Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 556/2013. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 556/2013 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 14-08-2013 în dosarul nr. 870/322/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.53/A
Ședința publică din data de 14 august 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: B. A. D.
JUDECĂTOR: O. LORAND A.
GREFIER: C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul C. N. GHELINȚA împotriva Sentinței civile nr.556 din 29 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Târgu S. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data de 13 august 2013, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și la care se face trimitere.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față,
Prin sentința civilă nr.556/29.05.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Tg. S. a respins cererea formulată de reclamantul C. N. Ghelința, în contradictoriu cu pârâtul G. I., ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant legal.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că prin cererea nedatată și înregistrată la data de 10 mai 2013 sub nr. dosar civil_, reclamantul C. N. –GHELINȚA prin președintele Consiliului de Administrație, numitul C. A., a chemat în judecată pe pârâtul G. I., solicitând instanței de judecată, ca pe cale de ordonanță președințială să dispună obligarea pârâtului G. I., în calitate de fost președinte al Consiliului de Administrație al COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA, la predarea documentelor contabile ale COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA, precum și la predarea tuturor registrelor și evidențelor COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA în termen de 5 zile, către Consiliul de Administrație al COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA.
A reținut prima instanță că, în motivarea cererii, s-a arătat faptul că potrivit Procesului-verbal al Adunării Generale Extraordinare din data de 15 decembrie 2012, la COMPOSESORTUL „N.” cu sediul în . schimbat componența cu privire la persoana Președintelui, în locul președintelui G. I., fiind numit noul președinte C. A., sens în care prin Încheierea din data de 27 martie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Târgu S., s-a admis cererea formulată și s-a dispus înscrierea în Registrul Composesoratelor de la această instanță a modificărilor survenite la Actul constitutiv și la Statutul COMPOSESORTUL „N.” .
Faptul că noua conducere a încercat eșalonarea datoriilor, sens în care instanța a reținut faptul că la dosar la filele nr. 38-41 este depusă în copie Decizia de Impunere pentru obligații fiscale suplimentare stabilite de Inspecția Fiscală, acest lucru neputând a avea loc, deoarece noua conducere de Consiliului de Administrație nu are actele necesare, care afirmativ acestea se află în posesia pârâtului.
În ultimul rând, s-a arătat faptul că pârâtul a contestat Hotărârea Adunării Generale Extraordinare din data de 15 decembrie 2012.
De asemenea s-a reținut că pârâtul G. I., nu a formulat Întâmpinare, fiind depusă la dosar la filele nr. 46 – 49, o Întâmpinare, nesemnată de către pârât, lipsind la dosar și delegația avocațială a reprezentantului pârâtului, pârâtul fiind prezent în fața instanței de judecată, învederând instanței de judecată că nu are avocat ales.
Soluționând cererea de ordonanță judecătoria a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 25 lit a din Statutul COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA (fila nr. 21), în relațiile cu terți, C. este reprezentat de Președintele Consiliului de Administrație.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 26 literele a și b. din Statutul COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA (fila nr. 21), ținerea la zi a tuturor registrelor prevăzute de Statut și de Legislație, respectiv prezentarea spre dezbatere a bilanțului contabil incumbă ca atribuție secretarului Composesoratului, atribuțiile Președintelui Consiliului de Administrație, fiind limitativ enumerate la art. 25 din Statut.
În ipoteza în care noua conducere a Consiliului de Administrație va intenta o acțiune pentru eșalonarea datoriilor, secretarul Composesoratului precum și fostul președinte al acestuia este obligat de lege să predea actele necesare, atât în vederea intentării cererii de chemare în judecată, cât și în vederea efectuării unei eventuale expertize contabile.
Instanța, a reținut faptul că reclamanta este o persoană juridică de drept privat care își desfășoară activitate în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2000, iar calitate procesuală activă în intentarea prezentei cereri de ordonanță președințială o are președintele Consiliului de Administrație.
Instanța a reținut faptul că împotriva Încheierii din date de 27 martie 2013, pârâtul G. I. a formulat recurs, aflat pe rolul Tribunalului C., cu termen de judecată la data de 4 iunie 2013 și până la soluționarea recursului de către Tribunalul C., în mod irevocabil, chiar și în ipoteza în care au fost înscrise în Registrul Composesoratului de la această instanță a modificărilor survenite la Actul constitutiv și la Statutul Composesoratului, conform Procesului-verbal al Adunării Generale Extraordinare din data de 15 decembrie 2012, numitul C. A. nu are calitate de reprezentant legal a COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA, motiv pentru care în urma admiterii excepției lipsei calității procesuale active (lipsa calității de reprezentant legal a COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA a numitului C. A., excepție invocată din oficiu de către instanța de judecată, în fond a respins cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamanta C. N. –GHELINȚA împotriva pârâtului G. I., ca fiind formulată de către o persoană fără calitate de reprezentant legal al reclamante.
S-a mai reținut că, și în ipoteza în care numitul C. A., ar fi avut calitate de reprezentant legal a COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA, cererea de ordonanță președințială nu era admisibilă, deoarece nu s-a făcut dovada înregistrării, prealabil formulării cererii de ordonanță președințială, a unei acțiuni civile de către reclamantă, având ca obiect obligarea pârâtului G. I., în calitate de fost președinte al Consiliului de Administrație al COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA, la predarea documentelor contabile ale COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA, precum și la predarea tuturor registrelor și evidențelor COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA, către Consiliul de Administrație al COMPOSESORATULUI N. –GHELINȚA, cu atât mai mult cu cât ordonanța președințială, potrivit dispozițiilor art. 996 alin.2 C.pr.civ., își produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului, iar în ipoteza în care instanța ar fi admis cererea de ordonanța președințială, s-ar fi rezolvat litigiul în fond, fapt inadmisibil, potrivit dispozițiilor art. 996 alin.5 C.pr.civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamanta C. N. GHELINȚA solicitând anularea sentinței și judecarea procesului evocându-se fondul, în sensul de a se admite cererea formulată de reclamantă pe cale de ordonanță președințială, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului se arată că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea disp. art. 6, 7 și 8 NCPC. care garantează accesul la un proces echitabil, sens în care se arată că instanța de fond nu a motivat soluția asupra excepției și nici nu a consemnat susținerile reclamantei sub acest aspect.
Se arată că soluția asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei ca urmare a lipsei calității de reprezentant a președintelui este nelegală, având în vedere că încheierea este executorie conform dispozițiilor art. 300 NCPC., iar Legea 1/2000 nu cuprinde dispoziții legale care trebuie să fie urmate pentru modificarea statutului unui Composesorat, astfel că se aplică dreptul comun, care însă nu este reprezentat de OG 26/2000 având în vedere că nu este vorba despre o asociație sau fundație fără scop patrimonial, composesoratul având scop patrimonial.
În același sens se arată că hotărârea nu este motivată în drept, în condițiile în care nu se indică textul legal care stabilește că hotărârea adunării generale își produce efecte doar dacă încheierea prin care s-a dispus înscrierea în Registru este irevocabilă, iar sub acest aspect se arată că încheierea respectivă din data de 27 martie 2013 a Judecătoriei Târgu S. care consfințește hotărârea adunării generale din 15 dec. 2012 poartă mențiunea definitivă și irevocabilă deoarece la data obținerii copiei legalizate expirase termenul de recurs, astfel că petentul recurent G. I. a fost decăzut din dreptul de a mai declara recurs, iar asupra cererii sale ulterioare de recurs, prin care s-a solicitat și repunerea în termen, urmează a se pronunța instanța de judecată, specificându-se de asemenea că mai există și un alt dosar ce are ca obiect anularea hotărârii Adunării Generale, dar în cadrul acelei cereri nu s-au invocat motive de nulitate absolută a hotărârii.
În continuare se arată că soluția legală este aceea a admiterii cererii cererii de ordonanță președințială în condițiile în care, prin nedepunerea situațiilor contabile, respectiv a bilanțurilor din 2007 și până în prezent, vechiul președinte a provocat composesoratului datorii către stat în sume de aproximativ 6 miliarde RON, astfel cum s-a reținut prin decizia de impunere emisă de organele fiscale, iar noua conducere are obligația administrării patrimoniului composesoratului în așa fel încât să evite pierderile iminente, subliniindu-se că obligația de predare a actelor contabile este cerută în scopul formulării unei cereri de eșalonare a datoriilor care nu prejudiciază fondul, fie că acesta este considerat acțiunea în contencios fiscal împotriva actelor de impunere, fie că acesta este reprezentat de acțiunea prin care s-a solicitat anularea hotărârii de alegere a noului președinte.
Totodată se arată că reclamanta, ca persoană juridică, are aparența dreptului de partea sa, orice asociat putând controla activitatea membrilor de conducere, subliniindu-se că eventuala eșalonare a datoriilor va putea fi încuviințată doar dacă se va prezenta un plan de redresare economico financiară, plan care nu poate fi întocmit de noua conducere în lipsa actelor contabile reținute de fostul președinte.
Se mai arată că greșit a analizat judecătorul fondului inadmisibilitatea cererii, specificându-se că în sechestrarea averii reclamantei - care s-a dispus deja – implică urgența cererii, iar fondul este reprezentat de contestația la decizia de impunere, iar nu de disputarea conducerii composesoratului, arătându-se de asemenea că s-a încercat anterior procesului recuperarea actelor contabile, dar pârâtul a refuzat predarea acestora.
În drept se invocă disp. Art. 999 alin.1, art. 427 alin.1, art. 470 alin.1 NCPC., art. 980 NCPC.
Intimata a depus în apărare la dosar la data de 19.06.2013 întâmpinare (f.15) prin care a solicitat respingerea apelului că nefondat.
În motivarea întâmpinării se arata că, în ceea ce privește soluția asupra excepției, aceasta este legală având în vedere că, la momentul prezent, nu se poate afirma că s-au produs modificări cu privire la conducerea composesoratului în condițiile în care este făcută dovada formulării recursului împotriva încheierii de încuviințare a acestor modificări.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii de ordonanță președințială se arată în esență că reclamanta nu a făcut dovada că pe rolul instanței există o acțiune de fond care să aibă ca obiect soluționarea chestiunii deduse judecății.
În continuare se arată că nu s-a făcut dovada iminenței vreunei pagube în patrimoniul reclamantei și nici nu s-a arătat în ce anume constă aceasta, iar pe de altă parte se arată că nu rezultă în cauză caracterul vremelnic al măsurii, astfel că instanța ar trebui să creeze ea cadrul, iar obligația ar deveni astfel permanentă.
În drept se invoca disp. art. 205 raportat la Art. 480 alin.1 NCPC.
În apel partea apelantă reclamantă a solicitat proba cu înscrisuri, fiind depusă la dosar dispoziția privind măsurile stabilite de organele fiscale nr. 7211/22.10.2012 (fila 11)
Intimata nu a depus înscrisuri și nu a solicitat alte probe în apel.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel invocate de apelantă, tribunalul constata că apelul este nefondat, pentruconsiderentele ce vor fi expuse în continuare, considerente care le vor înlocui pe cele ale primei instanțe în măsura celor de mai jos.
Astfel, se constată că prima instanță a fost investită cu soluționarea unei cereri de ordonanță președințială întemeiată pe dispozițiile art. 996 și urm. din Noul Cod de procedură civilă, arătându-se în esență că reclamanta C. N. GHELINȚA are un nou președinte în urma ședinței Adunării Generale din data de 15 dec. 2012 în persoana lui C. A., dar noua conducere nu își poate exercita atribuțiile și nu poate realiza demersuri urgente cu privire la activitatea Composesoratului deoarece președintele anterior - pârâtul G. I. - deține în continuare actele contabile și refuză să le predea actualei conduceri.
În ceea ce privește procedura de soluționare a excepției se constată că aceasta a fost invocată de instanță din oficiu și a fost pusă în discuția contradictorie a părților, reclamanta, prin avocatul său, punând concluzii asupra excepției și exprimându-și punctul de vedere asupra acesteia, astfel cum rezultă din cuprinsul părții introductive a sentinței.
Tribunalul va avea în vedere, soluționând apelul, că prin raportare la dispoziția cuprinsă în art. 996 alin.1 NCPC., admisibilitatea cererii de ordonanță președințială presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv – aparența dreptului să fie de partea reclamantului, caracterul provizoriu al măsurii, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului.
Ca atare, față de faptul că aceste condiții trebuie să se regăsească în mod cumulativ, rezultă că neîndeplinirea uneia dintre acestea atrage inadmisibilitatea cererii de ordonanță președințială.
Instanța de fond a analizat cerința caracterului provizoriu al măsurii, reținând că nu a fost formulată o acțiune de fond raportat la a cărei soluționare irevocabilă măsura solicitată –aceea a obligării predării înscrisurilor – să fie limitată în timp, adică să aibă caracter temporar, analizându-se de asemenea condiția neprejudecării fondului, sens în care s-a reținut că o soluție de admitere a cererii ar echivala cu rezolvarea litigiului în fond.
Sub acest aspect, al limitării în timp a măsurii, tribunalul constată că premisa existenței obligației legale de predare a actelor contabile ale composesoratului și a tuturor registrelor și evidențelor composesoratului o constituie existența sau nu a calității persoanei care le deține de președinte al composesoratului, astfel că, în cauza de față, fondul vizează în esență, pe de o parte, analizarea legalității hotărârii adunării generale a composesoratului din data de 15 dec. 2012 prin care s-a hotărât modificarea conducerii composesoratului, iar pe de altă parte stabilirea conducerii legale a composesoratului raportat la modificările efectuate în Registrul de evidență a acestora categorii de subiecte de drept.
Or, în acest sens, tribunalul reține că pe rolul instanțelor de judecată există două procese distincte care vizează în esență stabilirea conducerii legale a composesoratului, respectiv, pe de o parte, dosarul nr._ al Judecătoriei Târgu S., în cadrul căruia instanța se va pronunța pe fond asupra legalității hotărârii adunării generale prin care a fost ales noul președinte, iar pe de altă parte dosarul nr._ al aceleiași instanțe în cadrul căruia instanța va statua cu privire la legalitatea încheierii din data de 27.03.2013 a Judecătoriei Târgu S. prin care s-a dispus înscrierea în Registru a modificării cu privire la conducerea composesoratului.
Ca atare, durata în timp a măsurii solicitate depinde în mod direct de soluția din respectivele dosare, astfel că există un reper de limitare în timp a măsurii, din această perspectivă măsura solicitată putând fi calificată drept provizorie, fiind de asemenea de observat că, prin natura sa, aceasta nu rezolvă fondul raportului juridic dintre părți astfel cum acesta a fost definit anterior.
Analizând însă și condiția existenței unei aparențe de drept în favoarea reclamantei, instanța de apel constată că această cerință de admisibilitate a ordonanței - reglementată expres de art. 996 alin.1 NCPC. - nu este îndeplinită în speță, iar din această perspectivă este de prisos a se analiza îndeplinirea celei de a patra condiții, și anume cea a existenței unui caz grabnic.
În sensul celor de mai sus, instanța va avea în vedere că, astfel cum s-a statuat în doctrină, aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal celei a pârâtului, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.
În cauză, se impune ca atare a se stabili în speță dacă organul de conducere ales în urma adunării generale din data de 15 dec. 2012 este îndreptățit să solicite și să primească - în numele Composesoratului – actele contabile ale acestuia, respectiv se impune a se analiza care dintre cele două părți, în esență care dintre cele două conduceri are de partea sa aparența de drept, fiind îndreptățită ca, până la stabilirea legalității conducerii composesoratului în justiție, să dețină evidențele și registrele composesoratului.
Din această perspectivă, tribunalul va reține că hotărârea Adunării Generale din data de 15 dec. 2013 a fost depusă la Judecătoria Târgu S. în vederea înscrierii modificărilor aduse statutului în registrul special, iar prin încheierea din data de 27.03.2013 (fila 28 fond) s-a dispus înscrierea acestor modificări care vizează între altele noul președinte ales.
Se reține însă că această încheiere a fost recurată de către pârâtul intimat, recursul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului B. în dosarul nr._ cu termen la data de 10 sept. 2013, instanța urmând a se pronunța în recurs cu privire la legalitatea încheierii.
Pipăind fondul dreptului, instanța va avea în vedere că înființarea composesoratelor este prevăzută de art. 28 din Legea 1/2000, text care nu prevede care este procedura înființării acestor forme asociative, alineatul 4 făcând o trimitere la respectarea regimului silvic prevăzut de lege, legislația silvică necuprinzând la rândul său dispoziții care să reglementeze o procedură de constituire și înscriere.
Prin urmare, reținând că nici legislația silvică nu reglementează procedura de înființare a composesoratelor, instanța constată că normele procedurale care vizează înființarea composesoratelor sunt cele ale dreptului comun, adică cele ale OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații, din această perspectivă neputând fi reținute susținerile recurentei conform cărora nu este aplicabil acest act normativ ( composesoratul fiind o formă de asociere, astfel cu prevede art. 28 din Legea 1/2000.)
Față de cele de mai sus, se va avea în vedere că potrivit art. 12 alin.1 din OG 26/2000 în forma în vigoare la data introducerii cererii de înscriere înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor se efectuează în ziua rămânerii irevocabile a încheierii de admitere, eliberându-se, la cerere, reprezentantului asociației sau mandatarului acesteia, un certificat de înscriere.
Ca atare, potrivit acestei dispoziții rezultă că înscrierea în registru poate fi operată de la data la care s-au epuizat toate căile de atac împotriva încheierii primei instanțe (în actuala reglementare textul legal modificat făcând vorbire despre caracterul definit al încheierii).
Prin prisma celor de mai sus instanța reține că, în condițiile în care pe rolul instanței de judecată există înregistrat recursului declarat de pârâtul intimat împotriva încheierii, rezultă că aceasta nu este irevocabilă, nefiind susceptibilă a avea ca efect înscrierea în registru a mențiunii privind modificarea conducerii, fiind esențial a se reține că reclamanta recurentă nici nu a invocat faptul că o astfel de mențiune în registru ar fi fost făcută, respectiv că i-ar fi fost eliberat un certificat în acest sens, certificat care, în lumina art. 12 alin.2 din OG 26/2000, face dovada celor menționate în cuprinsul său în relațiile cu terții.
Prin urmare, pipăind fondul dreptului în cadrul procedurii sumare a ordonanței președințiale, tribunalul constată că, raportat la mențiunile din registrul special, aparența dreptului este de partea părții pârâte, care figurează ca având calitate de președinte al composesoratului, astfel că cererea formulată de Composesorat prin persoana care nu a fost înregistrată ca având această calitate nu poate fi primită, atât din perspectiva calității persoanei prin care a fost formulată cât și din perspectiva cererii propriu zise formulată pe calea ordonanței președințiale, respectiv a obligației ce se cere a fi îndeplinită pe această cale.
Pentru toate aceste considerente, reținând că instanța de fond a analizat atât calitatea de reprezentant a președintelui ales în data de 15 dec. 2012 cât și aspecte care țin de condițiile legale de admisibilitate a ordonanței președințiale, iar pe de altă parte reținând că, în lumina dispoziției cuprinse în art. 480 alin.1 NCPC., chiar și în ipoteza în care judecătorul fondului soluționează cauza fără a antama fondul, instanța de apel este datoare să evoce fondul, constatând că soluția primei instanțe de respingere a cererii de ordonanță președințială este legală și temeinică, tribunalul va respinge apelul că nefondat, cu consecința păstrării sentinței apelate.
F. de soluția de respingere a apelului instanța va respinge conform art. 482 raportat la art. 453 alin.1 NCPC. cererea apelantei având ca obiect plata cheltuielilor de judecată, neexistând un temei pentru acordarea acestora având în vedere că nu poate fi reținută culpa procesuală a intimatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta C. N. GHELINȚA împotriva sentinței civile nr. 556/29.05.2013 a Judecătoriei Târgu S. – pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi – 14.08.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
B. A. D. O. Lorand A. C. A.
Red.B./22.08.2013
Tehnores. CA/22.08.2013
4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 159/2013. Tribunalul... | Grăniţuire. Decizia nr. 6/2013. Tribunalul COVASNA → |
|---|
