Plângere contravenţională. Decizia nr. 628/2013. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 628/2013 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 4501/305/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 628/R
Ședința publică din data de 03 decembrie 2013
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: B. A. D.
JUDECĂTOR: D. C.
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: P. E.
La ordine fiind pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta - intimată DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR PUBLICE B. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. împotriva sentinței civile nr. 2171 din 12.09.2013 a Judecătoriei S. G., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra cauzei de față, au avut loc în ședința publică din 19.11.2013, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 26.11.2013 și apoi pentru data de astăzi, 03.12.2013.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 2171 din 12.09.2013, Judecătoria S. G. a admis în parte plângerea formulată de către petenta D. Z. în contradictoriu cu Autoritatea Națională a Vămilor - prin Direcția R. Pentru Accize Și Operațiuni Vamale B. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 03.10.2012.
A dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate prin procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 03.10.2012, în cuantum de 40.000 lei, cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.10.2012, petenta D. Z. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ./200 nr._ încheiat la data de 03.10.2012 de către intimata Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale B., iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii se arată că bunurile identificate și confiscate nu au avut scop de fi comercializate ci au fost achiziționate pentru consum propriu, respectiv erau 5 sticle de țuică -producție proprie.
De asemenea se arată că 10 litri de alcool este o cantitate extrem de mică, astfel că nu se justifică amenda contravențională de 40.000 lei.
La cerere au fost atașate copii de pe procesul-verbal de constatare a contravenției ./200 nr._ încheiat la data de 03.10.2012, și a fost solicitată audierea unui martor.
În conformitate cu dispozițiile art. 36 din OG nr. 2/2001 plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru.
La data de 24.10.2012 intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal ca fiind legal și temeinic.
În motivare se arată că petenta a fost sancționată pentru fapta contravențională prevăzută de art. 221 ind. 3 al.2 lit. b, din L. 571/2003. În continuare se învederează că petenta nu contestă cele reținute în procesul-verbal, precum și faptul că în această materie, regimul juridic al accizelor este reglementat de norme juridice imperative de ordine publică, iar susținerile contestatoarei sunt nefondate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 – 118 C. proc. civ.
În conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 C. proc. civ. intimatul a solicită judecarea în lipsă.
La termenul din data de 07.02.2013 prima instanță a încuviințat proba cu înscrisuri fiind atașate la dosarul cauzei copii de pe procesul-verbal de constatare a contravenției ./200 nr._ încheiat la data de 03.10.2012.
La termenul din data de 12.09.2013, a fost audiat martorul B. M. L. (f. 43).
Analizând actele și lucrările existente la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut că la data de 03.10.2012 petenta D. Z. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 40.000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 221 ind. 3 alin. 2 lit. b din L. 571/2003.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, se constată că acesta a fost întocmit cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, în cauză nefiind incident nici una dintre cauzele de nulitate prevăzute de art. 17 din același act normativ.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, prima instanță a reținut că potrivit art. 221 ind. 3 lit.b din L. 571/2003 constituie contravenției „deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute”.
În procesul-verbal de constatare a contravenției ./200 nr._/03.10.2012 s-a reținut că la data de 03.10.2012, în localitatea Ozun, în urma verificărilor efectuate, a fost găsită cantitatea de 10 l băutură spirtoasă cu concentrație etilică de 70% fără bandă accize și fără documente de proveniență
În ceea ce privește situația de fapt, din declarația martorului audiat în cauză, rezultă că petenta nu s-a ocupat cu comercializarea de alcool.
În consecință, având în vedere că din probele administrate rezultă că, petenta nu a comercializat produse accizabile supuse marcării, însă a deținut cantitatea de 10 litri alcool, instanța de fond a apreciat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 221 ind. 3 lit.b din L. 571/2003.
În ceea ce privește sancțiunea, art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede că la aplicarea acesteia vor fi avute în vedere limitele amenzii prevăzute de actul normativ, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului, fiind necesară ca sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Astfel, având în vedere că petenta nu a mai fost sancționată anterior, precum și faptul că alcoolul găsit la domiciliul acesteia era într-o cantitate mică, prima instanță a apreciat că sancțiunea aplicată, respectiv amendă în sumă de_ lei, este disproporționată de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite.
În consecință, instanța de fond a admis în parte plângerea, a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, și a menținut celelalte dispoziții ale procesului-verbal.
Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs intimata-recurentă DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR PUBLICE B., solicitând modificarea hotărârii pronunțate de prima instanță, în sesnul respingerii plângerii contravenționale.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond nu a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate petentei, dând o interpretare eronată dispozițiilor art 34 din OG nr 2-2001. Se susține că pentru fapta contravențională săvârșită de petentă, este stabilită amenda contravențională, cu limite între 20.000 și 100.000 lei.Așadar, câtă vreme legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea aplicării pentru respectiva contravenție a sancțiunii avertismentului și raportat la cuantumul mare al amenzii prevăzut de norma legală, recurenta susține că fapta incriminată are un pericol social abstract ridicat, aducând atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privitoare la deținerea în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile. În lipsa unor dovezi care să releve împrejurări deosebite de săvârșire a faptei, care să justifice reținerea unui grad de pericol social concret redus al faptei, instanța, în mod eronat a reținut că în speță s-ar impune reindividualizarea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate de agentul constatator.
În drept, au fost invocate prevederile art 304 pct 9 C p civ.
Intimata D. Z. a formulat întâmpinare (fila 10) solicitând respingerea recursului ca fiind nefondat. În cuprinsul întâmpinării se arată că instanța de fond a reținut în mod corect împrejurarea că, fapta de a deține 10 l de alcool etilic pentru consum propriu prezintă un minim de gravitateși nu justifică aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 40.000 lei. De asemenea instanța de fond a reținut în mod corect, la reindividualizarea sancțiunii contravenționale, împrejurarea că petenta este la prima abatere de acest gen. În plus, din declarația martorului audiat în cauză a rezultat că petenta-intimată nu se ocupă cu comercializarea de alcool, cantitatea descoperită în gospodăria acesteia fiind pentru consumul personal.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor legale aplicabile, tribunalul apreciază recursul ca fiind nefondat, urmând a-l respinge.
Astfel, conform art 34 alin 1 din OG nr 2-2002, în cadrul soluționării plângerii contravenționale, instanța de judecată este abilitată de legiuitor să hotărască și asupra sancțiunii ce a fost aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție contestat.
Instanța verifică dacă sancțiunea contravențională a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ și dacă aceasta este proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite.
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin.3 din OG nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea contravenționala constând în avertisment poate fi aplicata chiar si în cazul în care actul normativ care reglementează respectiva contravenție nu ar prevedea o astfel de sancțiune. Alineatul 2 din același articol stipulează că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
În speță, instanța de fond a apreciat în mod corect că fapta săvârșită de petentă este de gravitate redusă, deoarece, cantitatea de alcool deținută de aceasta în gospodărie, era una foarte mică, fiind destinată consumului personal, iar nu comercializării. Instanța a avut în vedere și circumstanțele personale ale petentei, reținând că aceasta nu a mai fost sancționată anterior pentru o asemenea faptă.
Scopul răspunderii contravenționale poate fi realizat în speță prin aplicarea sancțiunii avertismentului, cum corect a reținut instanța de fond.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază că sentința pronunțată de judecatorie este legală și temeinică, astfel că, în baza prevederilor art 312 alin 1 C p civ, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR PUBLICE B. împotriva sentinței civile nr. 2171/12.09.2013 a Judecătoriei Sf G., pe care o păstrează.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 03.12.2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
B. A. D. D. C. A. C. P. E.
Red.D.C./08.01.2014
Tehnored.P.E/08.01.2014
Jud. fond. - G. A.-M.
2 exp.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 646/2013. Tribunalul COVASNA | Reziliere contract. Decizia nr. 440/2013. Tribunalul COVASNA → |
|---|
