Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 304/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 304/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 262/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 262/A
Ședința publică de la 5 iunie 2015
Completul constituit din:
Președinte: B. A. D.
Judecător: V. I. A.
Grefier: V. E.
Pentru astăzi este amânată pronunțarea asupra apelului formulat de reclamanta U. F. împotriva sentinței civile nr. 304 din 17 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22 mai 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în temeiul art. 396 alin.(1) Cod procedură civilă în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 27 mai 2015, când având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 5 iunie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față constată:
Prin sentința civilă nr. 304 din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Întorsura Buzăului s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei U. F., invocată de pârâtul H. I. și, drept consecință, s-a respins cererea formulată de reclamanta U. F., CNP_, cu domiciliul în municipiul B., ..8, ., județul B. și domiciliul ales în orașul Întorsura Buzăului, . B, județul C. în contradictoriu cu pârâtul H. I., cu reședința în Italia, Via Ospedal, nr.2 și domiciliul ales în România la C. de avocat P. I. A. din municipiul B., . A, județul B., ca formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
A fost obligată reclamanta să achite pârâtului cheltuieli de judecată în cuantum de 1500 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut, sub aspectul excepției lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes invocate de către pârâtul H. I.,următoarele:
În fapt, potrivit certificatului de moștenitor nr.29 emis la 21.03.2014 de BNPA B. A. C. și I. M., s-a dezbătut succesiunea defunctei C. A., decedată la 01.02.1979, ascendenta pârâtului H. I., fiind stabilită calitatea de unic moștenitor a pârâtului în calitate de descendent gr.I cu cota de 1/1 parte, cât și componența masei succesorale formată din cota de 3/64 parte din imobilul înscris în CF nr._ a loc. Întorsura Buzăului (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.424 Buzăul A.) nr. top 3885, 3884 arabil, curți și construcții în suprafață de 2423 mp. (f.9 și dosar succesoral nr.33/2014 atașat la prezentul dosar).
Din conținutul extrasului în CF nr._ a loc. Întorsura Buzăului (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.424 Buzăul A.) nr.top 3885, 3884 arabil, curți și construcții în suprafață de 2423 mp. depus la dosarul succesoral nr.33/2014, rezultă că asupra acestui imobil au calitate de coproprietari, alături de defuncta C. A. de sub B.8 (3/64 parte) și Spora G. de sub B.1cu cota de 17/34, Spora M. de sub B.2 cu cota de 17/64, C. P. de sub B.3 cu cota de 16/64, C. A. de sub B,4 cu cota de 3/64 cât și C. I. și soția C. M.-R. de sub B,9 cu cota de 9/64 parte.(f.9)
Astfel cu rezultă din conținutul depozițiilor martorilor audiați în cauză, un imobil compus din teren și pe care este edificată o casă, situat în orașul Întorsura Buzăului, . 116 B, județul C. se găsește în posesia și folosința reclamantei U. F.. Acest imobil a fost dobândit cu titlu de moștenire de la părinții săi de către reclamantă, așa cum rezultă din conținutul certificatului de moștenitor nr.51 emis la 18.07.2012 de BNP B. A. C. și I. M., imobilul nefiind identificat cu date de carte funciară. (f.31). Pârâtul H. I. nu a contestat dreptul reclamantei asupra acestui imobil, ce a fost în posesia și folosința părinților reclamantei și ulterior în posesia acesteia.
Însă, imobilul teren pe care se găsesc edificate construcții și care este în folosința reclamantei, nu a avut reglementată situația juridică de carte funciară privitor la persoanele ce l-au posedat timp îndelungat, respectiv antecesorii acesteia –B. G. și B. M., motiv pentru care descendenta acestora, reclamanta U. F., a învestit Judecătoria Întorsura Buzăului cu o cerere prin care a solicitat să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului situat în ., identificat în CF nr._, dosar înregistrat sub nr._ și în care s-a pronunțat încheierea civilă nr.57/2014, cererea fiind admisă.(f.51).
Astfel cum rezultă din conținutul încheierii anterior enunțate, instanța de fond a avut în vedere, potrivit probatoriului administrat, că imobilul de la nr. administrativ 116B s-a identificat ca fiind înscris în CF nr._ a loc. Întorsura Buzăului (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.424 Buzăul A.) nr.top 3885, 3884 arabil, curți și construcții în suprafață de 2423 mp., coproprietari tabulari fiind: defuncta C. A. – mama pârâtului H. I., de sub B.8 cu cota de 3/64 parte, Spora G. de sub B.1 cu cota de 17/34, Spora M. de sub B.2 cu cota de 17/64, C. P. de sub B.3 cu cota de 16/64, C. A. de sub B,4 cu cota de 3/64 cât și C. I. și soția C. M.-R. de sub B,9 cu cota de 9/64 parte (f.9). În prezent, încheierea civilă nr.57/2014 nu are caracter definitiv, deoarece împotriva acesteia s-a formulat apel, dosarul nr._ fiind pe rolul Tribunalului C., însă judecata apelului a fost suspendată până la soluționarea prezentei cereri.
Judecătoria, concluzionând starea de fapt prezentată, a constatat că reclamanta U. F. a solicitat prin prezenta cerere anularea certificatului de moștenitor nr.29/2014, motivat de faptul că pârâtul H. I. nu a acceptat în termen succesiunea defunctei C. A. –ascendenta acestuia.
Privitor la excepțiile invocate, sub un prim aspect, ținând seamă că s-au invocat concomitent excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, Judecătoria a stabilit ordinea soluționării acestora, ordine ce s-a apreciat potrivit caracterului și efectelor ce le produc în cadrul procesului civil.
Astfel, cele două excepții sunt excepții de fond, pentru că sunt în legătură cu exercițiul dreptului la acțiune, iar excepția ce urmează a fi analizată prioritar este cea a calității procesuale, pentru că prin soluționarea acesteia se determină cadrul procesual în care va fi analizată și cea de a doua, lipsa de interes. Este necesar a se determina mai întâi dacă reclamantul este titularul dreptului dedus judecății și apoi să se analizeze „calitatea dreptului”, respectiv dacă este sau nu actual.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâtul H. I., Judecătoria a reținut următoarele:
Una din condițiile esențiale pentru a fi parte în proces este și calitatea procesuală activă, calitate pe care reclamanta U. F., fiind cea care a pornit acțiunea, avea obligația să o justifice alături de calitatea procesuală pasivă, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega, decât între subiecții activi și pasivi ai raportului de drept material dedus judecății.
Calitatea procesuală activă a fost definită în literatura de specialitate ca fiind identitatea între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat. S‑a arătat că, în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, calitatea procesuală pasivă aparținând celui față de care se poate realiza interesul. Justificarea calității procesuale active (și pasive) cade în sarcina reclamantului, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Natura juridică a certificatului de moștenitor. Certificatul de moștenitor nu are natura juridică a unui titlu de proprietate, aceasta însemnând că un astfel de act nu este dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor înscrise ca făcând parte din moștenire și nici nu dă naștere unui astfel de drept în favoarea moștenitorilor înscriși în certificat.
Certificatul de moștenitor face dovada doar a calității de moștenitor și a cotelor ce se cuvin moștenitorilor (art. 88 din Legea nr. 36/1995). El constituie rezultatul acordului de voință dintre moștenitori, iar în cazul unui singur moștenitor certifică doar calitatea acestuia de succesor.
Totodată, art. 88 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale stabilește că cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Textul de lege nu rezervă calitate procesuală activă în anularea unui certificat de moștenitor doar moștenitorilor care au participat la eliberarea certificatului ori persoanelor care se pretind moștenitori și nu au fost chemate la dezbaterea succesorală. În baza aceluiași text de lege, terțul care nu este moștenitor și nu se pretinde moștenitor, poate cere anularea unui certificat de moștenitor, dacă se consideră vătămat în drepturile sale prin emiterea certificatului. Deoarece terțul nu invocă vreun drept în calitate de moștenitor, rezultă că singura vătămare pe care o poate invoca un terț este, evident, cuprinderea unui bun în masa succesorală reținută în certificatul de moștenitor, bun care îi aparține.
Contestarea calității de moștenitor de către un terț – lipsa calității procesuale active.
Instanța de fond a analizat dacă în speță, reclamanta U. F. poate sau nu solicita anularea unui certificat de moștenitor invocând lipsa calității de moștenitor a succesorului, în speță a pârâtului H. I.. Analiza acestei situații se ridică vis-a-vis și de afirmația neechivocă de mai sus, referitoare la interpretarea art. 88, față de noțiunea de vătămare a drepturilor terțului prin eliberarea certificatului de moștenitor, în sensul că privește doar pretenția că sunt cuprinse în masa succesorală bunuri despre care terțul pretinde că îi aparțin.
Certificatul de moștenitor se eliberează în urma procedurii succesorale notariale desfășurate cu participarea tuturor moștenitorilor îndreptățiți a primi efectiv moștenirea, potrivit regulilor de drept succesoral, iar acesta reprezintă materializarea convenției dintre participanții la procedura succesorală notarială în ce privește reținerea calității lor de moștenitori, prin recunoașterea că au acceptat succesiunea, în temeiul consimțământului lor liber și neviciat și având capacitate de folosință și de exercițiu în condițiile legii.
Ca orice convenție autentificată de notar, certificatul de moștenitor face dovada deplină până la înscrierea în fals în ce privește mențiunile notarului și poate fi solicitată anularea de către participanții la procedura succesorală pentru aceleași cauze de nulitate absolută sau relativă aplicabile oricărui act juridic.
În ce privește persoanele care nu au participat la procedura notarială, certificatul de moștenitor face deplină dovadă până la proba contrară.
Persoana care se pretinde moștenitor poate introduce o acțiune în constatarea și a calității sale de moștenitor și a drepturilor sale și, pe cale de consecință, poate solicita anularea certificatului de moștenitor. Intervenția unui moștenitor determină modificarea cotelor succesorale și posibil, eliminarea unor moștenitori de la succesiune, acesta fiind motivul pentru care este anulat certificatul de moștenitor. Acesta consemnează o altă situație juridică din punct de vedere al moștenitorilor și al cotelor succesorale, impunându‑se anularea și reținerea corectă a modului de transmitere a moștenirii.
În ce privește pe reclamanta U. F., aceasta nu are calitatea de moștenitor, instanța de fond reținând astfel că nu există identitate între o persoană străină de succesiune și calitatea de moștenitor. Astfel, numai un moștenitor se poate considera vătămat în reținerea calității de moștenitor în favoarea unei alte persoane sau în favoarea doar a unei persoane. Calitatea procesuală activă, în acest din urmă caz, este reținută în temeiul art. 88 din Lege nr. 136/1995, în temeiul acestei identități dintre un moștenitor și persoana vătămată prin reținerea calității de moștenitor pentru alte persoane. Terțul nu se poate considera vătămat prin eliberarea unui certificat de moștenitor ce reține calitatea de moștenitor a unei anumite persoane, neexistând identitate între terț și o persoană care se pretinde moștenitor.
În speță, reclamanta U. F. nu poate pretinde așadar că a fost vătămată prin reținerea calității de moștenitor în favoarea pârâtului H. I. cu justificarea că aceasta din urmă a obținut, prin prevalarea de calitatea de moștenitor, un bun ce îi aparține. Vătămarea pretinsă de reclamantă nu s‑a produs în considerarea calității de moștenitor a pârâtului H. I., ci în considerarea dovedirii pretenției acestuia de a fi titularul dreptului de proprietate, fie în mod exclusiv, fie cu un titlu preferabil celui al reclamantei. Nu există așadar identitate nici între reclamantă și persoana care se pretinde vătămată prin eliberarea certificatului de moștenitor.
Judecătoria, pentru considerentele prezentate, și cum reclamanta U. F. nu pretinde și nu a pretins că ar avea calitate de moștenitor după defuncta C. A. – antecesoarea pârâtului H. I.- a constatat că nu s-a justificat calitatea procesuală activă, iar în consecință, a respins cererea în anulare a certificatului de moștenitor utilizat de moștenitorul –pârât H. I. ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Privitor la cea de-a doua excepție invocată, cum Judecătoria a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei U. F., s-a reținut că apare ca inutilă analizarea excepției lipsei de interes și implicit și a fondului cauzei.
Cu privire la cheltuielile de judecată avansate de părți în prezenta cauză, cum cererea formulată de reclamanta U. F. a fost respinsă, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, prima instanță a obligat-o să achite pârâtului suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocat, cheltuieli dovedite cu chitanța nr.68/09.12.2014 emisă de C. de avocat I. P. (f.214).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel U. F., prin care a solicitat, în principal, admiterea cererii de apel, anularea hotărârii apelate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea intrării în judecata efectivă a cauzei.
În subsidiar, apelanta a solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii apelate și, rejudecând cauza, să se respingă excepția lipsei calității procesuale active, după care, evocând fondul, să se admită acțiunea așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată .
În motivarea cererii de apel se arată că instanța de fond nu a analizat cu atenție motivele invocate prin acțiunea introductivă, respectiv obiectul ei, întrucât aceasta se bazează pe următoarele argumente:
Imobilul înscris în CF nr._ Întorsura Buzăului (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 424 Buzăul A.) nr. top 3884, 3885 ce a fost trecut în masa succesorală din certificatul de moștenitor nr. 29/21.03.2014 îi aparține cu titlul de drept de uzucapiune, dobândit prin încheierea nr. 57/06.03.2014 pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului în dosarul civil nr._ .
S-a arătat că acesta este motivul anulării, este cauza vătămării drepturilor sale și că această motivare îi conferă calitatea procesuală activă.
Apelanta a arătat că nu o interesează calitatea de moștenitor a intimatului, ci faptul că s-a trecut în certificatul de moștenitor a cărui anulare o solicită imobilul ce-i aparține.
Astfel, apelanta critică sentința de fond pentru faptul că este nelegală pentru greșita analizare a motivelor din acțiunea introductivă, întrucât a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 29/21.03.2014 pentru că acesta conține în masa succesorală și apoi trece în patrimoniul pârâtului–intimat imobilul ce-i aparține.
Prin acțiunea introductivă s-a arătat că s-a solicitat identificarea imobilului, dobândirea de către apelantă a acestui imobil prin uzucapiune, printr-o încheiere executorie, stabilirea identității dintre imobilul posedat de ea și cel descris în certificatul de moștenitor și plata taxelor și impozitelor aferente acestui imobil de către ea și autorii săi.
Conform art. 88 din Legea nr. 36/1995, cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia.
În baza acestor dispoziții legale, terțul poate cere anularea certificatului de moștenitor dacă se consideră vătămat în drepturile sale prin emiterea certificatului. Dacă terțul nu invocă vreun drept în calitate de moștenitor este clar că singura vătămare pe care o poate invoca un terț este cel legat de masa succesorală ce cuprinde bunuri și în speță, bunul ce îi aparține este cuprins în certificatul de moștenitor.
În aceste condiții, art. 88 din Legea nr. 36/1995 îi conferă calitate procesuală activă pentru a solicita în calitate de terț anularea certificatului de moștenitor.
Se arată că imobilul înscris în CF_ Întorsura Buzăului nr. top 3884, 3885 ce este trecut în certificatul de moștenitor nr. 29/2014 îi aparține cu titlul de uzucapiune dobândit prin încheierea nr. 57/06.03.2014 a Judecătoriei Întorsura Buzăului, în dosarul civil nr._ .
Din probele administrate rezultă că imobilul ce îi aparține este identic cu cel descris în certificatul de moștenitor, respectiv cel situat în Întorsura Buzăului, nr. 116 B, jud. C.. Imobilul este folosit de apelantă.
S-a mai arătat că față de poziția pârâtului se impune încuviințarea unei expertize tehnice de specialitatea topografie pentru a se înlătura orice dubiu cu privire la identitatea dintre imobilul ce aparține apelantei și imobilul din masa succesorală.
Pârâtul-intimat H. I. prin întâmpinarea formulată în cauză la data de 13 martie 2015 a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile nr. 304/17.12.2014 a Judecătoriei Întorsura. Buzăului. Cu cheltuieli de judecată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate de apelantă, tribunalul constată că apelul este fondatpentru considerentele de mai jos.
Astfel, în ceea ce privește critica privind modul de soluționare, de către prima instanță, a excepției lipsei calității procesuale active, tribunalul reține că apelanta prin acțiunea formulată a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 29 din 21 martie 2014 eliberat de Societatea Profesională Notarială B. A. și I. M. și rectificarea înscrierilor din cartea funciară nr._ Întorsura Buzăului (provenită din conversia de pe hârtie a Cf 424 Buzăul A.) nr. top 3885, 3886, în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate al pârâtului-intimat H. I. de sub B11 asupra cotei de 3/64 parte din imobil și menținerea înscrierilor dreptului de proprietate al defunctei C. A. de sub B 8.
Societatea Profesională Notarială B. A. și I. M. prin certificatul de moștenitor nr. 29 din 21 martie 2014 a constatat că de pe urma defunctei C. A. a rămas o masă succesorală compusă dintr- o cotă de 3/64 parte din imobilul cuprins în CF nr._ a localității Întorsura Buzăului (provenită din conversia de pe hârtie a Cf 424 Buzăul A.) nr. top 3885, 3886 în suprafață de 2423 mp compus din arabil, curți și construcții.
S-a mai constatat că unic moștenitor este H. I. în calitate de fiu ce a moștenit 1/1 parte din masa succesorală amintită (f. 9 dosar fond).
Din extrasul de carte funciară nr._ reiese că defuncta C. A. este proprietară asupra unei cote de 3/64 parte din imobilul menționat, pe care a dobândit-o cu titlu de execuție, dobândită prin hotărâre judecătorească în timpul minorității, conform încheierii de carte funciară nr. 1392/05.06.1954 de sub B*8 (f. 14 dosar fond). Orașul Întorsura Buzăului prin adeverința nr. 5620/193/10.12.2013 a atestat că defunctul B. G., tată apelantei U. F., a figurat cu ultimul domiciliu în orașul Întorsura Buzăului, ., jud. C. și a fost înscris în evidențele registrului agricol cu suprafața totală de 1,10 ha teren agricol și 44 mp casă de locuit începând cu anul 1964, până la data de 18.07.2012 ( f.35).
Astfel, față de excepția lipsei calității procesuale active, tribunalul reține că, potrivit art. 36 teza I Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părțile din proces și subiectele raportului juridic litigios, așa cum acesta a fost dedus judecății. Calitatea juridică procesuală înseamnă a identifica atât persoana căreia legea îi acordă dreptul la acțiune în sens activ (legitimare activă), cât și persoana împotriva căreia acțiunea se îndreaptă (legitimare pasivă). Deci, calitatea procesuală este strâns legată atât de conceptul de acțiune civilă cât și de acela de parte în procesul civil. Prin urmare, justificarea calității procesuale active (și pasive) cade în sarcina reclamantului, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor în fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Conform art. 119 din Legea nr. 36/1995( fost art. 88), cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia. Persoanele prevăzute la alin. (1) se pot adresa și notarului public în scopul încheierii unui act autentic care să ateste soluționarea pe cale amiabilă a diferendului. În această situație se eliberează un nou certificat. Până la soluționarea diferendului pe cale amiabilă prin încheierea actului notarial sau până la anularea certificatului de moștenitor prin hotărâre judecătorească, acesta face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
Așadar, din analiza acestui text de lege reiese că certificatul de moștenitor nu are natura juridică a unui titlu de proprietate, aceasta însemnând că un astfel de act nu este dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor înscrise ca făcând parte din moștenire și nici nu dă naștere unui astfel de drept în favoarea moștenitorilor înscriși în certificat. Certificatul de moștenitor face dovada doar a calității de moștenitor și a cotelor ce se cuvin moștenitorilor (art. 119 din Legea nr. 36/1995). Însă, se mai reține că art. 119 din Legea nr. 36/1995 reglementează cadrul legal ce se aplică în cazul în care cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Textul de lege nu rezervă calitate procesuală activă în anularea unui certificat de moștenitor doar moștenitorilor care au participat la eliberarea certificatului ori persoanelor care se pretind moștenitori și nu au fost chemate la dezbaterea succesorală. În baza aceluiași text de lege, terțul -cum este situația apelantei U. F.- care nu este moștenitor și nu se pretinde moștenitor, poate cere anularea unui certificat de moștenitor, dacă se consideră vătămat în drepturile sale prin emiterea certificatului. Or, tocmai acest lucru l-a arătat apelanta în momentul când a promovat acțiunea, că prin emiterea certificatului de moștenitor nr. 29 din 21 martie 2014 i s-au vătămat drepturile sale asupra imobilului ce a aparținut tatălui său -defunctul B. G. și care a locuit până în cursul anului 2012 în locuința aflată la numărul administrativ 116 . pretinde apelanta ca fiind cel cuprins în masa succesorală a defunctei C. A. și pentru care s-a eliberat actul notarial amintit.
Ba mai mult, tribunalul reține că prin memoriul tehnic întocmit de ing. V. I. și vizat de ANCPI - OCPI C. la data de 17.12.2013 se arată că imobilul situat în Întorsura Buzăului, . administrativ 116B este în suprafață măsurată de 2170 mp, este bine delimitat de garduri de lemn și de clădiri și este identic cu imobilul evidenția în cartea funciară nr._ Întorsura Buzăului (provenită din conversia de pe hârtie a Cf nr. 424 Buzăul A.), imobil ce are numere top 3885, 3884 (f. 37-40 dosar fond). Astfel, se poate constata cu ușurință că imobilul aflat la nr. administrativ 116 B pe care îl pretinde apelanta ca fiind proprietatea sa ca urmare a dobândirii lui prin uzucapiune este identic cu cel descris în masa succesorală a defunctei C. A. și pe care a cules-o pârâtul intimat H. I., conform certificatului de moștenitor nr. 29/21.03.2014. În cauza pendinte, prima instanță nu a administrat proba cu expertiza tehnică de specialitate pentru a putea, pe de o parte, stabili cu certitudine situația juridică a imobilului aflat la nr. administrativ 116B ce se află în posesia apelantei, iar pe de altă parte, a stabilit dacă acesta este unul și același cu cel înscris în CF nr._ și în certificatul de moștenitor nr. 29/2014, probă ce o putea ajuta la soluționarea în mod temeinic a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei. Se observă că reclamanta și-a motivat calitatea procesuală activă încă din momentul promovării acțiunii ce face obiectul cauzei pendinte, când a arătat că “imobilul situat în or. Întorsura Buzăului, . este identic cu imobilul înscris în CF nr._ Întorsura Buzăului (provenită din conversia de pe hârtie a Cf nr. 424 Buzăul A.) nr. Top 3884, 3885, fiind compus din construcții și teren”. Ba mai mult, apelanta a arătat prin acțiune că imobilul situat la nr. 116B din satul Brădet a fost cumpărat de tatăl său în 1961 și că acesta l-a stăpânit împreună cu soția sa până în 12.03.2007, dată de la care îl folosește ea.
Este adevărat că apelanta-reclamantă, în calitate de terț în raport de actul notarial nr. 29/2014, nu invocă vreun drept în calitate de moștenitor, ci invocă o vătămare ce i s-a adus prin includerea imobilului pe care-l pretinde ca fiind proprietatea sa și care constituie masa succesorală reținută în certificatul de moștenitor. Așadar, art. 119 din Legea nr. 36/1995 constituie temeiul ce asigură calitatea procesuală activă a unui terț în promovarea unei acțiuni în anulare a unui certificat de moștenitor în privința bunurilor ce constituie masa succesorală a celui pentru care s-a dezbătut procedura succesorală notarială.
Nu în ultimul rând, tribunalul reține că certificatul de moștenitor a fost emis la data de 21 martie 2014 și că acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 287/2009 (în vigoare de la 1 octombrie 2010) și care reglementează ipoteza promovării de către terț a unei acțiuni în anularea certificatului de moștenitor, lege pe care apelanta a invocat-o ca și temei de drept în promovarea acțiunii sale. În noul cod se prevede la art. 1132, în Titlul IV, Cap. I privind Transmiterea moștenirii, că certificatul de moștenitor se eliberează de către notarul public și cuprinde constatări referitoare la patrimoniul succesoral, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum și alte mențiuni prevăzute de lege. În articolele următoare, nr.1133-1134, se face referire la efectele certificatului de moștenitor și anume, ca instrument probator a calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor ce se cuvin fiecărui moștenitor, cei vătămați în drepturile lor putând cere instanței judecătorești constatarea sau, după caz, declararea nulității acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.
În afara scopului de a face dovada calității de moștenitor și a bunurilor transmise pe această cale, certificatul de moștenitor este însă și un instrument oficial prin care notarul public procedează la predarea moștenirii legale sau, după caz, a legatelor. Sub acest aspect, noul cod, referindu-se la sezină, prin art. 1125-1126, prevede că, pe lângă stăpânirea de fapt asupra patrimoniului succesoral, le conferă moștenitorilor dreptul de a administra acest patrimoniu și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului, calitate pe care o au soțul supraviețuitor, descendenții (cum este situația pârâtului H. I.) și ascendenții privilegiați, iar în lipsa lor, colateralii privilegiați. Această calitate li se acordă moștenitorilor sezinari, prin certificatul de moștenitor sau hotărâre judecătorească, aceștia fiind, până la atestarea finală, singurii moștenitori care dobândesc de drept stăpânirea de fapt a moștenirii (art. 1126 alin. 2). Față de aceste considerente, tribunalul constată că în mod netemeinic a admis prima instanță excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, ținând cont doar de faptul că pârâtul este singurul moștenitor al defunctei C. A., că U. F. nefiind moștenitor legal al acesteia nu justifică această calitate și când, de fapt, trebuia să țină cont de calitatea de terț văzut din prisma contestării masei succesorale descrise în actul atacat, drept pentru care, în baza art. 480 alin.3 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe pentru soluționarea cauzei, fie pe excepția lipsei de interes, fie pe fond, în funcție de soluționarea excepției amintite, potrivit dispozitivului de mai jos.
Totodată, prima instanță va avea în vedere la momentul soluționării cauzei și cheltuielile de judecată avansate de părți în apel, conform dispozițiilor art. 451 - 453 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă U. F., CNP_, cu domiciliul în municipiul B., ..8, ., județul B. și domiciliul ales în orașul Întorsura Buzăului, . B, județul C., în contradictoriu cu intimatul-pârât H. I., cu reședința în Italia, La Spezia, Via Ospedal, nr.2 și domiciliul ales în România la C. de avocat P. I. A. din municipiul B., . A, județul B. împotriva sentinței civile nr. 304 din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Înt. Buzăului, pe care o anulează și în consecință:
Trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, conform considerentelor prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată avansate de părți în apel vor fi avute în vedere de prima instanță la soluționarea cauzei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 05.06.2015
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
B. A. D. V. I. A. V. E.
Pentru președintele completului, Pentru grefier, aflat în concediu
aflat în concediu de odihnă, semnează de odihnă, semnează prim-grefierul
vicepreședintele instanței, C. J. G. judecător C. A.
,
Red.V.I.A.,11.08.2015
Tehnored.Ș.L.,17.08.2015, 4 ex.
Judecător fond, M. T.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 94/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2064/2015.... → |
|---|
