Contestaţie la executare. Sentința nr. 595/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 595/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 394/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C. Dosar nr._
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 394/A
Ședința publică din data de 06 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: R. I. C.
Judecător: V. I. A.
Grefier: C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de intimatul ORAȘUL B. împotriva sentinței civile nr. 595 din 10 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria S. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa apelantului și a intimatei S.C. S. E. Sirius S.R.L.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data de 15 septembrie 2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și la care se face trimitere, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru data de 22 septembrie 2015, 29 septembrie 2015 și 06 octombrie 2015.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr.595/10 aprilie 2015 a Judecătoriei S. G. a fost admisă în parte contestația la executare formulată de către contestatoarea ., cu sediul în mun. București, . A., nr.33, mansardă, cam.14F, sector 5 împotriva titlului executoriu și somației nr.96/25.11.2014 emise în dos ex nr.99/25.11.2014 de către PRIMĂRIA OR. B., cu sediul în or. B., .,jud. C., pe care le anulează ca nelegale.
A fost respins capătul de cerere privind încetarea executării silite și de modificare a actelor de executare silită.
S-a dispus restituirea sumei de 1926,17 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Între părți a fost încheiat contractul de concesiune nr.95/06.07.2012 prin care orașul B. prin primar a dat în concesiune către S.C. S. E. S.R.L. a unor terenuri în suprafață de_ mp din extravilanul și intravilanul orașului B. și înscrise în Cf nr._ B. nr. cad. 98 în supr. de 57 000 mp și Cf nr._ B. nr. cad. 99 în supr. de 38 000 mp.(f.10-14)
Redevența anuală a fost stabilită la 1828lei/ha fără TVA conform art.3 alin.1 din contract.
Potrivit art.5 din același contract întârzierea la plata redevenței mai mult de 2 luni atrage rezilierea de plin drept fără punere în întârziere.
La data de 10.10.2014 prin adresa nr.5 a comunicat Primăriei or. B. faptul că începând cu data de 11.10.2014 în temeiul dispozițiilor art.8 alin.11 din contract acesta își încetează efectele.(f.26)
Ipoteza acestei situații de încetare a contractului consta în „imposibilitatea realizării investiției”.
La data de 21.03.2014 Primăria or. B. a emis factura fiscală nr.35 pentru suma de_ lei, reprezentând redevența anuală pe anul 2014 ce nu a fost achitată.(f.17)
La data de 25.11.2014 intimata a emis în dos ex nr.99/25.11.2014 titlul executoriu și somația nr.96/25.11.2014 emise în de către Primăria or. B. pentru sumele de_ lei, reprezentând taxă curte și accesorii respectiv_ lei, redevență și accesorii.(f.8,9).
Contestația la executare este întemeiată:
Potrivit art.1 din O.G. nr.93/2003 “Prezentul cod reglementează drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal**).”
În cadrul taxelor sau impozitelor enumerate de către dispozițiile art.2 din Legea nr.571/2003 redevența nu este enumerată.
Redevența rezultată din concesiune reprezintă contravaloarea exploatării unui bun proprietate publică așa cum rezultă din dispozițiile art.1 alin.2 din O.U.G. nr.54/2006, dar nu reprezintă o taxă sau impozit.
În consecință dispozițiile O.G. nr.92/2003 nu au aplicabilitate în cauză, pentru executarea silită a unor eventuale creanțe constând în redevențe ca preț al exploatării unui bun din domeniu public concedentul va uzita de prevederile Codului de Procedură Civilă adoptată prin Legea nr.243/2010 cu modificările ulterioare de obținere în prealabil a unui titlu executor de încuviințare a executării de silite, iar actele de executare urmând a fi emise de către un executor judecătoresc.
În ce privește executarea silită a taxei pe teren precum și a datei la care contractul de concesiune a fost reziliat instanța a constatat că aceasta este percepută în temeiul art.256 alin.3 din Codul Fiscal, contestatoarea fiind titulara unui drept de concesiune în condiții similare impozitului pe teren, prevăzut de art.256 alin.1 din același act normativ.
Pactul comisoriu de la art.5 din contract are corespondent legislativ în dispozițiile art.1553 alin 1 și 2 C.civ (2011)
Chiar dacă obligația a cărei neexecutare a fost în mod expres prevăzută iar părțile au convenit că ea va rezulta din simplul fapt al neexecutării, contractul de concesiune nu a fost reziliat de drept începând cu data de 01.06.2014.
Inserarea în condițiile contractuale a unui pact comisoriu de ultim grad nu poate semnifica intervenția automată a acestuia ori de câte ori este depășit termenul de grație prevăzut în contract, ci este necesar ca partea în favoarea căreia este stipulat pactul să își manifeste voința în acest sens într-un mod clar și neechivoc.
Partea îndreptățită orașul B. avea alegerea de a se prevala de pactul comisoriu sau de a cere continuarea contractului, iar după data de 01.06.2014 nu și-a manifestat intenția de a rezilia concesiunea.
Prin urmare instanța a constatat că data rezilierii contractului este 11.10.2014 așa cum a comunicat în adresa nr.5/10.10.2014.
Totuși intimata a demarat executarea silită pentru debitul de_ lei, alături de accesorii debit ce reprezintă impozitul pe teren pe întreaga durată a anului 2014.(f.41)
Conform art.258 din Legea nr.571/2003 „
“Pentru orice operațiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana încetează a mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.”
Cum potrivit art.256 alin.3 din același act normativ taxei pe teren se aplică aceleași reguli ca și impozitului pe teren intimate ar fi trebuit să deducă din impozitul anual cota corespunzătoare lunilor lunile noiembrie și decembrie 2014.
În consecință majorările de întârziere ar fi trebuit să aibă o valoare mai mică
Pentru aceste motive instanța a admis în parte contestația la executare, prin anularea actelor de executare atacate dar cu respingerea solicitărilor de modificare a lor și de încetare a executării silite.
Cu aplicarea dispozițiilor art.45 alin.1 pct.f din O.U.G. nr.80/2013.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Orașul B..
În motivarea apelului se arată că sentința este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Cu privire la includerea redevenței în somația nr.96/25.11.2014 și în titlul executoriu nr.96/2014, se arată că această sumă a fost inclusă în actele de executare atacate dintr-o eroare materială, motiv pentru care a solicitat instanței de fond modificarea actelor de executare arătate mai sus, în sensul eliminării redevenței în cuantum de 21.516 lei din somația și titlul executoriu nr.96/25.11.2014.
Cu toate acestea instanța de fond în urma deliberării s-a pronunțat în sensul admiterii în parte a contestației la executare, anulând toate actele de executare ca nelegale.
Față de soluția instanței consideră că, concesionarul nu a respectat prevederile art.8 alin. (7), a susținut că Contractul s-a reziliat de drept conform art.5 invocând prevederile conform cărora „în cazul în care întârzierea plății redevenței depășește 2 (două) luni, contractul este considerat reziliat de plin drept fără punere în întârziere a concesionarului”, însă fără a preda imobilul în baza unui proces verbal, înscris în temeiul căruia a preluat.
Consideră că creanța în sumă de 20.475 lei reprezentând taxă de teren, precum și accesoriile în cuantum de 2.048 lei, calculate în temeiul Contractului semnat și însușit de părți, este o pretenție reală și corectă, instanța de fond având posibilitatea de a modifica Somația și Titlul executoriu nr.96/25.11.2014, prin anularea capitolului privind redevența pentru anul 2014.
Din examinarea sentinței atacate prin prisma motivelor de apel invocate Tribunalul reține următoarele:
În baza titlului executoriu nr.96/25.11.2014 emis de Orașul B. s-a pornit executarea silită fiscală împotriva debitoarei – contestatoare S.C. S. E. Sirius S.R.L. pentru realizarea unei creanțe totale de 44.039 lei compusă din suma de 22.523 lei reprezentând taxă de teren și accesorii și suma de 21.516 lei reprezentând redevență.
Referitor la suma de 22.523 lei reprezentând taxă de teren și accesorii Tribunalul reține că, prin contractul de concesiune nr.101/6.07.2012 intimatul Orașul B. – în calitate de concedent – a concesionat debitoarei S.C. S. E. Sirius S.R.L. – în calitate de concesionar – terenurile înscrise în CF nr._ B. și în CF nr._ B., cu obligația debitoarei de a plăti o redevență în sumă de 1828 lei/ha/an.
Potrivit art.11 pct.1 lit.c din contract, contractul de concesiune încetează „în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concesionar, prin rezilierea de către concedent”.
Din această dispoziție contractuală reiese că în situația în care concesionarul nu respectă una sau mai multe obligații contractuale, respectivul contract de concesiune încetează (se reziliază) însă inițiativa rezilierii trebuie să aparțină concedentului.
În speță, prin adresa nr.5/10.10.2014 trimisă Orașului B., debitoarea și-a exprimat „intenția de reziliere”, solicitând încetarea contractului de concesiune începând cu 10.11.2014, pe motivul că nu-și mai poate îndeplini obligațiile contractuale.
Prin adresa nr.3633/19.11.2014 emisă de Orașul B., debitoarea a fost invitată la sediul Primăriei B. pentru a discuta despre modalitatea de încetare a contractului de concesiune.
Din cele expuse reiese că prin adresa nr.5/2014, debitoarea și-a exprimat doar o intenție de reziliere a contractului iar creditorul Orașul B. nu a luat decizia rezilierii respectivului contract.
În consecință, ținând seama și de clauza prevăzută la art.11 pct.1 lit.c, Tribunalul reține că respectivul contract de concesiune nu a fost reziliat, aceasta cu atât mai mult cu cât terenul nu a fost predat.
Mai trebuie precizat că, în speță, sunt incidente dispozițiile art.11 pct.1 lit.c din contract, fiind vorba de nerespectarea unor obligații contractuale de către concesionar.
Astfel, având în vedere că respectivul contract nu și-a încetat efectele, Tribunalul reține că, debitoarea datorează taxa de teren aferentă anului 2014, titlul executoriu fiind legal întocmit sub acest aspect.
Cu privire la executarea sumei de 21.516 lei reprezentând redevență și accesorii, așa cum a reținut prima instanță (și cum a recunoscut și apelanta – creditoare) Tribunalul constată că redevența nu constituie o taxă locală potrivit art.2 din Legea nr.571/2003, prin urmare se impune anularea doar în parte a titlului executoriu și a somației emise în dos. ex. nr.99/2014 de Orașul B. în ceea ce privește suma de 21.516 lei – redevență.
Așa fiind, în raport cu cele ce preced, Tribunalul va admite apelul și va schimba în parte sentința atacată în sensul admiterii în parte a contestației la executare potrivit celor arătate mai sus; va fi dispusă și restituirea sumei de 1000 lei reprezentând taxa de timbru achitată de debitoare aferentă contestării executării redevenței.
De asemenea, va fi menținută dispoziția referitoare la respingerea capătului de cerere privind încetarea executării și modificarea actelor de executare, această dispoziție nefiind contestată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul Orașul B. – prin Primar în contradictoriu cu intimata S.C. S. E. S.R.L., cu sediul în mun. București, . A., nr.33, mansardă, camera 14 F, sector 5, împotriva sentinței civile nr.595/10 aprilie 2015 a Judecătoriei S. G., pe care o schimbă în parte după cum urmează:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. S. E. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul Orașul B. – prin Primar și în consecință:
Anulează în parte titlul executoriu și somația nr.96/25.11.2014, emise în dosarul execuțional nr. 99/25.11.2014 de Orașul B. în ceea ce privește suma de 21.516 lei reprezentând redevență.
Dispune ca executarea silită să se realizeze pentru suma de 22.523 lei.
Dispune restituirea sumei de 1.000 lei reprezentând taxă judiciară de timbru la fond.
Menține dispoziția din sentință referitoare la respingerea capătului de cerere privind încetarea executării silite și modificarea actelor de executare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 06 octombrie 2015.
Președinte Judecător Grefier
R. I. C. V. I. A. C. A.
Red.RIC/03.11.2015
Tehnored. CA/04.11.2015,
5 ex.
Jud. fond – C. J.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 532/2015. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 408/2015. Tribunalul COVASNA → |
|---|
