Plângere contravenţională. Decizia nr. 418/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 418/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 418/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 418/A
Ședința publică de la 6 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. I. A.
JUDECĂTOR: B. A. D.
GREFIER: V. E.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului formulat de intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., împotriva sentinței civile nr. 473 din 13 martie 2015, pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor asupra apelului au avut loc în ședința publică din 22 septembrie 2015, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi –parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea fiind amânată la data de 29 septembrie 2015, apoi la 6 octombrie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 473 din 13 martie 2015 a Judecătoriei S. G. s-a admis, în parte, plângerea formulată de către petenta . cu sediul în ./A, județul C. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/16.06.2014 al Inspectoratului Teritorial pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratului Teritorial nr.4 și în consecință s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale de 3000 de lei cu sancțiunea „avertisment”.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._/16.06.2014 al Inspectoratului Teritorial pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratului Teritorial nr.4, societatea petentă a fost sancționată contravențional cu 3000 de lei amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002.
În fapt, agentul constatator a reținut că la data de 16.06.2014, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_ utilizat de societatea petentă a circulat pe autostrada 3 la km 51, fără a deține rovinietă valabilă.
Analizând legalitatea întocmirii procesului verbal atacat, instanța de fond a constatat că au fost respectate condițiile de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 și nu există nici un motiv de nulitate absolută.
Pe fondul cauzei, prima instanță a constatat că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa din moment ce la data controlului autovehiculul respectiv nu deținea rovinietă valabilă, aceasta fiind achitată după constatarea contravenției.
Starea de fapt rezultă din copia bonului fiscal de plată a rovinietei ( fila 4) care atestă faptul că rovinieta a fost achiziționată după momentul controlului ( a doua zi).
Având însă în vedere dispozițiile art. 34 din OG 2/2001 coroborat cu art. 38 alin.3, care permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, instanța consideră că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a atrage atenția petentului asupra obligației sale de a deține rovinietă valabilă.
Pentru a proceda astfel, instanța de fond a avut în vedere faptul că tariful de utilizare a fost achitat a doua zi.
Față de considerentele arătate, prima instanță a admis în parte plângerea și a înlocuit sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel I. Teritorial pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratului Teritorial nr.4 prin care a solicitat modificarea în parte a acesteia, în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de . și menținerea procesului verbal de contravenție .
Apelantul critică sentința pentru faptul că instanța de fond a înlocuit amenda contravențională cu sancțiunea avertisment.
Se arată că instanța de fond a interpretat greșit actele normative în materia transporturilor rutiere, reținând că art. 34 coroborat cu art. 38 alin.3 din OG nr. 2/2001 permit instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului.
Apelantul arată că în speță este vorba de o contravenție continuă având ca moment inițial cel în care contravenientul pune în circulație autovehiculul pentru care nu a achiziționat rovienta. Se mai arată că nu are nicio relevanță că petenta a achiziționat rovienietă după ce i s-a încheiat procesul verbal de contravenție.
Apelantul mai arată că dacă s-ar înlocui de fiecare dată amenzile contravenționale ar fi lipsite de eficiență juridică, iar utilizatorii de vehicule ar achita rovinieta numai în cazul sancționării, exclusiv în scopul anulării sancțiunilor contravenționale aplicate.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466, art. 477 și următoarele Cod procedură civilă, OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Ordinul MT nr. 288/2008, OG nr. 26/2011, HG nr. 1088/2011 și HG nr. 995/2012.
Intimata . prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței civile pronunțate de Judecătoria S. G..
Intimata a arătat că la data de 16 iunie 2014, autotractorul cu numărul de înmatriculare_ a fost surprins că circula fără să dețină rovinietă valabilă, dar în aceeași zi a achiziționat o rovinietă valabilă până la data de 15.07.2014.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivului de apel invocat de apelant cât și în baza dispozițiilor art. 476, art. 477 și art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele de mai jos.
Astfel, în mod corect a reținut prima instanța că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează forma acestuia, instanța de control judiciar constatând că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de legiuitor sub sancțiunea nulității absolute, fiind indicat actul normativ care sancționează contravenția, fiind semnat procesul verbal de agentul constatator și fiind descrisă fapta în mod detaliat și corect, încât să poate fi ușor de încadrat în textul de lege ale contravenției.
În ceea ce privește săvârșirea faptei, se constată că prima instanță a reținut că petenta- intimata . se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin.1 din OG nr.15/2002, respectiv pentru faptul că la data de 16.06.2014, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_ utilizat de societatea intimată a circulat pe autostrada 3 la km 51, fără a deține rovinietă valabilă.
De asemenea, tribunalul constată că intimata în aceeași zi în care a fost sancționată contravențional de un agent din cadrul apelantului a și intrat în legalitate achiziționând rovinietă pentru vehiculul cu nr. de înmatriculare_ cu valabilitate de la data de 16.06.2014, orele 12:23 până la data de 15.07.2015, orele 23:59 ( f.4 dosar fond).
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța de control judiciar va avea în vedere că potrivit dispozițiilor art. 21 alin.3 din OG. 2/2001 – «Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, iar conform art. 7 alin.3 din OG nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea contravențională constând în avertisment poate fi aplicată chiar și în cazul în care actul normativ care reglementează respectiva contravenție nu ar prevedea o astfel de sancțiune. Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 – care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 al.3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată), tribunalul consideră că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentei-intimate asupra obligațiilor ce îi revin de a nu mai săvârși astfel de fapte de natură contravențională.
Prin prisma acestor dispoziții legale, instanța de apel constată că apelantul nu a făcut dovada că intimata a mai fost sancționată contravențional pentru fapte de natura celei descrise, fapta reținută nu a fost săvârșită în formă continuată, întrucât a fost săvârșită la data de 16.06.2014 și epuizată în aceeași zi ca urmare a achiziționării unei roviniete valabile pentru vehiculul sus descris și că pericolul social este unul minim prin acea că nu s-a adus atingere nici unei valorii sociale din cele prevăzute de OG nr. 15/2002 și prin urmare sancțiunea avertismentului este îndestulătoare față de contravenția săvârșită. Pe cale de consecință, reținând ca prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în mod corect fiind înlocuită sancțiunea amenzii cu cea a avertismentului, văzând art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalului va respinge apelul ca nefondat, cu consecința păstrării sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul I. de S. pentru Controlul în Transport Rutier -ISCTR, cu sediul în București, ..38, sector 1, cod fiscal_, cont nr. RO74TREZ70120F355000_ deschis la Trezoreria sectorului 1 București, cu sediul procesual ales în Cluj N., ., nr. 63, jud. Cluj în contradictoriu cu intimata . sediul în loc. B., nr.291/A, jud. C., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI RO_, împotriva sentinței civile nr.473 din 13 martie 2015 a Judecătoriei Sf. G., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 06.10.2015.
Președinte Judecător Grefier
V. I. A. B. A. D. V. E.
Red. V.I.A./26.10.2015
Tehnored. V.E./27.10.2015
4 ex.
Judecător fond – C. J.
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 217/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 412/2015. Tribunalul COVASNA → |
|---|
