionarului - C. România S.A numai după o analiză atentă a notificării cesiunii de creanță și numai dacă se constata că acest act conține toate datele impuse de lege.

În realitate, C. Județeană de Pensii C. a trecut la executarea obligației stabilită prin notificarea cesiunii fără a examina acest înscris sub aspectul elementelor obligatorii, ce ar fi impus în opinia instanței solicitarea de i se prezenta dovada scrisă a cesiunii. Altfel spus, notificare cesiunii nu constituie un temei legal pentru operarea unor rețineri din drepturile de pensie ale recurenților contestatori.

În privința prejudiciului, daunele morale se stabilesc în raport cu consecințele negative suferite de reclamanți, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială și socială. În cauză, din probatoriul administrat rezultă fără niciun echivoc că reclamanții sunt pensionari, persoane în vârstă, care prin fapte ilicite ale celor două intimate au suportat, timp de un an și jumătate, rețineri nelegale din pensia lunară.

În tot acest timp, reclamanții au fost nevoiți să efectueze multe demersuri, administrative și judiciare, pentru . restabilirea situației anterioare, ceea ce a impus un consum psihic suplimentar, generat de emoții negative.

Din înscrisurile administrate în cauză rezultă că a operat reținerea nelegală a 1/3 din veniturile lunare de pensie, ceea ce a condus la o scădere considerabilă a nivelului de trai în această perioadă, pe fondul creșterii constante a costurilor vieții. Se reține astfel că, prin fapte culpabile, intimatele au pus pe reclamanți în situația de a suporta o scădere a calității vieții, de natură să le creeze suferințe psihice, a căror intensitate se raportează la varsta înaintată a persoanelor vătămate.

Prin prisma acestor considerente, tribunalul constată că drepturile nepatrimoniale ale recurenților contestatori au fost incalcate . care sa justifice acordarea daunelor morale.

Legătura de cauzalitate dintre actele de executare nelegale și impactul acestora asupra recurenților contestatori rezultă implicit din situația de fapt expusă și dovedită în cauză.

În situația daunelor morale, datorită naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor realizându-se prin apreciere raportată la elementele de fapt.

Hotărârea prin care recurenții contestatori au obținut restituirea printr-o singură prestație a tuturor sumelor reținute nelegal, inclusiv dobânzi legale aferente, constituie la rândul său, o reparație parțială și a prejudiciului moral pretins, reprezentat de neliniștea, disconfortul și incertitudinea cauzate de reducerea mijloacelor materiale necesare traiului zilnic.

În speță, la cuantificarea despăgubirilor instanța are în vedere și o culpă concurentă a recurenților contestatori, executarea contestată fiind generată de faptul că aceștia, în calitate de titulari ai unui contract de credit, nu și-au achitat la termen ratele scadente, ce constuie obligații asumate față de bancă.

În cuantificarea prejudiciului moral, aceste elemente sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs reclamanților, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Suma solicitată cu acest titlu este însă excesivă, iar răspunderea civilă delictuală este menită să acopere o pagubă, nu să asigure un câștig.

Insa, intre atingerea adusa drepturilor personale nepatrimoniale si daunele acordate, trebuie sa existe un raport de proportionalitate in ceea ce priveste gravitatea lezarii drepturilor reclamate si intinderea in timp a acesteia.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, urmează a se angaja răspunderea civilă delictuală a intimatelor.

În baza considerentelor expuse, apreciind că hotărârea recurată este nelegală și netemeinică, se va admite recursul; se va modifica în tot sentința civilă nr._/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în sensul admiterii în parte a cererii; va fi obligată intimata pârâtă C. E. PLC Dublin – Sucursala România la plata către recurenții reclamanți C. N. și C. M. a sumei de_ lei (câte 5000 lei pentru fiecare), reprezentând despăgubiri civile pentru daune morale.

De asemenea, va fi obligată intimata pârâtă C. Județeană de Pensii C. la plata către recurenții reclamanți C. N. și C. M. a sumei de 2000 lei (câte 1000 lei pentru fiecare), reprezentând despăgubiri civile pentru daune morale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite recursul declarat de contestatorii C. N. și C. M., ambii cu domiciliul în C., ., împotriva sentinței civile nr._/12.12.2013, pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2013, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., . și C. E. PLC-SUCURSALA ROMÂNIA, cu sediul în București, sector 1, Calea Victoriei nr.145.

Modifică în tot sentința civilă nr._/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în sensul că,

Admite în parte cererea.

Obligă intimata pârâtă C. E. PLC Dublin – Sucursala România la plata către recurenții reclamanți C. N. și C. M. a sumei de_ lei (câte 5000 lei pentru fiecare), reprezentând despăgubiri civile pentru daune morale.

Obligă intimata pârâtă C. Județeană de Pensii C. la plata către recurenții reclamanți C. N. și C. M. a sumei de 2000 lei (câte 1000 lei pentru fiecare), reprezentând despăgubiri civile pentru daune morale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

B. M. C. M. P. V. T.

GREFIER,

L. D.

Red.jud.fond - A.G.J.

Red.jud.recurs- V.T.

2 ex./30.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere necontencioasă. Decizia nr. 359/2014. Tribunalul CONSTANŢA