Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Încheierea nr. 259/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 259/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 14592/118/2010*
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
ÎNCHEIERE Nr. 259
Ședința publică din 04 Martie 2014
PREȘEDINTE: dr. C. G.
JUDECĂTORI: C. E.
: C. C.
GREFIER: F. A.
Pe rol soluționarea recursului civil având ca obiect - hotărâre care să țină loc de act autentic, recurs formulat de recurenta reclamantă . SRL, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.42-44, sector 5, C., ..23A, județul C. și sediul procesual ales în C., . nr.99C, . avocat Calipetre și Asociații, împotriva sentinței civile nr.7133/24.04.2012 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât D. A., cu domiciliul în Orașul N. V., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta reclamantă, avocat T. Calipetre în baza împuternicirii avocațiale nr._/08.11.2013 aflată la fila 8 din dosar, lipsind intimatul pârât
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.88 și următoarele din Codul de Procedură Civilă.
Prezentul recurs este motivat și netimbrat,
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul recurentei reclamante depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 149,50 lei conform chitanței . nr.5350281PJ/04.03.2014, timbru judiciar în sumă de 5 lei și note de ședință prin care se invocă excepția necompetenței funcționale a Secției I civilă față de obiectul de activitate al societății și obiectul cauzei și solicită înaintarea dosarului pe cale administrativă la Secția a II-a civilă în vederea soluționării.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepția necompetenței funcționale a Secției I Civilă.
TRIBUNALUL,
Asupra necompetentei funcționale de față,
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei C. ca urmare a declinării competenței de soluționare a cauzei de către Tribunalul C., reclamanta . SRL, în contradictoriu cu pârâtul D. A., a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare având ca obiect cota-indiviză de 1/40 din terenul în suprafață totală de 13,8 ha situat în extravilanul comunei N.-V., . C., dobândit în baza titlului de proprietate nr._/2807/2002 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
În motivare, s-a arătat că între reclamantă și pârât, prin mandatar, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1577/14 august 2007 având ca obiect terenul agricol menționat. Reclamanta a arătat că la data intervenirii acordului de voință materializat prin încheierea antecontractului nu se putea semna contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică deoarece proprietarul nu avea întocmită documentația cadastrală necesară, mandatarul urmând să efectueze demersurile necesare perfectării actului în formă autentică, respectiv intabularea și transcrierea acestuia.
Reclamanta a mai arătat că pârâtul și nici mandatarul acestuia nu și-au respectat obligația asumată nici în urma notificării adresată prin intermediul executorului judecătoresc.
În drept reclamanta a invocat dispozițiile art. 1073-1077 cod civil și art. 5 Titlul X din Legea nr.274/2005.
Prin sentința civilă nr.7133 din 24.04.2012, a fost respinsă cererea de chemare in judecată, ca neîntemeiată.
In considerentele hotărârii s-a reținut că potrivit titlului de proprietate nr._/2807/2002 emis de Comisia Județeană Pentru Stabilirea dreptului de proprietate, s-a restabilit moștenitorilor defunctului D. V., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 13,8 ha de teren situat în extravilanul orașului N. V., . titlul de proprietate sunt enumerați moștenitorii cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, respectiv: D. P. P., D. M. I., D. C., Tapelea M., D. M., G. M., D. A., D. P., D. F., Banica M., C. E., C. S. și C. F., fără să se indice cotele în care aceștia vor deveni proprietari ai imobilului teren în indiviziune.
Prin procura specială autentificată sub nr. 808/12.02.2007 de BNP S. și Charcovschi, pârâtul D. A. a mandatat pe S. E. să înstrăineze cota de 1/40, respectiv suprafața indiviză de 0,345 ha, din terenul în suprafață totală de 13,8 ha situat în extravilanul comunei N.-V., . C..
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1577/14.08.2007 de BNP C. Baturi, mandatara S. E. s-a obligat în numele pârâtului D. A. să înstrăineze reclamantei S.C. L. U. AGRICOLE S.R.L. în schimbul prețului de 639 Euro, cota de 1/40 din terenul mai sus menționat.
În drept, conform art. 5 alin. 2 din Titlul X din legea nr. 247/2005: „În situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.”
Pentru a pronunța o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, instanța trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile contractului de vânzare-cumpărare, hotărârea instanței suplinind doar condiția consimțământului vânzătorului. În acest sens, una dintre condițiile vânzării este ca vânzătorul, în speță pârâtul, să fie proprietarul lucrului. Astfel, vânzătorul trebuie sa fie titularul dreptului pe care îl înstrăinează, în caz contrar el neputând transmite dreptul ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare, deoarece nimeni nu poate da mai mult decât are.
S-a mai relevat că prin antecontract, pârâtul s-a obligat să vândă o cotă de 1/40 dintr-o suprafață determinată de teren, teren asupra căruia există o formă de proprietate în indiviziune conform titlului de proprietate nr._/2807/2002. Chiar dacă se admite că în privința vânzării unei cote indivize dintr-un lucru determinat nu este aplicabilă teoria vânzării lucrului altuia și vânzarea ar fi valabilă, cumpărătorul subrogându-se în drepturile vânzătorului cu privire la cota indiviză cumpărată, în speța de față reclamanta nu a făcut dovada că pârâtul deține o cotă indiviză de 1/40 din teren.
Dacă ar pronunța o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, în condițiile în care nu reiese că promitentul-vânzător este proprietarul bunului vândut, instanța de fond ar pronunța o hotărâre prin care s-ar putea valida o vânzare-cumpărare nevalabilă, întrucât instanța judecătorească nu poate pronunța hotărâri condiționale, care ar putea fi desființate precum un contract de vânzare-cumpărare prin care vânzătorul care a înstrăinat un bun, sau o cotă dintru-un bun, se dovedește ulterior că nu este proprietar. Instanța are în vedere în acest sens că hotărârea pe care o va da ar putea deveni irevocabila și va intra în puterea lucrului judecat și nu poate ține loc de contract de vânzare nul sau anulabil. Pe de altă parte printr-o astfel de hotărâre s-ar pune în pericol siguranța circuitului civil, iar părțile ar putea eluda dispozițiile legale.
S-a mai reținut că reclamanta a încheiat cu pârâtul un antecontract ce avea ca obiect 1/40 din terenul a cărui proprietate a fost reconstituită pârâtului și persoanelor mai sus menționate, însă din acest titlu nu reiese că pârâtul ar deține cota de 1/40 din teren și cu toate că i s-a pus în vedere reclamantei să facă dovada că pârâtul ar deține această cotă, reclamanta nu a fost în măsură să facă dovada dezbaterii succesiunii de către moștenitorii prevăzuți în titlu, dezbatere în urma căreia s-ar fi stabilit cota fiecărui proprietar indiviz, inclusiv a pârâtului.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a formulat recurs reclamanta, prin care a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.
Asupra excepției necompetentei funcționale a secției I civilă se rețin următoarele:
Reclamanta are calitatea de profesionist în înțelesul dat de art. 3 din noul Cod civil, care arată că: dispozițiile acestuia se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum si raporturilor dintre aceștia si orice alte subiecte de drept civil, fiind considerați profesionist toți cei care exploatează o întreprindere, potrivit celui de-al doilea alineat.
Având în vedere obiectul litigiului, cât si împrejurarea că reclamanta are calitate de profesionist, natura prezentei cauze aparține secției a II a civilă din cadrul Tribunalului Constanta.
Astfel și calea de atac promovată împotriva hotărârii instanței de fond se soluționează tot de către această secție, potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 3 C.proc.civ. și în vederea respectării principiului specialității, enunțat și prin decizia pronunțată de I.C.C.J. de recurs în interesul legii nr. XII din 15.02.2007.
Pe cale de consecință instanța urmează a constata necompetenta funcțională a secției I civilă, cu consecința înaintării cauzei secției a II a civilă, din cadrul Tribunalului Constanta în vederea repartizării aleatorii și soluționării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Constată necompetența funcțională a Secției I Civilă și înaintează cauza la Secția a II-a civilă spre competentă soluționare.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
dr.C. G. C. E. C. C.
GREFIER,
F. A.
Red.tehn. C.C.4.03.2014/ex.2
| ← Actiune in raspundere delictuala. Hotărâre din 30-01-2014,... | Pretenţii. Sentința nr. 1043/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
