Contestaţie la executare. Decizia nr. 101/2015. Tribunalul COVASNA

Decizia nr. 101/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 20-11-2015 în dosarul nr. 101/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C. DOSAR NR._

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 101/R

Ședința publică de la 20 noiembrie 2015

PREȘEDINTE: Z. R. - I.

JUDECĂTOR: R. I. C.

JUDECĂTOR: U. G.

GREFIER: S. M.-M.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de recurenții J. V. F. și A.N.A.F. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. împotriva sentinței civile nr. 805 din 06 mai 2015, pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._ .

La apelul nominal efectuat, în ședința ședință publică, părțile sunt lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 10 noiembrie 2015, când părțile care au fost prezente au formulat concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru 17 noiembrie 2015 și apoi pentru astăzi, 20 noiembrie 2015.

Tribunalul, în urma deliberării, a pronunțat decizia de mai jos.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată;

Prin sentința civilă nr. 805 din 06 mai 2015, pronunțată de Judecătoria S. G., s-a respins excepția tardivității contestației la executare, invocată de intimată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

S-a admis în parte contestația la executare formulată de către contestatarul J. V. F., cu domiciliul în localitatea Ozun, nr. 210, județul C. în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul în municipiul S. G., .. 9, județul C..

S-a anulat în parte adresa de înștiințare a popririi nr._ din 21.03.2014, cu privire la creanțele fiscale constatate prin titlurile executorii nr._ din 23.10.2006 (pentru 1542 lei), nr._ din 13.12.2006 (pentru 280 lei), nr._ din 23.03.2007 (pentru 460 lei), nr._ din 11.09.2007 (pentru 40 lei), nr._ din 06.12.2007 (pentru 120 lei), nr._ din 17.01.2008 (pentru 130 lei), nr._ din 23.04.2008 (pentru 110 lei), nr._ din 18.09.2008 (pentru 60 lei), nr._ din 16.10.2008 (pentru 220 lei), nr._ din 23.12.2008 (pentru 220 lei), nr._ din 13.01.2009 (pentru 290 lei).

S-a menținut adresa de înștiințare a popririi nr._ din 21.03.2014, cu privire la creanțele fiscale constatate prin titlul executoriu nr._ din 11.06.2009 (pentru 260 lei).

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că prin contestația la executare înregistrată pe rolul instanței la data de 18.04.2012 sub dosar nr._, astfel cum a fost precizată (filele 9, 31), petentul J. V. F., în contradictoriu cu intimata A. – AJFP C., a solicitat anularea popririi înființată pentru suma de 3732 lei, conform adresei nr._/21.03.2014 emisă de AJFP C..

Petentul a motivat că a trecut un termenul 5 ani pentru a interveni prescripția, invocând art. 131 din OG nr. 92/2003, că a făcut contestație al A. - AJFP C., la data de 31.03.2014, în răspunsul la aceasta menționându-se că trebuie să se adreseze judecătoriei cu contestația.

Intimata a depus întâmpinare (fila 62), prin care a invocat excepția tardivității formulării contestației împotriva adresei de înființare a popririi nr._ din 21.03.2014 emisă de AJFP C. și, în subsidiar, respingerea contestației ca neîntemeiată.

În motivare s-a arătat că titlurile executorii și somațiile emise respectă toate prevederile legale, inclusiv art. 43 alin. 3, 4 din OG nr. 92/2003, fiind emise în baza unor acte administrativ fiscale necontestate în temeiul art. 205 și urm. OG nr. 92/2003.

Nu s-a împlinit termenul de prescripție, deoarece organele de executare fiscală au emis acte de executare silită care au întrerupt cursul prescripției, respectiv adresele către Direcția Generală a Penitenciarelor din 10.12.2003 și 24.02.2009 și răspunsurile la acestea, înștiințarea depusă de fosta soție a petentului în 01.06.2005, nota de constatare nr._/10.05.2009, iar petentul nu a depus la dosarul cauzei înscrisuri din care să rezulte că sumele executate depășesc 1/3 din venitul net plătit acestuia.

Contestatorul a depus răspuns la întâmpinare (fila 77), prin care a învederat că nu a semnat confirmările de primire ale somațiilor care au fost trimise la adresa lui de domiciliu, până în 2009 el fiind închis în diverse penitenciare, tăgăduind semnarea confirmării de primire din data de 27.03.2014.

A mai arătat că, prin reținerea a 1/3 din pensia lui de 865 lei, i se afectează traiul său zilnic și că procentul de 1/3 i s-a calculat la pensia sa fără a se scădea duma de 200 lei, rata pe care trebuie să o achite în contul împrumutului acordat de Banca OTP.

Contestatorul a depus în continuare în cursul procesului note de ședință prin care a reiterat cele învederate anterior – prescripția în baza art. 131 alin. 1 din OG nr. 92/2003, faptul că nu a primit somațiile și titlurile executorii, că la calculul procentului de 1/3 din pensie, nu s-a ținut seama de suma de 200 lei pe care o achită lunar către băncii OTP.

La data de 01.10.2014 contestatorul a depus cerere de chemare în judecată împotriva directoarei Băncii OTP S. B., pentru faptul că aceasta a virat bani din pensia lui pentru a achita datoria față de A., nu pentru a achita rata lunară din împrumutul acordat de Banca OTP (f 85-86). Cererea a fost precizată (f 160, 167), depunând cerere de chemare în judecată împotriva directoarei Băncii OTP L. R..

La termenul de judecată din data de 03.10.2014, instanța a pus în discuție excepția tardivității contestației la executare, invocată de intimată prin întâmpinare, urmând se va pronunța odată cu fondul cauzei.

La data de 30.10.2014, intimata a depus la dosarul cauzei dosarul de executare nr._ (f 97-152).

La termenul de judecată din data de 20.02.2015, contestatorul a renunțat la capătul de cerere privind chemarea în judecată împotriva directoarei Băncii OTP, instanța luând act de aceasta. La același termen de judecată, instanța a pus în discuție și a admis ca temei de drept al contestației la executare, vechiul Cod de procedură civilă și OG nr. 92/2003.

Analizând actele și lucrările existente la dosarul cauzei, prima instanță a reținut, în primul rând cu privire la excepția tardivității, invocată de intimată, că potrivit art.172 alin.1 și art.173 alin.1 lit.a din OG nr. 92/2003, contestația împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod.

S-a mai avut în vedere în răspunsul la întâmpinare că petentul a tăgăduit semnarea, la data de 27.03.2014, a confirmării de primire a adresei nr._ din 21.03.2014 emisă de AJFP C. (aflată la fila 110), dar în cadrul contestației depusă la A. - AJFP C. (fila 107), a indicat expres faptul că a primit adresa la data de 28.03.2014.

La data de 31.03.2014, petentul a introdus contestație la A. -AJFP C.. În răspunsul la aceasta, A. - AJFP C. i-a comunicat faptul că poprirea se contestă pe cale judecătorească, petentul primind un exemplar la data de 18.04.2014 (fila 105).

La data de 18.04.2014, petentul a introdus contestația la executare la Judecătoria S. G..

D. fiind că a introdus contestația la A. - AJFP C. la data de 31.03.2014, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 173 alin. 1 lit. a din OG nr. 92/2003, și având în vedere că adresa nr._/21.03.2014 emisă de AJFP C. nu conține mențiuni privind instituția la care se introduce contestația, instanța de fond a apreciat că petentul a introdus contestația la executare în termenul prevăzut de lege și a respins excepția tardivității invocată de intimată.

Cu privire la prescripția conform art. 131 din OG nr. 92/2003, invocată de petent, care, în prezenta cauză, este o apărare de fond, s-a reținut că dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.

Prin adresa nr._/21.03.2014 emisă de AJFP C. (fila 111), petentul a fost înștiințat cu privire la înființarea popririi pentru suma de 3732 lei, compusă din creanțele fiscale constatate prin titlurile executorii nr._ din 23.10.2006 (pentru 1542 lei), nr._ din 13.12.2006 (pentru 280 lei), nr._ din 23.03.2007 (pentru 460 lei), nr._ din 11.09.2007 (pentru 40 lei), nr._ din 06.12.2007 (pentru 120 lei), nr._ din 17.01.2008 (pentru 130 lei), nr._ din 23.04.2008 (pentru 110 lei), nr._ din 18.09.2008 (pentru 60 lei), nr._ din 16.10.2008 (pentru 220 lei), nr._ din 23.12.2008 (pentru 220 lei), nr._ din 13.01.2009 (pentru 290 lei), nr._ din 11.06.2009 (pentru 260 lei).

Astfel, termenul de prescripție de 5 ani al dreptului de a cere executarea silită a început să curgă la datele de 01.01.2007, 01.01.2008, 01.01.2009, 01.01.2010, astfel că pentru creanțele fiscale constatate prin titlurile executorii nr._ din 23.10.2006 (pentru 1542 lei), nr._ din 13.12.2006 (pentru 280 lei), nr._ din 23.03.2007 (pentru 460 lei), nr._ din 11.09.2007 (pentru 40 lei), nr._ din 06.12.2007 (pentru 120 lei), nr._ din 17.01.2008 (pentru 130 lei), nr._ din 23.04.2008 (pentru 110 lei), nr._ din 18.09.2008 (pentru 60 lei), nr._ din 16.10.2008 (pentru 220 lei), nr._ din 23.12.2008 (pentru 220 lei), termenul s-a împlinit la datele de 01.01.2012, 01.01.2013, 01.01.2014.

Cu privire la apărarea intimatei conform căreia termenul de prescripție s-a întrerupt, potrivit art. 133 alin. 1 lit. c din OG nr. 92/2003, actele de executare întrerupătoare indicate sunt adresele către Direcția Generală a Penitenciarelor din 10.12.2003 și 24.02.2009 (filele 152, 116), și răspunsurile la acestea, înștiințarea depusă de fosta soție a petentului în 01.06.2005 (fila 73), nota de constatare nr._/10.05.2009 (fila 117).

S-a apreciat că actelor de executare li se aplică art. 2 alin. 3 din OG nr. 92/2003 raportat la art. 388 din vechiul Cod de procedură civilă, iar referitor la înștiințarea depusă de fosta soție a petentului în 01.06.2005 (fila 73) – că aceasta nu a fost întocmită de intimată.

Referitor la adresele către Direcția Generală a Penitenciarelor din 10.12.2003 și 24.02.2009 (filele 152, 116), precum și la nota de constatare nr._/10.05.2009 (fila 117), în acestea nu sunt indicate numărul dosarului de executare și titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare, a căror mențiune este sub sancțiunea nulității și astfel, întreruperea prescripției dreptului de a acere executarea silită nu a fost probată de intimată.

Astfel, s-a dispus anularea adresei de înființare a popririi nr._/21.03.2014 emisă de AJFP C. cu privire la aceste sume.

Privitor la afirmația petentului conform căreia nu a semnat confirmările de primire, s-a reținut referitor la creanța fiscală constatată prin titlul executoriu nr._ din 13.01.2009 (pentru 290 lei), că acest titlu executoriu și somația nr._ din 13.01.2009 au fost comunicate la adresa din localitatea Ozun, nr. 210, la data de 20.01.2009 (fila 118). Ori, conform biletului de liberare (fila 93), petentul se afla în penitenciar la acea dată, el fiind eliberat condiționat numai la data de 06.02.2009. Aceasta, în condițiile în care intimata avea cunoștință de faptul că petentul se află în penitenciar, conform actelor de la filele 152, 73.

În consecință, titlul executoriu și somația nu au fost comunicate conform art. 44 alin. 2 din OG nr. 92/2002 și având în vedere art. 146 alin. 1 din OG nr._, s-a anulat adresa de înființare a popririi nr._ din 21.03.2014 emisă de AJFP C. cu privire la suma de 290 lei.

Creanța fiscală constatată prin titlul executoriu nr._ din 11.06.2009 (pentru 260 lei) și somația nr._ din 11.06.2009 au fost comunicate prin publicitate (filele 112-115), conform art. 44 alin. 3 din OG nr. 93/2002, în vigoare la data relevantă, iar termenul de prescripție a dreptului la acțiune nu s-a îndeplinit la data înființării popririi.

Referitor la afirmația petentului că, prin reținerea a 1/3 din pensia lui de 865 lei, i se afectează traiul său zilnic și că procentul de 1/3 i s-a calculat la pensia sa fără a se scădea suma de 200 lei, rata pe care trebuie să o achite în contul împrumutului acordat de Banca OTP, instanța de fond a constatat că intimata a respectat prevederile art. 409 alin. 1 pct. 2 vechiul Cod procedură civilă, venitul lunar net al petentului fiind de 865 lei.

Pentru toate aceste considerente, s-a admis în parte contestația la executare formulată de petent.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs contestatorul J. V. F. (filele 189 dosar fond și 5 dosar recurs) și apel, intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. (filele 188 dosar fond și 7 dosar recurs).

La termenul din 10.11.2015, având în vedere data începerii procedurii silite, dispozițiile art. 24, 25, 27 Cod procedură civilă, precum și dispozițiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă și constatând că sunt aplicabile în cauză dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă, instanța a calificat drept recurs calea de atac formulată de A.N.A.F. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. împotriva sentinței civile nr. 805/6 mai 2015, pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._ .

1. În ceea ce privește recursul declarat de contestatorul J. V. F. se solicită modificarea hotărârii în sensul admiterii în întregime a contestației la executare, fără cheltuieli de judecată.

Se apreciază că în mod greșit nu s-a anulat adresa de înștiințare a popririi nr._ din 21.03.2014 și cu privire la creanțele fiscale constatate prin titlul executoriu nr._ din 11.06.2009, menționând că nu i s-a comunicat nici un înscris, nu a primit nicio somație, doar i s-a pus poprire pe pensie și acesta a fost momentul când a aflat despre executarea silită pornită împotriva sa. Mai arată că în momentul în care s-au comunicat somațiile se afla în penitenciar, unde nu avea posibilitatea să consulte site-ul A.N.A.F.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probațiune, s-a depus o înștiințare de poprire din 21.03.2014.

Pentru recursul promovat de contestator s-a achitat taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei conform chitanței de la fila 22 dosar recurs.

2. Relativ la recursul promovat de intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., se solicită modificarea hotărârii primei instanțe în sensul menținerii actelor de executare silite.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că față de dispozițiile art. 173 alin. 1 lit. a din OG nr. 92/2003, în mod greșit s-a respins excepția tardivității formulării contestației la executare, iar contestatorului i s-a comunicat prin scrisoare cu confirmare de primire la domiciliul din . județul C. adresa de înștiințare a popririi nr._ din 21.03.2014, primirea fiind confirmată la 27.03.2014, iar contestația a fost înregistrată pe rolul instanței de fond la data de 18.04.2014.

Se mai arată că greșit au fost anulate acte de executare întrucât acestea au fost emise de organele de executare fiscală cu respectarea prevederilor legale, au fost comunicate debitorului contestator potrivit dovezilor atașate la dosarul cauzei, termenul de prescripție nu s-a împlinit, ci s-a întrerupt prin adresele de informare prin care s-au solicitat relații cu privire la veniturile obținute de contestator, în data de 10.05.2009, organele de executare fiscală s-au deplasat la domiciliul acestuia pentru a identifica bunuri mobile și imobile aflate în proprietatea sa, sens în care s-a întocmit nota de constatare nr._/10.05.2009.

În drept, s-au invocat dispozițiile legale inserate în cererea de recurs, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă.

Acest recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru conform art.30 din OUG nr.80/203 și art.229 din OG nr.92/2003.

Intimatul recurent J. V. F. a depus o precizare la cererea de recurs, și a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului promovat de A.N.A.F. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., reiterând motivele contestației la executare.

Recurenta intimată A.N.A.F. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de contestator întrucât poartă denumirea greșită de recurs și nu cuprinde numele și prenumele părților.

Dacă se procedează la recalificarea ca și apel, acesta este fie tardiv, fie inadmisibil întrucât pe calea contestației la executare nu se pot formula apărări de fapt sau de drept pentru care avea deschisă o altă cale procesuală.

Părțile nu au depus înscrisuri noi în recurs.

Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenți, motive care potrivit art. 3041 Cod procedură civilă din 1865 nu sunt limitate la motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă din 1865, în condițiile în care sentința nu este susceptibilă de apel, în raport de actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că recursul declarat de intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. este fondat, iar recursul formulat de contestatorul J. V. F. este nefondat, pentru considerentele ce succed.

La termenul din 10.11.2015, având în vedere data începerii procedurii silite, dispozițiile art. 24, 25, 27 Cod procedură civilă, precum și dispozițiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și constatând că sunt aplicabile în cauză dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă, instanța a calificat drept recurs calea de atac formulată de A.N.A.F. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. împotriva sentinței civile nr. 805/6 mai 2015, pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._, prin urmare în cauză se putea promova numai recurs.

Față de procesele – verbale de comunicare de la fila 189 dosar fond, s-a reținut că recursul declarat de contestator este formulat în termen legal.

Relativ la lipsa mențiunilor privind numele și prenumele părților, prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2005 a Curții Constituționale, s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.302^1 alin.1 lit.a din Codul de procedură civilă și s-a constatat că textul de lege atacat este neconstituțional în ceea ce privește sancționarea cu nulitate absolută a omisiunii de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs numele, domiciliul sau reședinta părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numarul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar, precum și - dacă recurentul locuiește în străinătate - domiciliul ales în Romania, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul.

Prin prisma acestor considerente nu pot fi primite criticile formulate în sensul celor de mai sus de A.N.A.F. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice C..

Cu privire la excepția tardivității formulării contestației la executare, în conformitate cu dispozițiile art.137 alin.1 Cod procedură civilă din 1865, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Obiectul prezentei cauze îl constituie contestația la executare formulată de J. V. F. prin care a solicitat anularea popririi înființată pentru suma de 3732 lei, conform adresei nr._/21.03.2014 emisă de AJFP C..

În soluționarea excepției tardivității formulării contestației la executare invocată de intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., excepție de procedură, absolută si peremptorie, ce face de prisos cercetarea recursurilor, tribunalul reține că conformitate cu art.172 alin.1, 4 din OG nr. 92/2003, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.

Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.

Art.173 alin.1 lit.a din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când:

a) contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod.

Această dispoziție legală face aplicația regulii generale înscrisă în art.102 alin.1 Cod procedură civilă din 1865, potrivit căreia termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură dacă legea nu dispune altfel.

Acest termen se calculează potrivit dispozițiilor art.101 alin.1 Cod procedură civilă din 1865, termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul, iar potrivit alin.4 al aceluiași articol, termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, ca în speță, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.

Sancțiunea nerespectării acestui termen de 15 zile, imperativ, legal si absolut, este prevăzută de art.103 alin.1 Cod procedură civilă și art.173 alin.1 din OG nr.92/2003, și anume, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea.

În speță, adresa de înștiințare a popririi nr._ din 21.03.2014 i s-a comunicat contestatorului prin scrisoare cu confirmare de primire la domiciliul său din . județul C., primirea fiind confirmată la 27.03.2014 (fila 71 verso dosar fond).

La data de 31.03.2014, petentul a introdus contestație la A. -AJFP C. înregistrată sub nr._/31.03.2014 în cadrul căreia a indicat expres faptul că a primit adresa de înființare a popririi la data de 28.03.2014.

Raportând termenul de 15 zile impus de lege la ambele date rezultă că petentul putea să introducă la instanța de judecată o contestație la executare cel mai târziu la data de 15.04.2014.

Ori contestația sa a fost înregistrată pe rolul instanței de fond la data de 18.04.2014, cu depășirea termenului prevăzut de lege și prin urmare, în mod greșit instanța de fond a respins excepția invocată, anulat actele de executare ca o consecință a admiterii în parte a contestației la executare.

În consecință Tribunalul constată că s-a formulat tardiv contestația la executare, astfel că este superfluă analizarea celorlalte motive de recurs invocate de părți.

Astfel, față de cele ce preced, având în vedere dispozițiile art. 312 coroborat cu dispozițiile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, urmează să admită recursul formulat de intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., să modifice în tot sentința civilă recurată în sensul că va admite excepția tardivității și va respinge contestația la executare ca tardiv formulată și în consecință, va respinge, ca nefondat, recursul formulat de contestatorul J. V. F., reținând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul formulat de intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul în municipiul S. G., .. 9, județul C. în contradictoriu cu contestatorul J. V. F., CNP_, cu domiciliul în localitatea Ozun, nr. 210, județul C. împotriva sentinței civile nr.805 din 06.05.2015 a Judecătoriei S. G. pe care o modifică în tot și în consecință:

Admite excepția tardivității invocată de intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C..

Respinge ca tardiv formulată contestația la executare formulată de J. V. F. împotriva popririi înființată pentru suma de 3732 lei, conform adresei nr._/21.03.2014 emisă de AJFP C..

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de contestatorul J. V. F., CNP_, cu domiciliul în localitatea Ozun, nr. 210, județul C. în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul în municipiul S. G., .. 9, județul C. în împotriva aceleiași sentințe.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de azi – 20 noiembrie 2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

Z. R.-I. R. I. C. U. G. S. M.-M.

se află în concediu,

semnează prim – grefierul, potrivit

art.261 alin.2 Cod procedură civilă

coroborat cu art.109 alin.4 din ROI

Red./tehnored.Z.R.I./28.12.2015

4 exemplare

Judecător fond B. T. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 101/2015. Tribunalul COVASNA