Partaj judiciar. Decizia nr. 439/2015. Tribunalul COVASNA

Tribunalul COVASNA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 439/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 439/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR.439/A

Ședința publică din data de 13 octombrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: A. C.

Judecător: D. C.

Grefier: B. M. M.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de reclamanta T. I. și pârâtele T. (fosta P.) M. și T. S., împotriva sentinței civile nr. 6702 din 13.12.2013 a Judecătoriei Sibiu, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile asupra cauzei de față au avut loc în ședința publică din 22 septembrie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 29 septembrie 2015, la 6 octombrie 2015 și apoi pentru astăzi 13 octombrie 2015.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 6702 din 13.12.2013 a Judecătoriei Sibiu, pronunțată în dosarul nr._ s-a admis în parte, acțiunea formulată de reclamanta T. I. cu domiciliul procesual ales la cabinetul individual de avocat I. R. din C., .. 1, județul D. împotriva pârâtei T. S. cu domiciliul în Sibiu, ., județul Sibiu și a pârâtei P. M. cu domiciliul în C., ., județul D..

S-a constatat că după defunctul T. E., decedat la data de 15.08.2010, au calitatea de moștenitori legali reclamanta T. I., în calitate de ascendent privilegiat(mamă) cu o cotă de 1/6, pârâta T. S., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/3 și, respectiv pârâta P. M., în calitate de colateral privilegiat(soră) cu o cotă de 1/2.

S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul T. E., decedat la data de 15.08.2010, se compune din cota de ½ părți din imobilul situat în Sibiu, ., înscris în CF_ Sibiu(provenită din conversia de pe hârtie a CF_ b), A1, A1.1, teren și construcții, CAD. 7476, C1, nr. top 7224/2 în valoare de_, 50 lei, cota de ½ din imobilul teren înscris în CF_ Slimnic (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4670), A1, CAD. 237, în suprafață de 7500 mp în valoare de_ lei, cota de ½ părți din autoturismul marca Volkswagen Lupo cu nr. de înmatriculare_ în valoare de 4622, 50 lei, cota de ½ părți din valoarea salariilor compensatorii acordate lui T. E. la trecerea în rezervă în valoare de_ lei, bunurile mobile constând în armă IJ58MA ., armă Remington B8439150 și, respectiv armă de tir sportiv UMC 1993 cu lunetă ., în valoare totală de 9500 lei, cota de ½ din suma de 94, 65 lei aflată în contul deschis pe numele defunctului la banca Unicredit Ț. Bank SA la data decesului, în valoare de 47, 32 lei.

S-a dispus sistarea stării de coproprietate asupra masei succesorale, prin formarea a trei loturi și atribuirea acestora, după cum urmează: lotul nr. 1, care se atribuie reclamantei, compus din bunurile mobile constând în armă IJ58MA ., armă Remington B8439150 și, respectiv armă de tir sportiv UMC 1993 cu lunetă . precum și cota de ½ părți din autoturismul marca Volkswagen Lupo cu nr. de înmatriculare_ ; lotul nr. 2, care se atribuie pârâtei T. S., compus din cota de ½ părți din imobilul situat în Sibiu, ., înscris în CF_ Sibiu(provenită din conversia de pe hârtie a CF_ b), A1, A1.1, teren și construcții, CAD. 7476, C1, nr. top 7224/2, suma de_ lei reprezentând cota de ½ părți din valoarea salariilor compensatorii acordate lui T. E. la trecerea în rezervă precum și cota de ½ din suma de 94, 65 lei aflată în contul deschis pe numele defunctului la banca Unicredit Ț. Bank SA la data decesului, în valoare de 47, 32 lei; lotul nr. 3, care se atribuie pârâtei P. M., compus din cota de ½ din imobilul teren înscris în CF_ Slimnic (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4670), A1, CAD. 237, în suprafață de 7500 mp.

A fost obligată pârâta T. S. să plătească reclamantei suma de_, 05 lei cu titlu de sultă.

A fost obligată pârâta T. S. să plătească pârâtei P. M. suma de_, 66 lei cu titlu de sultă.

S-a respins în rest acțiunea formulată de reclamanta T. I. împotriva pârâtei T. S. și a pârâtei P. M..

A fost obligată pârâta T. S. să plătească reclamantei suma de 928, 33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost obligată pârâta P. M. să plătească reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost obligată pârâta T. S. să plătească pârâtei P. M. suma de 795 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost obligată pârâta T. S. să plătească către stat suma de_, 09 lei cu titlu de cheltuieli aferente taxei de timbru de care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar conform încheierii de ședință din data de 27.04.2012.

A fost obligată pârâta P. M. să plătească către stat suma de_, 14 lei cu titlu de cheltuieli aferente taxei de timbru de care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar conform încheierii de ședință din data de 27.04.2012.

S-a dispus, la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărâri, înaintarea unui exemplar de pe aceasta, compartimentului executări civile din cadrul Judecătoriei Sibiu pentru a fi comunicat din oficiu organelor competente executării obligației de plată către stat a sumelor sus menționate de către pârâte.

Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Sibiu a reținut următoarele:

Potrivit certificatului de deces . nr._ (f. 182), defunctul T. E. a decedat la data de 15.08.2010, având ultimul domiciliu în Sibiu, ., județul Sibiu.

S-a reținut că în cauză, nu se contestă de către părți calitatea acestora de moștenitori după defunctul T. E., respectiv reclamanta T. I., în calitate de ascendent privilegiat (mamă), pârâta T. S., în calitate de soție supraviețuitoare iar pârâta P. M., în calitate de colateral privilegiat(soră).

Astfel, s-a avut în vedere că prin moartea unuia dintre soți comunitatea de bunuri a soților încetează dar și că pentru stabilirea masei succesorale este nevoie, cu prioritate, de a se stabili partea cuvenită pârâtei T. S. din bunurile comune, în temeiul Codului familiei, a raporturilor de familie și nu ca moștenitor.

Prin urmare s-a reținut că, în lipsa probei că unul dintre soți (defunctul T. E. și pârâta T. S.) a avut o contribuție mai mare decât celălalt soț la dobândirea bunurilor comune, devine incidentă prezumția potrivit cu care ambii soți au avut o contribuție egală, ceea ce presupune că împărțirea bunurilor se face tot în părți egale, sens în care pârâtei T. S. îi revine o cotă de ½ din bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei cu defunctul T. E..

Art. 1 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 319/1944, stabilește că, soțul supraviețuitor moștenește din averea celuilalt soț, când vine la succesiune în concurs cu tatăl și cu mama defunctului, ori numai cu unul din ei, în ambele cazuri împreună cu frații și surorile soțului încetat din viață și descendenții lor, sau numai cu unul din ei, moștenește o treime.

Apoi, s-a avut în vedere că, dacă ascendenții privilegiați vin la moștenire în concurs cu colateralii privilegiați, partea ascendenților se stabilește, atunci când există un singur părinte, în cotă de 1/4, restul de ¾ revenind colateralilor privilegiați.

În consecință, prin raportare la dispozițiile legale amintite în urmă și la cele ale art. 671 Cod civil(1864) dar având în vedere și cota de ½ din bunurile comune a pârâtei T. S. s-a constatat că după defunctul T. E., decedat la data de 15.08.2010, au calitatea de moștenitori legali reclamanta T. I., în calitate de ascendent privilegiat(mamă) cu o cotă de 1/6, pârâta T. S., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/3 și, respectiv pârâta P. M., în calitate de colateral privilegiat(soră) cu o cotă de ½.

Având în vedere partea cuvenită soțului defunct, T. E., din comunitatea de bunuri care urmează să intre în masa succesorală (mai puțin în ce privește bunurile mobile constând în armă IJ58MA ., armă Remington B8439150 și, respectiv armă de tir sportiv UMC 1993 cu lunetă . care se apreciază a fi bunuri proprii în considerarea art. 31 lit. c) Codul familiei) și probele administrate în cauză, respectiv CF_ Sibiu (provenită din conversia de pe hârtie a CF_ b), CF_ Slimnic (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4670), raportul de expertiză tehnică în specialitatea autovehicule privind identificarea și evaluarea autoturismului marca VW Lupo, an 2000, cu nr. de înmatriculare_ prin care s-a stabilit că valoarea autoturismului amintit este de 9245 lei (f. 401), raportul de expertiză întocmit de către expertul tehnic judiciar L. R. prin care s-a concluzionat că valoarea de circulație a imobilului situat în Sibiu, ., înscris în CF_ Sibiu(provenită din conversia de pe hârtie a CF_ b), A1, A1.1, teren și construcții, CAD. 7476, C1, nr. top 7224/2 este de 343.615 lei(f. 308), raportul de expertiză întocmit de către expertul tehnic judiciar C. E. prin care s-a concluzionat că valoarea imobilului teren înscris în CF_ Slimnic (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4670), A1, CAD. 237, în suprafață de 7500 mp este în valoare de_ lei (f. 298 verso), raportul de expertiză întocmit de către expertul tehnic judiciar M. H. în specialitatea bunuri mobile prin care s-a concluzionat că bunurile mobile constând în armă IJ58MA ., armă Remington B8439150 și, respectiv armă de tir sportiv UMC 1993 cu lunetă ., au o valoare de piață totală de 9500 lei (f. 415), adresa nr._/16.07.2013 emisă de Unicredit Ț. Bank(f. 394) de unde rezultă că la data de 15.08.2010 defunctul avea deschis cont la Unicredit Ț. Sucursala Continental Sibiu, soldul contului fiind de 94, 65 lei, și respectiv adresa nr._/09.01.2013 emisă de Inspectoratul de Jandarmi Județean Sibiu (f. 153) de unde rezultă că valoarea drepturilor compensatorii ce au fost acordate lui T. E. la trecerea în rezervă au fost în valoare de_ lei, acestea fiind acordate eșalonat și plătite în contul soției, pârâta T. S., prima instanță a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul T. E., decedat la data de 15.08.2010, se compune din cota de ½ părți din imobilul situat în Sibiu, ., înscris în CF_ Sibiu(provenită din conversia de pe hârtie a CF_ b), A1, A1.1, teren și construcții, CAD. 7476, C1, nr. top 7224/2 în valoare de_, 50 lei, cota de ½ din imobilul teren înscris în CF_ Slimnic (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4670), A1, CAD. 237, în suprafață de 7500 mp în valoare de_ lei, cota de ½ părți din autoturismul marca Volkswagen Lupo cu nr. de înmatriculare_ în valoare de 4622, 50 lei, cota de ½ părți din valoarea salariilor compensatorii acordate lui T. E. la trecerea în rezervă în valoare de_ lei, bunurile mobile constând în armă IJ58MA ., armă Remington B8439150 și, respectiv armă de tir sportiv UMC 1993 cu lunetă ., în valoare totală de 9500 lei, cota de ½ din suma de 94, 65 lei aflată în contul deschis pe numele defunctului la banca Unicredit Ț. Bank SA la data decesului, în valoare de 47, 32 lei.

Astfel, prima instanța a apreciat că sumele obținute de defunct cu titlu de salarii compensatorii, nu pot fi calificate ca premiu sau recompensă, astfel că, la fel ca orice alt venit obținut în timpul căsătoriei, constituie bun comun și nu poate fi inclus în categoria bunurilor proprii, expres si limitativ prevăzute de art. 31 din Codul familiei. De asemenea, s-a avut în vedere că imobilul situat în Sibiu, ., înscris în CF_ Sibiu (provenită din conversia de pe hârtie a CF_ b), A1, A1.1, teren și construcții, CAD. 7476, C1, nr. top 7224/2 este înscris în cartea funciară sub B1, 2 în favoarea lui T. E. și soția T. S.(f. 130, 131) prin încheierea nr. 6349/24.06.2003 cf și, respectiv nr._/28.06.2006 cf precum și că imobilul teren înscris în CF_ Slimnic (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4670), A1, CAD. 237, în suprafață de 7500 mp este înscris în cartea funciară sub B 2 în favoarea lui T. E. și T. S. (f. 133) prin încheierea nr._/25.11.2009 cf. În egală măsură, s-a avut în vedere și adresa nr._/16.07.2013 emisă de Unicredit Ț. Bank(f. 394) de unde rezultă că la data de 15.08.2010 defunctul avea deschis cont la Unicredit Ț. Sucursala Continental Sibiu, soldul contului fiind de 94, 65 lei dar și poziția părților sub aspectul autoturismului marca VW Lupo, nefiind contestată apartenența acestuia în patrimoniul defunctului și a pârâtei T. S. la data decesului.

Prima instanță a avut în vedere și că art. 30 alin. 1 din Codul familiei stabilește regula potrivit căreia bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor bunuri comune ale soților.

În ce privește solicitarea reclamantei de includere în masa succesorală a autoturismului marca VW Tiguan, an de fabricație 2009, prima instanță a reținut-o ca fiind neîntemeiată, astfel că a fost respinsă, față de împrejurarea că potrivit rezoluției nr. 332/14.01.2011(f. 186) a fost admisă cererea de radierea în ce privește . și raportul de repartizare a activului rămas în urma lichidării, patrimoniul societății constând în autoturism marca VW Tiguan cu nr. de înmatriculare_ revenind în totalitate asociatului unic T. S..

Prin urmare, s-a reținut că în cauză, nu s-a făcut dovada că, la data decesului defunctului T. E., autoturismul menționat în urmă s-ar fi aflat în proprietatea acestuia și nici că acesta ar fi fost asociat în cadrul .. Or, potrivit încheierii nr. 4993/2007 a Tribunalului Sibiu dată în dosar nr._/2007 asociat unic al . a fost pârâta T. S.(f. 184).

Apoi, s-a reținut că autoturismul marca VW Tiguan cu nr. de înmatriculare_, în lipsa de probă contrară, face parte din patrimoniul . așa cum rezultă din rezoluția amintită, fiind proprietatea societății comerciale și nu a defunctului T. E..

În ce privește introducerea în masa succesorală a sumelor de bani intrate anual în ., înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI RO_ cu sediul în Sibiu, ., județul Sibiu în vederea bunei funcționări a acesteia, prima instanță a reținut că reclamanta nu a făcut dovada acestora, deși potrivit art. 129 alin. 1 din codul de procedură civilă avea această obligație, astfel încât această solicitare este neîntemeiată, și a fost respinsă. De asemenea, sub acest aspect, așa cum s-a reținut mai sus, potrivit încheierii nr. 4993/2007 a Tribunalului Sibiu dată în dosar nr._/2007 asociat unic al . este pârâta T. S., defunctul nefiind menționat ca asociat al societății.

În ceea ce privește introducerea în masa succesorală a locului de veci situat în Cimitirul Municipal Sibiu, prima instanță a reținut că, potrivit contractului de concesiune nr. 3708/16.08.2010(f. 181) intervenit între Consiliul Local al Municipiului Sibiu și pârâta T. S., s-a convenit asupra unui drept de folosință pentru teren aparținând domeniului public de interes local în incinta Cimitirului Municipal Sibiu pentru 25 de ani astfel încât, dreptul amintit fiind constituit după data decesului defunctului T. E. și în patrimoniul pârâtei T. S., cererea analizată a fost apreciată ca neîntemeiată, motiv pentru care a fost respinsă, dreptul neintrând în patrimoniul defunctului.

Sub aspectul capătului de cerere privind partajul masei succesorale, prima instanță în baza principiului potrivit cu care nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, a art. 669 din Codul civil (2009) coroborat cu art. 66 alin. 2 din Legea nr. 71/2011, potrivit cu care încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic sau hotărâre judecătorească, a art. 676 alin. 1 Codul civil (2009) și, respectiv a art. 6735 alin. 2 din Codul de procedură civilă potrivit căruia instanța este ținută să facă partajarea în natură, prin formarea loturilor și atribuirea lor și, respectiv, a art. 6739 Cod procedură civilă care stabilește că, la formarea si atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-parți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul si ocupația parților, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea, a dispus sistarea stării de coproprietate asupra masei succesorale, prin formarea a trei loturi și atribuirea acestora, după cum urmează: lotul nr. 1, care se atribuie reclamantei, compus din bunurile mobile constând în armă IJ58MA ., armă Remington B8439150 și, respectiv armă de tir sportiv UMC 1993 cu lunetă . precum și cota de ½ părți din autoturismul marca Volkswagen Lupo cu nr. de înmatriculare_ ; lotul nr. 2, care se atribuie pârâtei T. S., compus din cota de ½ părți din imobilul situat în Sibiu, ., înscris în CF_ Sibiu(provenită din conversia de pe hârtie a CF_ b), A1, A1.1, teren și construcții, CAD. 7476, C1, nr. top 7224/2, suma de_ lei reprezentând cota de ½ părți din valoarea salariilor compensatorii acordate lui T. E. la trecerea în rezervă precum și cota de ½ din suma de 94, 65 lei aflată în contul deschis pe numele defunctului la banca Unicredit Ț. Bank SA la data decesului, în valoare de 47, 32 lei; lotul nr. 3, care se atribuie pârâtei P. M., compus din cota de ½ din imobilul teren înscris în CF_ Slimnic (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4670), A1, CAD. 237, în suprafață de 7500 mp.

Prima instanță a avut în vedere la formarea și atribuirea loturilor împrejurarea că pârâta T. S. își are domiciliul în Sibiu, ., județul Sibiu, cotele de proprietate ale părților din litigiu, natura bunurilor supuse împărțelii dar și poziția acestora exprimată cu privire la partaj.

Pe cale de consecință, față de valoarea masei succesorale (_, 33 lei), de cotele părți deținute de părțile cauzei asupra masei succesorale precum și de valoarea loturilor sus menționate (respectiv, lotul nr. 1 =_, 50 lei, lotul nr. 2 = 200.654, 82 lei, lotul nr. 3 = 67.700 lei) a dispus, în temeiul art. 6735 alin. 2 teza a II a din Codul de procedură civilă, obligarea pârâtei T. S. să plătească reclamantei suma de_, 05 lei cu titlu de sultă și, respectiv, obligarea pârâtei T. S. să plătească pârâtei P. M. suma de_, 66 lei cu titlu de sultă.

În temeiul art. 277 din Codul de procedură civilă și având în vedere interesul și raportul de drept dintre părțile în litigiu, cotele părți deținute de acestea, natura și cuantumul cheltuielilor de judecată dar și împrejurarea că cele aferente onorariului pentru experți din cadrul probei cu expertiză administrată în cauză profită tuturor părților din cauză și, respectiv că acestea au fost suportate de către reclamantă și parțial de către pârâta P. M. a dispus obligarea pârâtei T. S. să plătească reclamantei suma de 928, 33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferent onorariilor de experți pentru expertizele efectuate în cauză, mai puțin onorariul de expert pentru raportul de expertiză privind evaluarea autoturismului marca VW Tiguan față de găsirea ca neîntemeiată a cererii reclamantei de introducere a acestuia în masa succesorală precum și a pârâtei P. M. să plătească reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferent onorariului de expert pentru expertiza privind evaluare bunuri mobile. De asemenea, în temeiul acelorași considerente a dispus și obligarea pârâtei T. S. să plătească pârâtei P. M. suma de 795 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, aferent onorariilor de experți pentru expertizele efectuate în cauză, mai puțin onorariul de expert pentru raportul de expertiză privind evaluarea autoturismului marca VW Tiguan.

În temeiul art. 18 coroborat cu art. 19 și 21 din OUG nr. 51/2008 și având în vedere cotele stabilite pentru fiecare parte din cauză a dispus obligarea pârâtei T. S. să plătească către stat suma de_, 09 lei cu titlu de cheltuieli aferente taxei de timbru de care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar conform încheierii de ședință din data de 27.04.2012 precum și obligarea pârâtei P. M. să plătească către stat suma de_, 14 lei cu titlu de cheltuieli aferente taxei de timbru de care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar conform încheierii de ședință din data de 27.04.2012, cu consecința dispunerii, la rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, înaintarea unui exemplar de pe aceasta, compartimentului executări civile din cadrul Judecătoriei Sibiu pentru a fi comunicat din oficiu organelor competente executării obligației de plată către stat a sumelor sus menționate de către pârâte.

Pe cale de consecință, față de considerentele de fapt și de drept expuse, s-a dispus admiterea în parte a acțiunii.

Calea de atac declarată împotriva sentinței.

1. Apelul declarat de pârâta-apelantă T. S..

Sentința a fost atacată cu apel de către pârâta-apelantă T. S. solicitându-se schimbarea în parte a hotărârii pronunțată de instanța de fond, în sensul modificării valorii cheltuielilor de judecată aferente taxei judiciare de timbru datorate statului la un cuantum de 5.699,54 lei (a se vedea motivele de apel depuse la fila 83 din dosarul Tribunalului Sibiu).

În motivarea acestei căi de atac apelanta arată că prin sentința pronunțată, judecătoria a dispus obligarea pârâtei T. S. la plata către stat a sumei de 28.892 lei cu titlu de cheltuieli aferente taxei de timbru, de care reclamanta a beneficiat ca și ajutor public judiciar conform încheierii de ședință din 27.04.2012. Instanța fondului nu explicitează însă, în considerentele hotărârii, modul de calcul a sumei stabilite a fi datorate către stat, însă, raportat la nivelul masei succesorale, la prevederile art. 18 și 19 din OUG nr. 51/2008, dar și ale art. 3 lit. c din Legea nr. 146/1997, precum și în considerarea dispozițiilor art. 274, 276, 277 C p civ., modalitatea de calcul a cheltuielilor de judecată este cea indicată de apelantă. Astfel, în urma calculului indicat de apelantă în cuprinsul motivelor de apel, valoarea taxei de timbru ar fi de 5.699,54 lei. T. S. susține că valoarea cheltuielilor de judecată trebuie determinată în funcție de nivelul pretențiilor pentru care un pârât a pierdut procesul. Faptul că reclamanta a solicitat includerea în activul moștenirii a unor bunuri sau valori care ulterior nu s-au inclus în masa succesorală, reprezintă o culpă a acesteia. De aceea cheltuielile de judecată aferente unor pretenții nefundamentate cad exclusiv în sarcina reclamantei.

În drept, apelanta a invocat prevederile art. 18 și 19 din OUG nr. 51/2008, ale art. 3 lit. c din Legea nr. 146/1997, precum și art. 274, 276, 277 C p civ.

2. Apelul declarat de reclamanta-apelantă T. I..

Împotriva sentinței a declarat apel și reclamanta-apelantă T. I., aceasta solicitând în principal anularea hotărârii în baza art. 105 alineat 2 C p civ. pentru lipsa încheierii de admitere în principiu și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea stabilirii corecte și complete a masei succesorale.

În subsidiar, apelanta a solicitat modificarea în tot a hotărârii instanței de fond formulând următoarele critici:

2.1. instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că nu ar fi existat probe cu privire la aportul majoritar al defunctului la dobândirea bunurilor comune. Din declarația de avere a defunctului pe anul 2008, din adresa care atestă încasarea salariilor compensatorii, din fișa cu indicatorii financiari ai societății la care pârâta T. S. era asociat unic rezultă contribuția majoritară a defunctului, de trei ori mai mare decât a pârâtei la dobândirea patrimoniului codevălmaș;

2.2. în mod greșit instanța de fond a scos de la masa partajabilă sumele obținute de defunct cu titlu de salarii compensatorii, precum și autoturismul marca VW Tiguan. Conform declarației de avere a defunctului pe anul 2008 rezultă că autoturismul VW Tiguan era proprietatea acestuia, cel puțin în cota de ½ parte. Instanța însă nu aținut cont de această probă, dând putere juridică numai încheierii nr. 4993/2007 a Tribunalului Sibiu conform căreia asociat unic al . a fost numai pârâta T. S.. În ceea ce privește suma reprezentând salariile compensatorii, apelanta susține că aceasta a fost acordată ca recompensă exclusiv defunctului, astfel ea nu trebuia considerată ca fiind un bun comun al soților;

2.3. instanța de fond, trecând peste cererea de probatorii formulată de apelantă, a scos de la masa succesorală sumele de bani cu care defunctul a creditat .. Atâta vreme cât la dosarul cauzei nu s-au depus balanțele contabile și bilanțurile societății comerciale, instanța nu a avut elemente pe baza cărora să-și formeze convingerea în sensul neincluderii respectivelor sume de bani în masa partajabilă;

2.4. judecătoria, în mod greșit, a respins cererea apelantei de refacere a raportului de expertiză, dată fiind valoarea mult inferioară stabilită de expert cu privire la imobilul situat în Sibiu, .;

2.5. în mod greșit s-a dispus de către instanța de fond atribuirea în natură a bunurilor către pârâta T. S., deși nu a fost formulată nici o cerere reconvențională în acest sens de către pârâtă, partea fiind decăzută și din dreptul de a mai formula întâmpinare. Procedând în acest mod judecătoria a depășit limitele învestirii sale, acordând mai mult decât ce s-a cerut.

Pentru aceste motive, apelanta T. I. a solicitat instanței de control judiciar să schimbe în tot sentința atacată, în sensul stabilirii cotei majoritare a defunctului la dobândirea bunurilor comune; includerii în masa partajabilă a salariilor compensatorii primite de defunct de la Inspectoratul de Jandarmerie Sibiu; includerii în masa partajabilă a autoturismului marca VW Tiguan; includerii în masa partajabilă a sumelor de bani cu care defunctul a creditat .; sistarea stării de indiviziune prin atribuirea bunurilor în natură către apelantă.

În drept, au fost invocate prevederile art. 282 și următoarele C p civ.

3. Apelul declarat de apelanta-pârâtă, T. (fostă P.) M..

Hotărârea judecătoriei a fost atacată cu apel și de către pârâta-apelantă T. (fostă P.) M., solicitându-se schimbarea în parte a sentinței.

În motivarea apelului, această parte apelantă formulează următoarele critici:

3.1. în mod greșit s-a dispus de către instanța de fond obligarea acestei părți pârâte la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4333,8 lei, deși s-au recunoscut întru totul pretențiile reclamantei. Astfel, instanța ar fi trebuit să facă aplicarea prevederilor art. 275 C p civ. Mai mult decât atât, a fost calculată greșit taxa judiciară de timbru de_,28 lei, susține apelanta. Deși instanța a fost învestită cu o valoare de_ lei dată bunurilor care formează masa partajabilă, ulterior, din această masă au fost eliminate o parte din bunuri. Cu toate acestea judecătoria nu a modificat și valoarea taxei de timbru raportat la valoarea rezultată a masei succesorale și a dispus obligarea pârâtei la plata unor cheltuieli mult mai mari decât valoarea drepturilor câștigate;

3.2. judecătoria nu a reținut cota majoritară de contribuție a defunctului la dobândirea bunurilor comune, cotă de 80%, deși din probele administrate rezulta această realitate;

3.3. în mod greșit instanța a trecut peste obiecțiunile formulate cu privire la raportul de expertiză prin care imobilul situat în Sibiu, . a fost subevaluat;

3.4. greșit a apreciat judecătoria că sumele de bani încasate de pârâta T. S. în numele defunctului, primite cu titlu de salarii compensatorii la trecerea în rezervă, nu fac parte din categoria bunurilor proprii ale defunctului, neputând fi calificate ca premiu sau recompensă;

3.5. o omisiune gravă a instanței de fond constă în aceea că include în lotul reclamantei T. I. cota de ½ parte din autoturismul marca VW Lupo, iar cealaltă cotă nu mai apare în lotul niciunei părți;

3.6. judecătoria, în mod greșit, nu a inclus în masa partajabilă autoturismul marca VW Tiguan;

3.7. în mod nelegal instanța de fond a soluționat acțiunea fără a pronunța o încheiere de admitere în principiu prin care să constate calitatea de moștenitor a părților, cota cuvenită fiecăreia; componența masei succesorale.

În drept, au fost invocate prevederile art. 282 C p civ.

Apărările formulate cu privire la cererile de apel.

Intimata T. S. a formulat întâmpinare față de apelul declarat de T. I. și apelul declarat de T. M., solicitând respingerea acestora ca nefondate (fila 86 dosarul Tribunalului Sibiu).

În cuprinsul acestei întâmpinări se susține că numita T. I. nu are cunoștință de conținutul acțiunii introductive și nici de conținutul apelului, întregul demers judiciar fiind exercitat de fiica sa, T. M.. Astfel, anterior prezentei acțiuni a fost introdusă o cerere de partaj de către T. M., cerere care a fost anulată ca netimbrată. Ulterior, luând în considerare situația materială a mamei sale, a fost promovată o acțiune succesorală identică în care s-au inversat calitățile, astfel încât să se evite plata taxei de timbru prin solicitarea de a se beneficia de ajutor public judiciar.

Referitor la motivul de apel conform căruia într-o acțiune succesorală cu partaj succesoral ar fi fost obligatorie emiterea unei încheieri de admitere în principiu, nu există o normă legală imperativă în acest sens, astfel că este atributul instanței de judecată să aprecieze dacă, în funcție de complexitatea cauzei, se impune emiterea unei astfel de hotărâri. În plus, reclamanta nu a solicitat instanței pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu.

În ceea ce privește contribuția majoritară a defunctului la dobândirea bunurilor comune, critica este lipsită de orice suport probatoriu. Din chiar analiza acțiunii introductive rezultă că reclamanta a recunoscut contribuția lui T. E. de ½ parte la dobândirea bunurilor comune. În plus, reclamanta nu a indicat cota de contribuție pretinsă, precizând doar că salariul defunctului ar fi fost de 3 ori mai mare. Pârâta T. M. solicită în apel constatarea unei contribuții majoritare de 4/5 părți, în condițiile în care o asemenea solicitare nu a fost formulată cu ocazia judecării fondului.

Referitor la neincluderea în masa succesorală a unui autoturism VW Tiguan și a valorii salariilor compensatorii, precum și a unei pretinse creanțe a defunctului la ., criticile sunt nefondate. La data decesului nu exista în patrimoniul defunctului autoturismul VW Tiguan, acest autoturism fiind proprietatea unei societăți comerciale la care defunctul nu avea calitatea de asociat.. Invocata creanță a defunctului față de societate este o speculație a apelantelor deoarece nu există nici o probă în acest sens. Plățile compensatorii au caracterul de ajutor nerambursabil și în nici un caz de premiu sau de recompensă.

Cu privire la modalitatea de efectuare a partajului, pretenția reclamantei de a i se atribui întreaga masă succesorală (inclusiv casa în care locuiește T. S.), cu obligarea acesteia de a plăti o sultă de_ lei în contextul în care pentru plata taxei judiciare de timbru T. I. a formulat cerere de ajutor public judiciar, ar părea neserioasă.

Acte efectuate în faza apelului.

Prin încheierea din data de 10.06.2014 pronunțată de tribunalul Sibiu a fost admisă cererea de ajutor public judiciar formulată de apelanta T. M., dispunându-se eșalonarea în 12 rate lunare a plății taxei judiciare de timbru în cuantum total de 4403,07 lei; cuantumul fiecărei rate fiind de 366,92 lei, plata urmând a începe din luna iunie 2014.

Strămutarea cauzei.

Prin încheierea nr. 1961/18.06.2014 pronunțată de ÎCCJ s-a dispus strămutarea cauzei la Tribunalul C., cu păstrarea tuturor actelor efectuate înainte de strămutare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C. în urma strămutării, la data de 23.09.2014.

Prin încheierea de ședință din data de 11.11.2014 a fost admisă cererea formulată de apelanta T. I. de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4.406,07 lei.

Probe administrate în apel.

În apel s-a administrat proba cu expertiza tehnică specialitatea construcții (raportul fiind depus la filele 136-198); s-au depus la dosar înscrisuri.

Soluția dată în calea de atac.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:

instanța de fond a fost învestită cu soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta-apelantă T. I. având ca obiect dezbaterea succesiunii după defunctul său fiu, numitul T. E. (decedat la data de 15.08.2010), și partajarea masei succesorale rămase după acesta. Acțiunea include în conținutul său și pretenția implicită de partajare a bunurilor comune dobândite de defunct în timpul căsătoriei sale cu pârâta-apelantă T. S.. Cererea de chemare în judecată a fost formulată în contradictoriu cu pârâtele T. S. (soția supraviețuitoare a defunctului) și T. M. (sora defunctului).

Prin sentința pronunțată de judecătorie s-a constatat calitatea părților de moștenitori legali ai defunctului, cota cuvenită fiecărei părți din patrimoniul succesoral. Aceste dispoziții ale instanței de fond nu au fost criticate în apel, astfel încât ele au intrat în puterea lucrului judecat.

Instanța de fond a calculat taxa judiciară de timbru datorată de reclamanta T. I. având în vedere valorile bunurilor solicitate a fi incluse în masa partajabilă, valori indicate chiar de partea reclamantă prin cererea de chemare în judecată și prin precizările scrise ulterioare. Astfel, prin încheierea de ședință din data de 28.03.2012 s-a determinat un cuantum total al taxei judiciare de timbru datorată de reclamantă, ca fiind de_,28 lei, cuantum de la plata căruia T. I. a fost scutită ca urmare a admiterii cererii sale de acordare a ajutorului public judiciar (fila 69-fond).

Critica apelantei T. M. indicată la punctul 3.1 de mai sus (apelul formulat de această parte), critică vizând calcularea greșită de către judecătorie a taxei judiciare de timbru aferentă acțiunii, este nefondată. Chiar dacă prin sentința pronunțată instanța de fond a inclus în masa partajabilă numai o parte din bunurile indicate de reclamantă în cuprinsul acțiunii, chiar dacă pe parcursul desfășurării litigiului o parte din bunurile inițial indicate au fost înlăturate, aceste împrejurări nu sunt de natură a diminua cuantumul taxei judiciare de timbru. Conform art. 2 alineat 3 din Legea nr. 146/1997 (în vigoare la data înregistrării acțiunii), valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în acțiune sau în cerere. La această valoare s-a raportat în mod corect instanța de fond. Însă, critica apelantei T. M., la fel ca și cea a apelantei T. S. referitoare la cuantumul cheltuielilor de judecată la care aceste părți au fost obligate prin hotărârea atacată, vor fi avute în vedere de tribunal și analizate atunci când se va statua asupra acestor cheltuieli.

Verificând pertinența criticii formulată de apelantele T. I. și T. M. referitoare la lipsa încheierii de admitere în principiu, tribunalul o apreciază ca nefondată. Conform art. 673 indice 6 alineat 1 C p civ. instanța învestită cu soluționarea unei cereri de partaj poate pronunța o încheiere care să cuprindă elementele enumerate de art. 673 indice 5 alin 1 C p civ., dacă apreciază această măsură ca fiind necesară pentru eventuala expertiză ce presupune operații de măsurătoare, evaluare și alte asemenea, operații pentru care nu ar exista date suficiente la formarea loturilor. Legiuitorul nu instituie printr-o normă imperativă o astfel de obligație pentru instanța de judecată, ci măsura este lăsată la aprecierea judecătorului cauzei, în funcție de complexitatea acțiunii cu care a fost învestit.

În ceea ce privește critica apelantelor T. I. și T. M., menționată la punctele 2.1 și 3.2 de mai sus, vizând aportul majoritar al defunctului la dobândirea bunurilor comune, tribunalul constată că în fața instanței de fond nu a fost formulată de către niciuna din părți vreo pretenție în sensul constatării contribuției majoritare a defunctului, dimpotrivă, cererea de chemare în judecată face referire la includerea în masa succesorală a cotei de 1-2 parte din bunurile dobândite de defunct în timpul căsătoriei acestuia cu pârâta T. S., iar o cerere reconvențională nu a fost formulată în litigiu. Ca urmare, în calea de atac a apelului părțile sunt ținute să respecte cadrul procesual fixat în fața instanței de fond, fără a putea adăuga o nouă pretenție. În acest sens, art. 294 C p civ. stipulează în mod clar că: în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Astfel fiind, tribunalul apreciază că cererea apelantelor având ca obiect constatarea cotei majoritare a defunctului la dobândirea bunurilor comune reprezintă o pretenție nouă, care nu poate fi formulată pentru prima dată în apel. Pentru aceste motive, critica apelantelor este nefondată.

Referitor la critica având ca obiect regimul juridic de bun propriu al defunctului al sumelor încasate de intimata T. S. după decesul soțului său, sume reprezentând plăți compensatorii, aceasta este nefondată. Instanța de fond a apreciat în mod corect că respectivele sume nu pot fi calificate ca „premiu” sau „recompensă” astfel încât nu intră în sfera limitativ prevăzută de art. 31 din Codul familiei care reglementează bunurile proprii. Judecătoria a concluzionat că acele sume de bani constituie venituri salariale ale defunctului astfel că, în mod corect, ele au fost incluse în masa partajabilă. Dealtfel, chiar reclamanta T. I. a solicitat prin cererea de chemare în judecată încluderea în masa de partajat a cotei de 1-2 parte din aceste salarii compensatorii, iar pârâta-apelantă T. M. nu a formulat vreo pretenție proprie, pe calea unei cereri reconvenționale cu privire la aceste sume. În plus, tribunalul apreciază că din întreg conținutul art. 30 al Legii nr. 138-1999 rezultă natura juridică de „ajutor” neimpozabil a acelor sume acordate la trecerea în rezervă cadrelor militare, legiuitorul stipulând că, în caz de deces al beneficiarului înainte de data plății ajutorului (cum este cazul în speță), acesta se acordă (se plătește efectiv) soției supraviețuitoare ori copiilor, iar în lipsa acestora părinților. Intenția legiuitorului la acordarea acestor sume de bani a fost aceea de ajutor material al întregii familii a fostului militar, iar nu de instituire a unei bonificații „intuitu personae”.

Tribunalul apreciază ca fiind nefondată și critica vizând neincluderea în masa partajabilă a autoturismului marca VW Tiguan. Cu privire la acest bun instanța de fond a apreciat, în mod corect, că el nu exista la data decesului în patrimoniul defunctului, autoturismul făcând parte din patrimoniul fostei societăți ., societate radiată la data de 17.01.2011 din registrul comerțului. În urma desființării acestei societăți (ulterior datei decesului defunctului), potrivit raportului de repartizare a activului rămas în urma lichidării patrimoniului fostei persoane juridice, autoturismul marca VW Tiguan a revenit asociatului unic T. S.. Declarația de avere a defunctului pe anul 2008 invocată de apelanta T. I. ca și act doveditor al caracterului de bun comun al acestui autoturism nu constituie titlu de proprietate și nu este de natură a înlătura celelalte dovezi avute în vedere de instanța de fond.

Este, de asemenea, nefondată și critica având ca obiect neincluderea în masa de partajat a pretinselor sume de bani cu care defunctul ar fi creditat .. Această susținere a apelantei T. I. conturează existența unui drept de creanță al defunctului față de ., drept de creanță a cărui existență și întindere nu au fost probate în litigiu. Pe de altă parte creanța ar fi trebuit invocată și valorificată de la fosta societate comercială, până la radierea acesteia din registrul comerțului.

În ceea ce privește critica formulată de apelantele T. I. și T. M. indicată la punctele 2.4 și 3.3 de mai sus, critică vizând greșita respingere de către instanța de fond a obiecțiunilor la raportul de expertiză întocmit în cauză, prin care a fost evaluat imobilul situat în Sibiu, ., aceasta este fondată.

În calea de atac a apelului tribunalul a admis cererea apelantelor de întocmire a expertizei având ca obiect evaluarea imobilului anterior indicat prin folosirea metodei comparației directe. În lucrarea tehnică întocmită în apel, experta K. M. a determinat valoarea de piață a imobilului situat în Sibiu, . prin metoda comparației (raportându-se la valorile practicate de piața imobiliară pentru imobilele situate în zona în care se află cel în litigiu); precum și având în vedere valorile folosite de Camera Notarilor Publici. Tribunalul apreciază că valoarea determinată prin raportare la valorile practicate pe piața imobiliară, folosindu-se metoda comparației directe, este cea corectă, reală, ea reflectând specificitatea, unicitatea, avantajele și dezavantajele imobilului în speță, astfel că va valida această variantă. Expertul a argumentat pe larg criteriile, indicatorii avuți în vedere, a reprodus toate anunțurile din publicitatea imobiliară de care s-a folosit. Astfel, de la pagina 21 până la pagina 53 din raportul de expertiză sunt prezentate anunțuri imobiliare pentru imobile comparabile cu cel în litigiu (aceași amplasare, structură, suprafață, caracteristici tehnice asemnănătoare). Lucrarea de expertiză este bine și detaliat argumentată, astfel încât tribunalul apreciază că valoarea determinată de expert în apel pentru imobilul situat în Sibiu, ., anume cea de 378.000 lei, este cea corectă.

Ca urmare, tribunalul va admite critica apelantelor privind subevaluarea la instanța de fond a imobilului din Sibiu, ., astfel încât va reține pentru acest bun valoarea determinată în apel, cota de 1/2 parte ce va intra în masa partajabilă având valoarea de 189.000 lei. Pe cale de consecință, valoarea totală a masei partajabile se va modifica, devenind 299.669, 82 lei.

Tribunalul apreciază ca fiind pertinentă și critica privind includerea în lotul reclamantei T. I. a cotei de 1/2 parte din autoturismul marca VW Lupo în condițiile în care cealaltă cotă din acest bun este deținută de pârâta T. S., aceasta din urmă fiind cea care posedă și folosește autovehiculul. Ca urmare, tribunalul va dispune modificarea componenței lotului cu nr. I și a lotului cu nr. II, în sensul că va atribui în urma partajului, cota de 1/2 parte din autoturismul VW Lupo în lotul pârâtei T. S.. Față de aceste modificări, se vor schimba în mod corespunzător valorile loturilor, valorile corespunzătoare cotelor deținute de fiecare parte și valorile sultelor.

Astfel, valoarea totală a masei partajabile (în urma reținerii valorii cotei de 1/2 parte din imobilul situat în Sibiu, . ca fiind de 189.000 lei) va fi de 299.669,82 lei. Valoarea ce corespunde cotelor cuvenite fiecărei părți în calitate de moștenitor după defunct, prin raportare la valoarea totală a masei succesorale, se va modifica, astfel:

-cotei de 1/6 parte deținută de reclamanta T. I. îi corespunde o valoare de 49.944,97 lei;

-cotei de 1/3 parte deținută de pârâta T. S. îi corespunde o valoare de 99.889,94 lei;

-cotei de 1/2 parte deținută de pârâta T. (fostă P.) M. îi corespunde o valoare de 149.834,91 lei.

Valoarea lotului I atribuit reclamantei este de 9500 lei, valoarea lotului II atribuit pârâtei T. S. este de 222.469,82 lei; valoarea lotului III atribuit pârâtei T. M. este de 67.700 lei. Ca urmare, valoarea sultelor ce vor fi plătite de pârâta T. S.,în vederea egalizării valorice a loturilor, se va modifica, în sensul că:

- pârâta T. S. va plăti reclamantei T. I. suma de 40.444,97 lei cu titlu de sultă;

- pârâta T. S. va plăti pârâtei T. (fostă P.) M. suma de 82.134,91 lei cu titlu de sultă.

Celelalte dispoziții ale instanței de fond în efectuarea partajului sunt corecte. Critica apelantei T. I. privind dispoziția primei instanțe de atribuire în natură a bunurilor către pârâta T. S. deși aceasta nu a formulat vreo astfel de cerere, este nefondată. În soluționarea acțiunii de partaj instanța de fond a procedat conform art. 673 indice 5 C. pr. civ. efectuând o partajare în natură a patrimoniului defunctului, având în vedere criteriile de partajare stipulate de art. 673 indice 9 C. pr. civ. Astfel, judecătoria a dispus formarea a trei loturi și atribuirea acestora fiecărui coproprietar, conform cotei deținute. La constituirea și atribuirea loturilor în natură instanța de fond a avut în vedere posesia, folosința exercitată de părți asupra unor bunuri, precum și realizarea unui echilibru valoric a loturilor. Atribuirea în lotul pârâtei T. S. a cotei de 1-2 parte din imobilul situat în Sibiu, . este pe deplin justificată având în vedere că partea a locuit și locuiește în acest imobil; la fel este justificată și atribuirea cotei de 1-2 parte din sumele încasate de pârâtă cu titlu de plăți compensatorii în urma trecerii în rezervă a defunctului.

Referitor la cheltuielile de judecată, cu titlu de taxă judiciară de timbru, pe care pârâtele T. S. și T. M. au fost obligate să le suporte în urma judecării fondului, tribunalul constată că pentru aceste sume instanța de fond a făcut aplicarea prevederilor art. 18 coroborat cu art. 19 și art. 21 din OUG nr. 51-2008, obligând părțile pârâte la plata sumei corespunzătoare cotei de proprietate deținută, sumă calculată din totalul taxei judiciare de timbru pentru care reclamanta T. I. a beneficiat de ajutor public judiciar. Dispoziția judecătoriei este parțial corectă.

Cheltuielile de judecată la plata cărora poate fi obligată partea căzută în pretenții, conform art. 274 C. p. civ. sunt acelea pentru care există culpa procesuală. Pârâtele T. S. și T. M. pot fi obligate la plata către stat a sumei reprezentând taxa judiciară de timbru de care reclamanta a fost scutită, însă numai acea parte din taxă corespunzătoare petitelor din acțiune pentru care pârâtele „au căzut în pretenții”. Împrejurarea că reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată includerea în activul moștenirii a unor bunuri sau valori care nu au fost reținute de instanță prin hotărârea pronunțată ca făcând parte din masa partajabilă, reprezintă o culpă a părții reclamante, iar nu a părților pârâte. Ca urmare, taxa de timbru aferentă unor pretenții respinse ca nefondate nu poate fi imputată spre plată pârâtelor, cum greșit a dispus instanța de fond. Față de aceste motive, tribunalul apreciază această critică a apelantelor T. S. și T. M. ca fiind fondată și în consecință sumele la plata cărora au fost obligate aceste părți spre plată către stat cu titlu de cheltuieli de judecată aferente taxei judiciare de timbru de care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, vor fi modificate, astfel: pârâta T. S. va fi obligată să plătească către stat suma de 5699,54 lei (conform calculului detaliat la fila 84 din dosarul Tribunalului Sibiu, calcul apreciat de tribunal ca fiind corect), iar pârâta T. M. va fi obligată să plătească către stat suma de 8.549,31 lei (aferentă cotei de 1-2 parte raportat la taxa de timbru în cuantum de 17.098,62 lei calculată la valoarea bunurilor incluse în masa partajabilă de către instanța de fond). Susținerile acestei din urmă părți apelante în sensul că pentru ea ar opera art. 275 C. p. civ. sunt nefondate, într-o acțiune de partaj cheltuielile urmând a fi suportate de toți coproprietarii, corespunzător cotei părți deținute de fiecare. Restul cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru pentru care reclamanta a beneficiat de scutire în temeiul OUG nr. 51/2008 la fond, rămân în sarcina statului.

Având în vedere toate aceste considerente de fapt și de drept, tribunalul, în temeiul art. 296 C. p. civ. va admite apelurile în limitele mai sus arătate și va dispune schimbarea în parte a sentinței atacate conform celor prezentate anterior.

În temeiul art. 276 C. p. civ. tribunalul va compensa între părți cheltuielile de judecată suportate în apel.

În urma verificării tuturor chitanțelor depuse la dosarul cauzei, tribunalul constată că apelanta T. M. nu a achitat către stat suma de 367 lei reprezentând rata aferentă lunii iunie 2015 din taxa judiciară de timbru datorată pentru apel.

În temeiul art.19 din OUG nr. 51/2008, cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru în cuantum de 4.406,07 lei aferentă apelului, pentru care apelanta T. I. a beneficiat de scutire conform OUG nr. 51/2008 vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACETE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta T. S. în contradictoriu cu intimatele T. I., T. (fostă P.) M., împotriva sentinței civile nr. 6702/2013 a Judecătoriei Sibiu.

Admite apelul declarat de apelanta T. I. în contradictoriu cu intimatele T. S., T. (fostă P.) M., împotriva aceleiași sentințe.

Admite apelul declarat de apelanta T. (fostă P.) M. în contradictoriu cu intimatele T. S., T. I., împotriva aceleiași sentințe.

Schimbă în parte sentința atacată, cu privire la:

1. valoarea masei succesorale, în sensul că:

- valoarea cotei de ½ parte din imobilul situat în Sibiu, ., înscris în CF nr._ Sibiu, sub nr. cadastral 7476, top 7224/2; cad. C1, top 7224/2, compus din casă de locuit și teren de 839 mp, este de 189.000 lei;

- valoarea totală a masei succesorale rămasă după defunctul T. E., decedat la data de 15.08.2010 este de 299.669,82 lei.

2. componența loturilor, în sensul că:

- din lotul cu nr. I, atribuit reclamantei T. I. va fi înlăturată cota de ½ parte din autoturismul marca Volkswagen Lupo, nr. de înmatriculare_, astfel că lotul reclamantei se compune din bunurile mobile constând în armă IJ58MA ., armă Remington B8439150, armă de tir sportiv UMC 1993 cu lunetă . și are valoarea de 9500 lei;

- cota de ½ parte din autoturismul marca Volkswagen Lupo, nr de înmatriculare_, în valoare de 4622,50 lei va fi inclusă în lotul cu nr II atribuit pârâtei T. S., astfel încât valoarea totală a acestui lot va fi de 222.469,82 lei.

3.stabilește valoarea ce corespunde cotelor cuvenite fiecărei părți în calitate de moștenitor după defunct, prin raportare la valoarea totală a masei succesorale, astfel:

- cotei de 1/6 parte deținută de reclamanta T. I. îi corespunde o valoare de 49.944,97 lei;

- cotei de 1/3 parte deținută de pârâta T. S. îi corespunde o valoare de 99.889,94 lei;

- cotei de 1/2 parte deținută de pârâta T. (fostă P.) M. îi corespunde o valoare de 149.834,91 lei.

4. valoarea sultelor ce vor fi plătite de pârâta T. S.,în vederea egalizării valorice a loturilor, în sensul că:

- obligă pârâta T. S. să plătească reclamantei T. I. suma de 40.444,97 lei cu titlu de sultă;

- obligă pârâta T. S. să plătească pârâtei T. (fostă P.) M. suma de 82.134,91 lei cu titlu de sultă.

5. cheltuielile de judecată de la fond, în sensul că:

- obligă pârâta T. S. să plătească către stat suma de 5699,54 lei cu titlu de cheltuieli de judecată costând în o parte din taxa judiciară de timbru pentru care reclamanta a beneficiat de scutire conform OUG nr. 51/2008;

- obligă pârâta T. M. să plătească către stat suma de 8.549,31 lei cu titlu de cheltuieli de judecată costând în o parte din taxa judiciară de timbru pentru care reclamanta a beneficiat de scutire conform OUG nr. 51/2008;

- restul cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru pentru care reclamanta a beneficiat de scutire în temeiul OUG nr. 51/2008 rămân în sarcina statului.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Compensează între părți cheltuielile de judecată suportate în apel.

Constată că apelanta T. M. nu a achitat către stat suma de 367 lei reprezentând rata aferentă lunii iunie 2015 din taxa judiciară de timbru datorată pentru apel.

Cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru în cuantum de 4.406,07 lei aferentă apelului, pentru care apelanta T. I. a beneficiat de scutire conform OUG nr. 51/2008 rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 13.10.2015.

Președinte Judecător Grefier

A. C. D. C. B. M. M.

Este transferat la o altă instanță,

semnează prim-grefier,

C. J.-G.

Red.D.C./02.12.2015, Tehnored.P.E./02.12.2015, 5 ex.

Judecător fond V. J.

← Contestaţie la executare. Decizia nr. 446/2015. Tribunalul...  Anulare act. Sentința nr. 65/2015. Tribunalul COVASNA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 439/2015. Tribunalul COVASNA