Plângere contravenţională. Decizia nr. 159/2013. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 159/2013 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 1381/322/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 159/R/2013
Ședința publică din data de 11 aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. A. D.
JUDECĂTOR: D. C.
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: P. C. F.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimatul I. T. de Muncă C. împotriva sentinței civile nr. 999 din 23 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgu S., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi la amânarea pronunțării, părțile sunt lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 19 martie 2013, când părțile au fost lipsă, iar instanța a constatat cauza în stare de judecată și a reținut-o spre soluționare conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța de control judiciar, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 26 martie 2013, 02 aprilie 2013, respectiv data de 09 aprilie 2013 când, față de imposibilitatea întregirii completului de judecată prin lipsa unui judecător, aflat în concediu medical, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi când, în aceeași compunere, a decis următoarele:
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 999 din 23 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgu S., a fost admisă, în parte, plângerea formulată de petenta Întreprinderea I. V. Ș. L. în contradictoriu cu intimatul I. de Muncă C. - Inspecția Muncii și, în consecință, a dispus anularea parțială a procesului - verbal de contravenție . nr._ din 01.08.2012 cu privire la fapta prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. „e” din Legea nr. 53/2003 și sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale procesului - verbal de contravenție contestat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 01.08.2012 întocmit de intimatul I. T. de Muncă C., petenta Întreprinderea I. V. Ș. L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum total de 10.000 lei și cu trei sancțiuni avertisment, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. „e” din Legea nr. 53/2003R, art. 3 alin. 1 lit. „c” din H.G. nr. 500/2011, art. 9 alin. 1 lit. „a” din H.G. nr. 500/2011 art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 1225/2011.
Se arată în acest sens în actul constatator că la data de 25.07.2012, ora 1500 ,,la data verificării a fost identificat numitul T. I. care presta activitate la barul V. Ș. L. fără încheierea unui contract individual de muncă, încălcându-se prevederile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 R.
Angajatorul nu a respectat termenele de transmitere în registrul general de evidență a salariaților a datei încetării contractelor individuale de muncă a salariaților Benczo Z., C. P., Gada I. și K. Krisztina, încălcându-se prevederile art. 3 alin. 2 lit. „i” din H.G. nr. 500/2011.
Angajatorul nu a transmis în Revisal contractul individual de muncă al salariatei Kolcza J. care a prestat activitate în perioada 20.03._12, încălcându-se prevederile art. 4 alin. 1 lit. „a” din H.G. nr. 500/2011.
Nu a fost acordat salariul minim garantat în plată pe 2012 pentru salariații Pinti I. și G. I., încălcându-se prevederile H.G. nr. 1225/2011”.
În ce privește prima faptă contravențională descrisă în procesul - verbal atacat, în sensul că petenta nu i-a încheiat contract individual de muncă numitului T. I., persoană ce a fost identificată în data de 25.07.2012 în barul acesteia la în momentul controlului efectuat de inspectori din cadrul intimatei, prima instanță a reținut:
Potrivit art. 10 din Legea nr. 53/2003, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoana fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu, iar conform art. 16 contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
În situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă ca a fost încheiat pe o durata nedeterminata, iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.
Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă.
Conform art. 260 alin. 1 lit. „e” din Legea nr. 53/2003, constituie contravenție și se sancționează ... e) primirea la muncă a unei persoane pentru care nu a fost întocmit contract individual de muncă ori stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispozițiilor legale, cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei;
La data controlului, martorul T. I. a completat fișa de identificare (fila 31), ce i-a fost pusă la dispoziție de organul de control și prin care a arătat că nu lucrează pentru petentă, ci doar îl înlocuiește pe B. Z. pentru care este plătit cu suma de 25 lei, de acesta din urmă, doar în data de 25.07.2012.
Instanța de fond a reținut din fișa de identificare completată de B. Z., reiese că acesta are încheiat contract individual de muncă cu petenta și că primește un salariu lunar de 650 lei (fila 32).
Audiat, martorul B. Z. a declarat că în perioada zilelor 22 - 25 iulie 2012 a fost nevoit să plece la cabinetul medicului său de familie pentru a-și întocmi carnet de sănătate, fapt pentru care a apel la numitul T. I. să îi țină locul în barul petentei câteva ore. Acesta s-a întors în circa 10 minute în bar după ce a plecat și le-a adus la cunoștință inspectorilor din cadrul I.T.M. C. că, numitul T. I. l-a înlocuit pe el doar câteva ore fără știrea administratorului petentei V. Ș. L.. De asemenea, martorul a declarat că, numitul T. I. le-a spus inspectorilor din cadrul I.T.M. C. că în acea zi doar îl ajută pe acesta în schimbul unei sume de 25 lei.
B. Zolt a mai declarat că el a încasat de la petentă un venit de 245 lei lunar.
Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001, legea contravențională apară valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.
Deci, contravenția este o faptă ilicită, adică o fapta contrară prevederilor legale. Stabilind sau interzicând o anumită conduită, normele juridice urmăresc realizarea sau apărarea unor interese personale sau generale. Toți membrii societății sunt obligați să se conformeze acestor norme, orice acțiune contrară fiind calificată drept ilicită, iar persoana vinovată va fi sancționată.
Substanța materială a unei contravenții este fapta. Fără existența acesteia nu există nici contravenția. Una din trăsături esențiale este săvârșirea faptei cu vinovăție. Orice încălcare a normelor de drept atrage răspunderea făptuitorului numai dacă este comisă cu vinovăție.
Ca și în dreptul penal, vinovăția constituie latura subiectivă a contravenției, ea fiind un act de conștiință care implică în primul rând un factor intelectiv și apoi unul volitiv, deci un proces de conștiință și apoi unul de voință, conștiința fiind premisa voinței. Spre deosebire de infracțiune, contravenția se sancționează indiferent de forma vinovăției, excepția de nesancționare a faptelor săvârșite din culpă trebuind să fie prevăzută expres în actul normativ care stabilește și sancționează fapta respectivă.
Vinovăția reflectă aspectul subiectiv al făptuitorului față de fapta comisă și față de urmările acesteia. Vinovăția este rezultatul interacțiunii a doi factori: conștiința și voința. Vinovăția presupune o atitudine conștientă în sensul că făptuitorul are reprezentarea acțiunilor sau inacțiunilor sale ilicite, a rezultatului acestora, care este socialmente periculos și săvârșește cu voință aceste acțiuni sau inacțiuni pentru realizarea rezultatului urmărit. Voința de a săvârși fapta ilicită este determinată numai după reprezentarea în conștiința făptuitorului a urmărilor faptei. Prezenta atât a factorului intelectiv cât și a celui volitiv în comiterea faptei este o condiție esențială a vinovăției.
Văzând fișa de identificare completată de numitul T. I., de declarația martorului B. Zoslt, din conținutul cărora a rezultat că T. I. nu a lucrat la petentă decât câteva minute și fără știrea administratorului petentei, cât și dispozițiile art. 10 din Legea nr. 53/2003, în care se statuează că, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații, prima instanță a admis plângerea petentei cu privire la prima faptă reținută în sarcina acesteia, întrucât îi lipsește vinovăția, elementul constitutiv din cadrul faptei contravenționale prevăzută de art. 16 raportat la art. 260 lit. „e” din Legea nr. 53/2003.
În ceea ce privește a doua faptă contravențională pentru care a fost sancționată petenta Întreprinderea I. V. Ș. L., prima instanță a reținut din starea de fapt descrisă în procesul - verbal contestat că, administratorul social al acesteia nu a respectat termenul de transmitere în registrul general al salariaților a datei de încetare a contractelor de muncă pentru salariații Benczo Z., C. P., G. I. și K. Krisztina.
Potrivit art. 2 din HG nr. 500/2011, încadrarea în muncă a unei persoane se realizează, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, numai prin încheierea unui contract individual de muncă, în temeiul căruia persoana fizică, în calitate de salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
Fiecare angajator are obligația de a înființa și transmite la inspectoratul teritorial de muncă un registru general de evidență a salariaților și de a-l prezenta inspectorilor de muncă.
Conform art. 3 din același act normativ, Registrul se întocmește în formă electronică.
Registrul se completează în ordinea angajării și cuprinde următoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariaților: numele, prenumele, codul numeric personal – C.N.P., cetățenia și țara de proveniență - Uniunea Europeană – U.E., non – U.E., Spațiul Economic European – S.E.E.;
b) data angajării;
c) perioada detașării și denumirea angajatorului la care se face detașarea;
d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării Ocupațiilor din România (C.O.R.) sau altor acte normative;
e) tipul contractului individual de muncă;
f) durata normală a timpului de muncă și repartizarea acestuia;
g) salariul, sporurile și cuantumul acestora;
h) perioada și cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, cu excepția cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale;
i) data încetării contractului individual de muncă, iar potrivit art. 4 completarea, respectiv înregistrarea în registru a elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2) se face după cum urmează:
a) la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) - g) se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză;
b) elementul prevăzut la art. 3 alin. (2) lit. g) se completează și pentru contractele
individuale de muncă deja înregistrate, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;
c) elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. h) se înregistrează în registru în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data suspendării;
d) elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. i) se înregistrează în registru la data încetării contractului individual de muncă/la data luării la cunoștință a evenimentului ce a determinat, în condițiile legii, încetarea contractului individual de muncă;
e) pentru salariații detașați, angajatorul de bază completează perioada
Potrivit art. 5 din HG nr. 500/2011, Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în format electronic, prin utilizarea uneia dintre următoarele modalități:
a) prin completarea on - line a bazei de date existente pe portalul Inspecției Muncii;
b) prin e - mail, pe bază de semnătură electronică;
c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă în format electronic, însoțit de o adresă de înaintare semnată de angajator.
Instanța de fond a reținut că în cazul numitei Benczo Z. G., contractul individual de muncă a încetat pe data de 01.08.2012, conform deciziei nr. 2/01.08.2012.
În cazul salariatei Kolcza J., contractul individual de muncă al acesteia a încetat cu data de 27 martie 2012, conform deciziei nr. 1/27.03.2012.
Numita Csillag P. a fost angajată la petentă începând cu data de 02.08.2012, conform contractul individual de muncă nr. 8/2012. Astfel, prima instanță a reținut că, petenta nu a făcut dovada că a transmis în registrul general data încetării contractului de muncă pentru Kolcza J. în termenul prevăzut de lege, sens în care a menținut procesul - verbal atacat sub aspectul faptei prevăzută de art. 3 alin. 1 lit. „c” din H.G. nr. 500/2011.
De asemenea, aceeași situație este și în cazul celei de a treia faptă descrisă în procesul - verbal atacat, respectiv petenta nu a transmis în Revisal contractul individual de muncă al salariatei Kolcza J., care a prestat activitate în perioada 20.03.-27.03.2012, pentru ea.
Astfel, conform art. 9 din H.G. nr. 500/2011, constituie contravenții următoarele fapte săvârșite de angajatori, persoane fizice sau juridice:
a) netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de muncă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) - g), cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză;
Cu privire la cea de a patra faptă reținută în sarcina petentei de către inspectorii din cadrul I.T.M. C., instanța reține că, salariata Gajda I. a fost angajată în funcția de barman la barul petentei începând cu data de 15.02.2012 cu o normă de 8 ore /zi, 40 ore pe săptămână, conform contractului individual de muncă nr. 1/2012.
În contract, petenta nu a consemnat venitul acordat salariatei.
Pinti I. a fost angajat la petentă începând cu data de 08.03.2012, în funcția de barman, cu o normă de 8 ore/zi, conform contractului individual de muncă nr. 2/2012.
În contract nu s-a prevăzut salariul numitului Pinti I..
Potrivit art. 1 din H.G. nr. 1225/2011, începând cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2012, reprezentând 4,13 lei/oră, iar conform art. 3 - (1) stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul celui prevăzut la art. 1 și 2 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.
Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin inspectoratele teritoriale de muncă județene și al municipiului București, împuternicit, după caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.
Astfel, instanța de fond a reținut că, petenta nu a dovedit contrariul celor reținute de organul de control cu privire la fapta prevăzută de art. 1 din H.G. nr. 1225/2011 și prin urmare a fost admisă plângerea contravențională formulată de aceasta doar în parte.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul-recurent I.T.M. C., solicitând modificare în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și a menținerii
procesului-verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.
În motivarea cererii de recurs se arată că prima instanță a reținut în mod greșit starea de fapt dedusă judecății, fără să analizeze toate mijloacele de probă administrate în cauză. Astfel, la dosar există două declarații date de cei doi angajați ai societății în fața agenților constatatori, declarații din care rezultă faptul că numitul T. I. a lucrat la societate, fără a avea contract de muncă. Mai mult decât atât, în nota de relații semnată de administratorul societății petente, acesta recunoaște că numitul T. I. presta activitate în cadrul firmei, însă, respectiva persoană ar fi fost chemată de către salariatul B. Z., pentru a-l înlocui o perioadă scurtă de timp. Recurenta apreciază că societatea petentă a urmărit să eludeze prevederile legale imperative ale art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, fiind vinovată de săvârșirea faptei pentru care a fost amendată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9, art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, O.G. nr. 2/2001, Legea nr. 53/2003.
Intimata-petentă a formulat întâmpinare (fila 14) solicitând respingerea recursului ca nefondat. În cuprinsul întâmpinării se arată că din probele administrate în cauză rezultă în mod clar faptul că numitul T. I., în momentul controlului îl înlocuia pe angajatul B. Z., fără știrea administratorului societății. Prima instanță a apreciat corect situația de fapt, în urma probelor administrate, susține intimatul.
Întâmpinarea a fost formulată în temeiul art. 115 Cod procedură civilă.
În recurs nu s-au depus la dosar noi înscrisuri.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și în conformitate cu prevederile legale incidente, Tribunalul reține următoarele: prima instanță a reținut, temeinicia și legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, apreciind că acest înscris a fost întocmit cu respectarea cerințelor prevăzute de O.G. nr. 2/2001, intimata-petentă săvârșind cele trei contravenții sancționate cu avertisment de către agentul constatator. Instanța de fond a anulat însă parțial procesul-verbal, numai pentru fapta prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. „e” din Legea nr. 53/2003, sancționată cu amenda contravențională de 10.000 lei. S-a reținut că în speță nu există vinovăția petentei în săvârșirea contravenției sus menționate. Această concluzie a instanței de fond a rezultat din interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză, anume declarația martorului B. Z. și fișa de identificare completată de numitul T. I., persoană identificată de către inspectorii de muncă prestând activitate în cadrul petentei, la data de 25.07.2012, fără a avea încheiat contract individual de muncă. Aceste din urmă rețineri ale instanței de fond sunt neîntemeiate.
În sensul de mai sus, Tribunalul constată că, la data de 25.07.2012, inspectorii I.T.M. C. au identificat, în cadrul barului petentei, persoana T. I., care presta activitate de barman, fără a avea încheiate formele legale în acest sens. În fișa de identificare (fila 31 din dosarul de fond) completată și semnată de numitul T. I., acesta a declarat că a lucrat 5 ore în bar, în ziua de 25.07.2012, primind în schimb suma de 25 de lei, fără a avea contract de muncă, înlocuindu-l pe salariatul B. Z.. În fișa de identificare completată și semnată de salariatul B. Z. (fila 32) la aceeași dată (25.07.2012) acesta a declarat că este angajat al barului, lucrând împreună cu T. I. și Mako C..
În declarația dată în fața instanței de judecată, martorul B. Z. a făcut însă alte precizări, susținând că a apelat la numitul T. I., în ziua de 25.07.2012, pentru ca acesta să-l înlocuiască pentru câteva ore la bar, el fiind nevoit să meargă la medic.
Așadar, prima instanță a verificat împrejurările de fapt consemnate de inspectorii I.T.M. C., numai prin audierea a unui singur martor . Judecătoria a dat prioritate declarației acestui martor audiat nemijlocit și în condiții de contradictorialitate în ședința publică.
Aceeași persoană, însă (B. Z.) a declarat în fișa de identificare completată cu ocazia efectuării controlului, că lucrează împreună cu numitul T. I. și numita și Mako C., astfel cum s-a arătat mai sus (a lucra împreună cu alte persoane presupune existența unui raport de tipul „colegi de serviciu”, raport cu desfășurare în timp; B. Z. n-ar fi declarat astfel dacă l-ar fi chemat pe T. I. să îl înlocuiască pentru câteva ore).
Față de aceste declarații contradictorii, Tribunalul apreciază că, în speță, pentru ca instanța să-și formeze pe deplin convingerea cu privire la situația de fapt existentă la data controlului, petenta ar fi trebuit să propună încă un martor (eventual cealaltă angajată a barului, numita Mako C., care să aducă declarații cu privire la persoanele ce lucrau în bar, cu privire la activitatea ce a fost desfășurată de T. I.).
Propunerea și audierea ca martor a aceleiași persoane care, în fața inspectorilor de muncă declară anumite împrejurări de fapt, iar apoi, ulterior, în fața instanței, își schimbă declarația, nu constituie o probă suficientă care să răstoarne reținerile agentului constatator din cuprinsul procesului-verbal contestat.
Normele care impun întocmirea formelor legale pentru fiecare persoană angajată, sunt unele imperative, cu o importanță deosebită, având ca scop împiedicarea muncii „la negru”, combaterea evaziunii fiscale și protejarea salariaților. Nerespectarea prevederilor art. 16 din Codul muncii constituie contravenție și este sancționată de legiuitor, atât în cazul săvârșirii abaterii cu intenție, cât și din cea mai mică culpă. Angajatorul nu poate invoca, pentru înlăturarea răspunderii sale, necunoașterea împrejurărilor de fapt referitoare la persoanele care prestează muncă în folosul său. Tribunalul reține în plus față de cele mai sus arătate, că petenta-intimată nu este la prima abatere de acest gen, ci a mai fost identificată de către inspectorii de muncă cu angajați care nu aveau încheiat contract individual de muncă.
Astfel fiind, Tribunalul apreciază că în speță nu a fost probată netemeinicia procesului-verbal de contravenție atacat de petenta-intimată, în ceea ce privește săvârșirea de către aceasta a contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. „e” din Legea nr. 53/2003.
Pe cale de consecință, Tribunalul constată ca recursul este fondat, motiv pentru care acesta va fi admis potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă și cu aplicarea art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, dispunându-se modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii ca neîntemeiată a plângerii contravenționale având ca obiect procesul-verbal de contravenție . nr._ din 01.08.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul I. T. DE MUNCĂ C. împotriva sentinței civile nr. 999/23.10.2012 a Judecătoriei Târgu S., pe care o modifică în tot în sensul că:
Respinge ca fiind neîntemeiată plângerea formulată de petenta Întreprinderea I. V. Ș. L. în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă C., având ca obiect procesul - verbal de contravenție . nr._ din 01.08.2012.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.04.2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
B. A. D. D. C. A. C. P. C. F.
Red. D.C./07.05.2013
Tehnored. P.C.F./13.05.2013
- 2 exemplare -
Judecător fond: V. I. A.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 289/2013. Tribunalul COVASNA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 556/2013. Tribunalul... → |
|---|
