Anulare act. Hotărâre din 15-09-2015, Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 372/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR 372/A
Ședința publică din data de 15 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. N.
JUDECĂTOR: D. C.
GREFIER: I. E. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului civil formulat de reclamanta S. G. R. împotriva sentinței civile nr. 431 din 9 martie 2015 pronunțată de Judecătoria S. G. în contradictoriu cu intimatul S. R. Z., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s–au evidențiat părțile, obiectul litigiului, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Se constată că dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 08 septembrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în vederea deliberării în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 15 septembrie 2015.
Tribunalul, în urma deliberării, a pronunțat decizia de mai jos.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 431 din 9 martie 2015, Judecătoria S. G. a admis excepția lipsei de interes a reclamantei.
A respins cererea formulată de reclamanta S. G. R. în contradictoriu cu pârâtul S. R. Z., având curator special pe avocat P. Z. și, în substituire, pe avocat A. O., ca lipsită de interes.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Conform art. 33 Cod procedură civilă interesul de a acționa trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
Interesul constă în avantajul, folosul material sau moral pe care un reclamant dorește să îl obțină în urma judecății, materializându-se ori în beneficiul pe care reclamantul l-ar realiza în cazul în care a instanța i-ar da dreptate, ori în prejudiciul a cărui producere ar fi preîntâmpinată.
În prezenta cauză reclamanta invocă un interes moral, care, conform dreptului civil, se referă la apărarea drepturilor nepatrimoniale.
Reclamanta arată că interesul este exprimat în raportul de respect și într-ajutorare între o mamă în vârstă de 74 ani și un fiu în vârstă de 54 ani, care de mai bine de 2 ani a plecat, abandonând domiciliul. Cu privire la aceasta, instanța de fond a avut în vedere că interesul trebuie să fie determinat, în sensul că este concret, ușor de identificat. În cauză, din exprimarea echivocă a reclamantei se poate înțelege cel mult că aceasta dorește sancționarea, pedepsirea pârâtului pentru faptul că a plecat de mai bine de 2 ani (cu toate că acesta nu a putut fi contactat personal pentru a avea cel puțin cunoștință despre prezentul proces).
Reclamanta mai învederează că interesul rezidă din existența dreptului ei de proprietate asupra apartamentului în cauză, dar această afirmare a dreptului reclamantei nu spune nimic despre interesul de a intenta o acțiune, despre scopul pe care reclamanta îl urmărește.
Interesul trebuie să fie legitim, cu alte cuvinte trebuie să aibă un suport în dreptul obiectiv, neputându-se solicita protejarea unor raporturi sociale care nu sunt în concordanță cu dreptul în vigoare, cu regulile de conviețuire socială. În cauză, interesul reclamantei, astfel cum a fost exprimat, nu face parte din drepturile nepatrimoniale reglementate de art.252 și următoarele din Cod civil. De asemenea, prima instanță a constatat că interesul nu poate consta doar în dorința unui reclamant de a pedepsi un pârât, acesta nefiind scopul procesului civil.
Având în vedere cele de mai sus, în baza art. 33 Cod procedură civilă, judecătoria a admis excepția lipsei de interes și a respins acțiunea ca lipsită de interes.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta S. G. R. solicitând schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii excepției lipsei de interes, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu anularea acordului dat la stabilirea domiciliului pârâtului.
În motivarea căii de atac s-a arătat că prima instanță în mod greșit și cu încălcarea legii a admis excepția lipsei de interes a reclamantei, aceasta dovedind că invocă un interes determinat, legitim, personal, născut și actual care izvorăște din exercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra apartamentului înscris în CF nr.5878 S. G., nr.top 1662/3/3IVG, 1798/3/IVG, în calitate de proprietară a apartamentului reclamanta putând revoca oricând și fără o motivare acordul dat la stabilirea domiciliului, neexistând un text de lege care să impună obligativitatea păstrării acestui acord, acordul fiind un act unilateral de voință.
Intimatul S. Reichard Z., având domiciliul necunoscut, a fost citat prin publicitate, fiindu-i desemnat drept curator doamna avocat P. Z..
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță prin sentința atacată, tribunalul reține că pentru stabilirea domiciliului solicitantul are nevoie potrivit art.28 alin.1 lit.b din O.U.G nr.97/2005 de declarația scrisă prin care găzduitorul își exprimă acordul pentru primirea în spațiu, adevărat fiind că în conformitate cu art.35 alin.1 din același act normativ, în cazul în care mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals sau falsificat, această mențiune este nulă de drept, la cererea persoanei interesate instanța de judecată putând constata nulitatea mențiunii.
În cauza de față apelanta reclamantă nu invocă și nu dovedește niciun motiv de nulitate al acordului prin care a consimțit ca intimatul să își stabilească domiciliul în apartamentul său, prin urmare valabilitatea consimțământului său în momentul exprimării acestuia, nu poate fi pusă la îndoială iar retragerea acestui consimțământ ca și act juridic unilateral și retractabil nu poate fi avută în vedere deoarece nu este vorba de un act juridic unilateral ci de o adevărată convenție în sensul că intimatul a cerut apelantei să îi permită stabilirea domiciliului în apartamentul acesteia, iar apelanta a fost de acord, prin urmare între părți s-a legat o convenție ca expresie a două manifestări de voințe concordante, astfel că una dintre părți nu poate denunța în mod unilateral această convenție decât dacă un atare drept îi este recunoscut prin convenție ( art.1276 alin.1 cod civil ) or, nu s-a dovedit că acea convenție nescrisă a părților ar permite găzduitorului să o denunțe în mod unilateral.
Dacă intimatul și-a schimbat în fapt domiciliul și a părăsit acel apartament care în actul de identitate apare înscris ca fiind domiciliul său, atunci pentru a pune de acord starea de drept cu starea de fapt, soluția nu este o cerere în anularea acordului găzduitorului ci partea apelantă are la îndemână o cerere în constatarea inexistenței dreptului intimatului de a mai avea domiciliul la adresa din municipiul S. G., ., ., etaj 1, apartament 4, o astfel de cerere trebuind a fi întemeiată în drept pe prevederile art.35 Cod procedură civilă coroborat cu art.89 Cod civil și fundamentată în fapt pe împrejurarea că partea intimată s-a mutat din acel apartament într-un alt loc în care cel mai probabil intenționează să aibă locuința principală, dovada intenției de schimbare a domiciliului putându-se face prin proba faptului că intimatul nu mai locuiește de multă vreme la adresa din cartea sa de identitate, ci locuiește într-un alt loc în chip statornic, acel loc devenindu-i locuința principală, fie aceasta și în străinătate.
În consecință, cererea reclamantei așa cum a fost fondată în drept este de respins pentru că acordul găzduitorului nu este lovit de nulitate și nici nu poate fi retractat în mod unilateral, așadar cererea nu trebuia respinsă ca lipsită de interes pentru ca s-ar fi invocat un interes moral, nepatrimonial, în fapt interesul apelantei de a acționa fiind un interes legitim și juridic, determinat de o stare de fapt contrară unei stări de drept, în sensul că persoana găzduită în drept, nu mai locuiește în fapt la adresa găzduitorului.
Așadar, soluția de respingere a acțiunii este corectă, motivarea soluției fiind greșită, tribunalul urmând a păstra sentința de respingere a acțiunii însă aceasta trebuie înțeleasă prin prisma considerentelor din prezenta decizie, schimbarea sentinței prin înlăturarea excepției lipsei de interes nefiind posibilă pentru că s-ar ajunge la o soluție de respingere a acțiunii pe fond, ceea ce ar conduce la o înrăutățire a situației părții apelante în propria sa cale de atac, ceea ce art.481 Cod procedură civilă nu permite.
Față de aceste considerente, în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat apelul reclamantei.
În baza art.48 alin.2 din O.U.G nr.80/2013 remunerația curatorului, în sumă de 50 de lei, va fi pusă în sarcina părții apelante, această remunerație neputând fi lăsată în sarcina părții ale cărei interese au fost ocrotite prin numirea curatorului, în condițiile în care domiciliului intimatului nu este cunoscut astfel că încasarea remunerației este lipsită de orice perspectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta S. G. R., CNP_, domiciliată în municipiul S. G., ., ., apartament 4, județ C., în contradictoriu cu intimatul S. R. Z., CNP_, cu ultimul domiciliu în municipiul S. G., ., ., apartament 4, citat prin publicitate prin curator P. Z., împotriva sentinței civile nr.431/09.03.2015 a Judecătoriei S. G., pe care o păstrează.
Obligă apelanta S. G. R. să plătească avocatului P. Z. o remunerație de curator în sumă de 50 de lei .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.09.2015.
Președinte Judecător Grefier
O. N. D. C. I. E. M.
se află în concediu de odihnă
semnează pentru prim grefier
aflat în concediu de odihnă
grefier șef secție civilă
C. M.
Red. O.N. /18.09.2015
Tehnored. V.E./ 21.09.2015
6 ex.
Judecător fond – B. T. M.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 471/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 374/2015. Tribunalul... → |
|---|
