Contestaţie la executare. Sentința nr. 67/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 67/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 85/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C. DOSAR NR._
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 85/R
Ședința publică din 29 septembrie 2015
PREȘEDINTE: R. I. C.
JUDECĂTOR: Z. R. I.
JUDECĂTOR: U. G.
GREFIER Ș. L.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului promovat de B. E. Judecătoresc M. M. I. împotriva sentinței civile nr.67 din 20 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._ având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în ședința publică din 15 septembrie 2015, în lipsa părților, instanța a constatat cercetarea procesului încheiată și a reținut cauza spre soluționare, așa cum s-a consemnat în încheierea de ședință din acea zi –parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea fiind amânată la data de 22 septembrie 2015, apoi la 29 septembrie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr.67 din 20 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria S. G., s-a admis cererea formulată de contestatoarea ., cu sediul în ..5, corp B, etaj 3, sector 3, București, având J_ și CUI_, în contradictoriu cu intimații Gecő László sen, CNP_, domiciliat în S. G., . nr.3, ., ., jud.C., Gecő László jun., CNP_1, domiciliat în S. G., . nr.3, ., . și B. M. M. I., cu sediul în B., ..68, ., jud.B..
S-a dispus anularea procesului-verbal de constatare eliberare sume din data de 12.06.2014, emis în cadrul dosarului execuțional nr.498/2012 al B. M. M. I..
S-a dispus obligarea B. M. M. I. la emiterea unui nou proces-verbal de distribuire sume realizate din executarea silită prin care suma de 72.933 lei să fie astfel distribuită: 6.200 lei către B. M. M. I., suma de 1.046,30 lei către ., prin mandatar Banca Comercială Română, cu titlu de cheltuieli de executare avansate și suma de 65.686,70 lei către ., prin mandatar Banca Comercială Română cu titlu de debit.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Urmare a punerii în executare a contractului de credit nr._ din 28.03.2008, la solicitarea contestatoarei, pentru recuperarea creanței în valoare de 20.683,77 euro, s-a format dosarul de executare nr.498/2012 pe rolul B. M. M. I. (filele 65-302).
La data de 30.04.2013 a fost perfectat contractul de executare silită nr.1 din 30.04.2013 (filele 15-19 dosar, vol al II-lea) între B. M. M. I., pe de o parte, și Banca Comercială Română SA și ., pe de altă parte, prin care părțile au convenit condițiile în care se va realiza executarea silită, stabilind costurile și onorariile aferente serviciilor prestate de către executorul judecătoresc.
Ca atare, în anexa nr.4 la contract, pct.IV părțile au stipulat faptul că executorul va beneficia de un onorariu egal cu limita maximă prevăzută în Legea nr.188/2000 dacă suma tuturor plăților referitoare la debit, după deducerea și distribuirea tuturor cheltuielilor, costurilor, taxelor și onorariilor de orice natură, rezultând direct din procesul de executare este mai mare decât sau egal cu 100% din întregul debit, iar în art. V părțile au convenit că în cazul în care suma tuturor plăților referitoare la debit, după deducerea și distribuirea tuturor cheltuielilor, costurilor, taxelor și onorariilor, inclusiv a onorariului executorului, de orice natură, rezultând direct din procesul de executare este mai mică de 100% din întregul debit, executorul va benefica de onorariul calculat la valoarea sumelor recuperate, conform datelor prezentate în tabel.
Urmare a executării silite realizate și a recuperării sumei de 72.933 lei, a fost întocmit procesul-verbal de eliberare sume (fila 10) în baza căruia suma a fost distribuită astfel: 7.485 lei către B. M. M. I. cu titlu de diferență de onorariu execuțional, către contestatoare prin mandatar Banca Comercială Română suma de 1046,30 lei cu titlu de cheltuieli de executare avansate și suma de 64.401,66 lei către . cu titlu de debit.
Raportat la valoarea creanței mai sus evidențiate ce urma să fie recuperată prin executare silită, respectiv suma de 20.683,77 euro, rezultă că doar în parte a fost stins debitul, prin suma de 72.933 lei, ca atare, potrivit convenției părților relativ la executarea silită nr.1 din 30.04.2013, care potrivit dispozițiilor art.1270 cod civil reprezintă legea părților, distribuirea sumei recuperate trebuia să fie făcută potrivit clauzelor acesteia.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, instanța de fond a admis contestația la executare și a dispus anularea procesului-verbal de constatare eliberare sume din data de 12.06.2014 emis în cadrul dosarului execuțional nr.498/2012 al B. M. M. I. și obligarea B. M. M. I. la emiterea unui nou proces-verbal de distribuire sume realizate din executarea silită, prin care suma de 72.933 lei să fie astfel distribuită: 6.200 lei către B. M. M. I., suma de 1.046,30 lei către ., prin mandatar Banca Comercială Română cu titlu de cheltuieli de executare avansate și suma de 65. 686,70 lei către ., prin mandatar Banca Comercială Română cu titlu de debit.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel B. M. M. I. (calea de atac fiind recalificată drept recurs la termenul de judecată din 18 august 2015).
În motivarea recursului se arată că sentința este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Recurentul consideră că nu are calitate procesuală pasivă în cadrul prezentei contestații la executare, iar Judecătoria S. G. avea posibilitatea să invoce, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a executorului judecătoresc.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. Contestatoarea, fiind cea care a pornit acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a intimaților, întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Instanța sesizată trebuie să verifice calitatea procesuală activă, cât si calitatea procesuală pasivă.
Potrivit legislației și doctrinei, executorul judecătoresc dobândește calitate procesuală pasivă în contestația la executare doar în situațiile în care acesta ar refuza începerea sau continuarea executării, ar omite sau ar îndeplini actele de executare în mod neregulat, ar interpreta greșit titlul executoriu, atribuindu-i alt înțeles, ajungând la diminuarea creanței, ar indisponibiliza un număr insuficient de bunuri ale debitorului, ar fixa termene de îndeplinire a actelor de procedură peste limitele maxime prevăzute de lege, situații în care, de regulă, promovarea contestației la executare se face de către creditor.
Concluzia se desprinde din dispozițiile art. 53 din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora împotriva refuzului executorului judecătoresc de a întocmi un act, partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc. În cazul admiterii plângerii, instanța va indica modul în care trebuie întocmit actul, iar executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase irevocabile, iar în cazul în care, cu rea-credință nu se va supune obligației stabilite, fapta constituie infracțiune și se pedepsește potrivit dispozițiilor art. 53 alin. 6 din Legea nr. 188/2000.
Legat de calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, Curtea Constituțională, având de soluționat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 Cod proc.civilă (legea veche, dar situația este identică și în noua legislație) care, în opinia autorului excepției, prin omisiune nu prevede obligativitatea citării, ca parte în cadrul contestației la executare, a executorului judecătoresc, a stabilit că „în cadrul executării silite, ca și în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii și, în consecință, nu are calitatea de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calități a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art. 399 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă, atunci când se face contestație la executare pentru motivul că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege" ( Decizia nr. 162/22 aprilie 2003).
Prin urmare, executorul judecătoresc poate dobândi calitate procesuală doar atunci când refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare, când partea interesată are la îndemână, fíe calea contestației la executare, fie calea plângerii, după caz.
În toate celelalte situații biroul executorului judecătoresc nu dobândește calitate procesuală pasivă, această calitate aparținând persoanelor implicate în executare. Literatura juridică de specialitate este constantă în a considera că, pentru promovarea unei acțiuni, se cer a fi întrunite cumulativ patru condiții, respectiv: formularea unei pretenții, existența unui interes, calitatea procesuală și capacitatea procesuală a părților.
Contractul nr. 1/30.04.2013 a fost reziliat, iar onorariul a fost stabilit în mod corect, ca urmare a rezilierii, potrivit legii.
Ca urmare a înregistrării acestui dosar de executare silită, precum și a valorii executării ce urma a fi efectuată; B. M. M. I. a procedat la calcularea cheltuielilor de executare silită, conform dispozițiilor Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești, precum și a onorariului cuvenit în conformitate cu dispozițiile art.39 alin.1 lit.d) din lege, avându-se în vedere și dispozițiile OMJ nr.2550/2006.
Astfel, conform dispozițiilor art.39 alin.1 lit.d) din Legea nr.188/2000, „executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maximale sunt următoarele: (…)
d) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite”.
Este adevărat că între recurent și . s-a încheiat contractul nr.1/30.04.2013, însă acest contract a fost reziliat în mod unilateral de către executorul judecătoresc conform notificării din 04.12.2013, urmând ca după acest moment contractul de executare silită încheiat să nu-și mai producă nici un efect, cu excepția celor prevăzute în art.6.2. din acesta.
Astfel, contrar susținerilor contestatoarei, recurentul arată că, deși contractul a fost reziliat în mod unilateral, această reziliere nu și-a produs nici un efect în ceea ce privește continuarea executării silite pornite în cadrul dosarului nr.498/2012, având în vedere dispozițiile art.6.2. din contractul încheiat, conform cărora „încetarea contractului nu afectează obligațiile scadente între părți, executările începute urmând a fi finalizate de către executor, cu excepția cazurilor în care creditorul care a formulat cererea de executare silită decide retragerea dosarelor, situația în care va fi achitată contravaloarea serviciilor prestate până la momentul încetării contractului”.
Având în vedere această prevedere contractuală, contrar tuturor afirmațiilor contestatoarei, dosarul de executare silită și-a continuat cursul corect al actelor de executare silită, cu diferența că, ulterior momentului rezilierii contractului de executare silită, executorul judecătoresc a eliberat sumele obținute ca urmare a executării silite, în conformitate cu dispozițiile legale arătate anterior, și nicidecum în conformitate cu un contract reziliat.
O altă critică adusă sentinței civile recurate vizează faptul că judecătoria nu a avut în vedere, la pronunțarea hotărârii, și următoarele dispoziții legale:
Onorariul executorului judecătoresc și celelalte cheltuieli de executare se stabilesc prin încheiere care poate fi atacată cu contestație la executare, cu respectarea art.451 NCPC, de către partea interesată în termen de 5 zile de la comunicare. Dacă pe parcursul executării sunt stabilite cheltuieli de executare prin mai multe încheieri, termenele în cadrul cărora pot fi atacate cu contestație la executare sunt distincte. Instanța nu poate reduce cheltuielile de executare, fără ca partea să fi atacat în termen încheierea prin care au fost stabilite.
Din examinarea sentinței atacate prin prisma motivelor invocate, Tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a recurentului în prezenta cauză, este adevărat că, de regulă, în cazul în care, pe calea unei contestații la executare, se atacă un act de executare obișnuit (de exemplu o somație), executorul nu are calitate procesuală.
În speța de față, însă, pe calea contestației la executare este atacat un proces-verbal prin care a fost stabilit, printre altele, și onorariul executorului judecătoresc.
În aceste condiții, având în vedere că suma stabilită drept onorariu îl privește direct pe executorul judecătoresc, este firesc să fie chemat și acesta în judecată, pentru a i se asigura dreptul de a-și face toate apărările pe care le consideră necesare și pentru ca hotărârea pronunțată să-i fie opozabilă.
Față de considerentele expuse, Tribunalul nu va reține acest motiv de recurs.
În legătură cu rezilierea contractului de executare nr.1/2013 se reține că, într-adevăr, acest contract a fost reziliat.
Pe de altă parte, potrivit art.6.2. din contract, „încetarea contractului nu afectează obligațiile scadente între părți, executările începute urmând a fi finalizate de către executor (...)”.
În speță, executorul judecătoresc a continuat, în mod corect, executarea silită (imobiliară) începută, acest aspect neavând nicio relevanță cu privire la cuantumul onorariului executorului.
În fine, referitor la cuantumul onorariului executorului, se reține că, în baza contractului de credit nr._/2008, în dosarul execuțional nr.498/2012 al B. M. M. I., s-a demarat executarea silită la cererea creditoarei . pentru recuperarea creanței în valoare totală de 20.683,77 euro.
Raportat la data începerii executării silite și ținând seama de dispozițiile art.3 din Legea nr.76/2012, în cauză sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă.
În continuare, se constată că, în urma recuperării sumei de 72.933 lei, a fost întocmit procesul-verbal de eliberare a sumei din 12.06.2014 în temeiul căruia acești bani au fost distribuiți astfel:
-către B. M. M. I. suma de 7.485 lei, cu titlu de diferență onorar execuțional;
-către . Română suma de 1046,30 lei cu titlu de cheltuieli de executare avansate și suma de 64.401,66 lei reprezentând debit.
Având în vedere că executarea s-a desfășurat sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă, în mod corect, onorariul executorului și celelalte cheltuieli de executare au fost stabilite prin proces-verbal care poate fi atacat pe calea contestației la executare, în speță nefiind aplicabile dispozițiile art.451 din noul Cod de procedură civilă.
În ceea ce privește cuantumul onorariului executorului, se constată că în anexa nr.4 la contractul de executare nr.1/2013, la punctul IV părțile au stipulat că executorul va beneficia de un onorariu egal cu limita maximă prevăzută în Legea 188/2000 dacă suma tuturor plăților referitoare la debit, după deducerea și distribuirea tuturor cheltuielilor, costurilor, taxelor și onorariilor de orice natură, rezultând direct din procesul de executare este mai mare decât sau egal cu 100% din întregul debit, iar în art. V părțile au convenit că, în cazul în care suma tuturor plăților referitoare la debit, după deducerea și distribuirea tuturor cheltuielilor, costurilor, taxelor și onorariilor, inclusiv a onorariului executorului, de orice natură, rezultând direct din procesul de executare este mai mică de 100% din întregul debit, executorul va benefica de onorariul calculat la valoarea sumelor recuperate, conform datelor prezentate în tabel.
Ținând seama că, în speță, suma recuperată (72.933 lei) este mai mică decât valoarea totală a creanței, onorariul executorului trebuie calculat în raport cu valoarea sumei recuperate, potrivit art.V din anexa 4 la contract, suma cuvenită executorului judecătoresc fiind de 6.200 lei.
Față de considerentele expuse, se reține că, în mod corect, prima instanță a dispus anularea procesului-verbal din 12.06.2014 și obligarea executorului să emită un nou proces-verbal de distribuire.
Așa fiind, în raport cu cele ce preced, Tribunalul constată legală și temeinică sentința atacată, motiv pentru care va respinge recursul potrivit art.312 alin.(1) din vechiul Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul B.E.J. M. M. I., cu sediul în mun.B., ..68, ., ., în contradictoriu cu intimați ., cu sediul în București, ..5, corp B, ., Gecő László sen. și Gecő László jun., domiciliați în mun.Sf.G., ., nr.3, ., ., împotriva sentinței civile nr. 67/20.01.2015 a Judecătoriei Sf.G., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2015.
Președinte Judecător Judecător Grefier
R. I. C. Z. R. I. U. G. Ș. L.
Red.R.I.C.,09.10.2015
Tehnored.Ș.L.,19.10.2015, 6 ex.
Judecător fond, M. O.-M.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2128/2015. Tribunalul... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
