Partaj judiciar. Sentința nr. 2881/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2881/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 26/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.26/A
Ședința publică din 30 ianuarie 2015
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: B. A. D.
JUDECĂTOR: D. C.
GREFIER: B. M. M.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului formulat de pârâții P. I. și P. I. R. împotriva sentinței civile nr. 2881 din 31 octombrie 2012 a Judecătoriei S. G., pronunțată în dosarul nr._ /2011, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile asupra cauzei de față au avut loc în ședința publică din 20 ianuarie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 27 ianuarie 2015 și apoi pentru astăzi 30 ianuarie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 2881 din 31.10.2012, Judecătoria S. G. a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții T. M., T. A. C. și T. R. toți cu domiciliul în S.-G., ., ., jud. C. în contradictoriu cu pârâții P. I. și P. I. R. domiciliați în Chichiș ., jud. C..
A admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvenționali P. I. și P. I. R. și, în consecință:
A constatat că pârâții P. I. și P. I. R. au efectuat la imobilul situat în Chichiș, ., înscris în CF nr._ Chichiș, sub nr. top 2022/2 grădină de 1841 mp, nr. top 2022/1 casă și grădină de 273 mp, investiții în valoare de 13.200 lei, valoare ce urmează a fi scăzută din valoarea totală a imobilului.
A dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în litigiu prin atribuirea în întregime, în natură, a imobilului către pârâții P. I. și P. I. R.
A obligat pârâții în solidar să plătească cu titlu de sultă suma de 29.250 lei către reclamanții T. A. C. și T. R. (câte 14.625 lei către fiecare) și suma de 9.750 lei reclamantei T. M..
A dispus întabularea dreptului de proprietate al pârâților P. I. și P. I. R. în cartea funciară asupra întregului imobil, cu titlu de partaj.
A obligat pârâții la plata către reclamanți a sumei de 2.975 lei reprezentând folosul nerealizat pentru cota de proprietate din imobilul construcție.
A obligat reclamanții în solidar la plata către pârâți a sumei de 45 lei cu titlu de impozit.
A obligat reclamanții să vireze în contul RO27CECECV01G9RON0173706 pe numele expertului Szanto E. suma de 140 lei reprezentând diferență onorariu expert și pe numele expertului N. D. suma de 700 lei reprezentând diferență onorariu expert .
A obligat pârâții să vireze în contul RO27CECECV01G9RON0173706 pe numele expertului Szanto E. suma de 140 lei reprezentând diferență onorariu expert și pe numele expertului N. D. suma de 700 lei reprezentând diferență onorariu expert .
A compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Asupra imobilului situat în Chichiș ., înscris în CF nr._ Chichiș, sub nr. top 2022/2 grădină de 1841 mp, nr. top 2022/1 casă și grădină de 273 mp sunt coproprietari reclamanta T. M. în cotă de 6/64, reclamanții T. A. C. și T. R. în cotă de 9/64 fiecare și pârâții P. I. și P. I. R. în cotă de 40/64, conform extrasului de carte funciară aflat la fila 6,7.
Imobilul este folosit în prezent de către pârâți, respectiv casa și o parte din grădină, până la stâlpul aflat la punctul 4 pe schița de la fila 157.
Conform Raportului de expertiză tehnică întocmit de expert N. D. (fila 153) imobilul nu este comod partajabil în natură datorită formei și amplasării imobilului întrucât nu se poate asigura acces separat pentru cele două loturi nou formate (fila 156). Accesul în imobil se poate realiza doar prin partea nordică, pe . partea estică dinspre DN 11, unde este în prezent poarta de acces (fila 210).
Datorită lățimii de numai 10,59 m a frontului pe imobilul teren nu se poate construi în viitor, acesta putând fi folosit doar ca teren agricol (fila 210), opinie susținută și de expertul consilier Hering P. I. care a precizat că în cazul partajării în două loturi, . de 1.431 mp, categoria de folosință grădină, nu poate fi folosit ca și teren de construcție întrucât nu se încadrează în prevederile Hot. Nr 525 din 27.06.1996 pentru aprobarea Regulamentului general de Urbanism și nu ar putea fi vândută nici ca teren agricol întrucât oferta depășește cererea (fila 226).
Valoarea de piață a imobilului (fără investiții) este de 50.100 lei pentru construcție și 53.900 pentru teren, în total 104.000 lei conform Raportului de expertiză specialitatea construcții efectuat de către expert Szanto E. (fila 176). Această valoare a fost calculată fără a se avea în vedere investițiile făcute de pârâți la acest imobil, reclamanții fiind de acord ca valoarea investițiilor să nu fie inclusă în masa de împărțit (fila 250).
Ulterior valoarea terenului a fost calculată și de expert N. D. (fila 212) rezultând o valoare de 50.700 lei. Însă, având în vedere faptul că d-na expert N. D. nu este autorizată să evalueze bunuri imobile iar pârâții s-au opus expres la evaluarea făcută de acesta, invocând chiar nulitatea raportului de expertiză sub acest aspect, instanța de fond nu a luat în calcul această evaluare cu toate că ea ar fi fost favorabilă pârâților (valoarea terenului fiind mai mică, implicit sulta calculată în favoarea reclamanților fiind mai mică).
În drept, instanța de fond a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 728 al. 1 C. civ. „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”.
Pe cale de consecință, văzând și poziția pârâților care și-au exprimat acordul cu privire la sistarea indiviziunii, instanța de fond, față de textul de lege anterior enunțat, găsind întemeiată acțiunea formulată de reclamanții T. M., T. A. C. și T. R., a admis în parte acțiunea.
Astfel, instanța de fond a constatat că pârâții au efectuat la imobil investiții în valoare de 13.200 lei, ce urmează a fi scăzute din valoarea actuală a imobilului.
Pentru considerentele ce preced, prima instanță a dispus sistarea indiviziunii cu privire la imobilul situat în Chichiș ., înscris în CF nr._ Chichiș, sub nr. top 2022/2 grădină de 1841 mp, nr. top 2022/1 casă și grădină de 273 mp, imobil care va fi atribuit în întregime pârâților, ținând cont de criteriile stabilite de art. 673/3, art. 673/4 și art. 673/9 C. pr. Civ.
Pentru a proceda astfel, în ceea ce privește construcția (respectiv nr. top 2022/1) prima instanță a avut în vedere faptul că pârâții locuiesc în imobil în prezent iar reclamanții nu au solicitat atribuirea acestuia. În ceea ce privește imobilul teren (respectiv nr. top 2022/2 grădină de 1841 mp) așa cum am arătat mai sus acesta ar putea fi partajat în natură doar în conformitate cu anexa nr. 1 de la fila 215, respectiv prin dezmembrarea unei suprafețe de teren de 1431 mp, cuprinsă între punctele 1,19,B,A care ar putea avea acces la drum între punctele 6 și A. Însă, pe de o parte acest teren nu ar putea fi folosit decât ca și teren agricol, așa cum s-a reținut mai sus, și nu ca și teren construibil, pe de altă parte pârâții și-au arătat disponibilitatea de a primi și acest teren, cu ocazia concluziilor asupra fondului cauzei.
Într-adevăr pârâții și-au arătat această disponibilitate doar la prețul de 2 Euro/mp însă instanța reține că în cazul atribuirii imobilului în întregime valoarea imobilului teren nu scade, întrucât gospodăria formează un tot unitar. Valoarea terenului ar scădea doar în cazul partajării acestuia în două loturi pentru că în acel caz partea din spate nu ar putea fi folosită decât ca și teren agricol și nu ca teren construibil, problemă ce nu se mai pune în cazul păstrării unității terenului.
În cazul partajării imobilului în natură prima instanță a reținut că reclamanților li s-ar crea o situație dezavantajată întrucât aceștia nu ar putea nici construi pe suprafața de teren dezmembrată și nici nu ar putea vinde acest teren, fiind siliți doar să-l folosească ca și teren agricol, conform concluziilor Raportului de expertiză, în timp ce pârâții, care primesc în proprietate și imobilul construcție ar obține astfel o gospodărie unitară care ar putea fi ușor înstrăinată în întregime.
Potrivit Raportului de expertiză specialitatea construcții efectuat de către expert Szanto E. (fila 176) valoarea imobilului (scăzând investițiile) este de 104.000 lei. În consecință pârâții au fost obligați la plata unei sulte corespunzător cotelor de proprietate ale reclamanților, respectiv reclamanților T. A. C. și T. R. suma de 29.250 lei cu titlu de sultă aferentă cotei de 9/64 a fiecăruia și reclamantei T. M. suma de 9.750 lei cu titlu de sultă aferentă cotei de 6/64.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâților la plata sumei de 4.785 lei reprezentând folosul nerealizat (fila 246) prima instanță a reținut că fructele produse de bunul aflat în indiviziune se cuvin tuturor coproprietarilor, proporțional cu cota lor de proprietate și indiferent de natura fructelor, temeiul pretinderii acestor despăgubiri fiind, în speța supusă judecății, îmbogățirea fără justă cauză.
Astfel, folosul cuvenit reclamanților pentru cota lor de proprietate din construcție este de 2.975 lei (fila 179), în condițiile în care reclamanții nu au folosit construcția în ultimii 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
În ceea ce privește folosul nerealizat pentru cota de proprietate din imobilul teren prima instanță a reținut că părțile au realizat practic în anul 2005 un partaj de folosință al grădinii, împărțind-o în două și înțelegându-se să folosească fiecare partea lui. Astfel, potrivit declarației martorului P. A., începând cu anul 2005 și până în prezent, pârâtul a lucrat partea din spatele casei sale în timp ce reclamanta a lucrat partea din spate a grădinii. Martora propusă de reclamantă, Cociodar E., a confirmat faptul că reclamanta a cultivat partea ei din grădină cu porumb și cartofi până în anul 2009. Martora a precizat că din anul 2009 nu au mai lucrat grădina întrucât pârâții nu i-au mai permis accesul. Însă, tot martora a afirmat că ea, împreună cu reclamanta, au intrat pe teren și prin partea din spate a acestuia, rugând-o pe o vecină să le permită accesul.
Martorul P. A. a precizat că accesul în grădină se poate realiza și prin spatele acesteia, acolo aflându-se un teren de fotbal aparținând primăriei. A mai precizat martorul că nu știe dacă pârâtul i-ar fi interzis reclamantei accesul pe teren în timp ce martora Cociodar E. a arătat că probabil pârâtul ar fi blocat accesul reclamantei și acesta este motivul pentru care nu au mai lucrat terenul.
Astfel, reținând pe de o parte că reclamanta a folosit o parte din teren până în anul 2009 iar ulterior acestui an nu există nicio dovadă la dosar în sensul că i s-ar fi interzis accesul pe teren, iar pe de altă parte aceasta ar fi putut avea acces la teren prin partea din spate a acestuia, lucru care s-a întâmplat și anterior, prima instanță a respins cererea de obligare a pârâților la plata contravalorii folosului nerealizat de pe teren.
În ceea ce privește impozitul aferent imobilului prima instanță a reținut că pârâții au indicat valoarea acestuia ca fiind 40 lei anual. Impozitul trebuie suportat de toți coproprietarii corespunzător cotelor de proprietate sens în care a obligat reclamanții în solidar la plata sumei de 45 lei cu titlu de impozit corespunzător cotei acestora de 20/64 din dreptul de proprietate (impozitul pe ultimii 3 ani înaintea introducerii cererii reconvenționale este de 120 lei).
Întrucât sistarea indiviziunii profită tuturor părților coindivizare prima instanță a considerat că cheltuielile de judecată trebuie suportate în egală măsură de ambele părți, motiv pentru care, în temeiul art. 276 C.proc.civ. a compensat cheltuielile de judecată.
Însă, având în vedere că părțile nu și-au îndeplinit obligația de plată a onorariilor celor doi experți, acestea au fost obligate prin dispozitivul hotărârii la plata acestora în contul indicat de experți.
Sentința a fost atacată cu recurs de către pârâții P. I. și P. I. R., solicitându-se modificarea hotărârii instanței de fond, în sensul admiterii în parte a cererii reclamanților, admiterii în integralitate a cererii reconvenționale, astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac promovate, se arată că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra cererii formulată de pârâți având ca obiect acordarea ajutorului public judiciar în sensul scutirii de la plata onorariului de expert, îngrădindu-le astfel dreptul de acces liber la justiție. Apoi, se susține că, în mod greșit judecătoria a atribuit pârâților întregul imobil, deși acesta este comod partajabil în natură, prin dezmembrarea în două unități distincte, conform celor consemnate în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză. Prima instanță nu a pus în discuția contradictorie a părților obiecțiunile la rapoartele de expertiză întocmite în cauză, expertize care, după aprecierea recurenților sunt incomplete și contradictorii, impunându-se refacerea lor. În acest sens, se arată că expertul N. D. nu a calculat sultele pentru imobilul clădire-care intră în masa partajabilă; iar expertul Szanto nu a calculat sultele pentru egalizarea loturilor propuse. Părțile solicită admiterea cererii reconvenționale prin atribuirea lotului cu nr. 1 din varianta II a expertizei N. D. către pârâții-reclamanți reconvenționali, urmând ca lotul cu nr. 2 din varianta a II-a a aceleiași expertize să fie atribuit reclamanților intimați. Se critică, de asemenea modalitatea de stabilire de către instanța de fond a cuantumului taxei judiciare de timbru.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 5, 6, 7, 8, 9 C pciv.
Prin întâmpinarea depusă la fila 33, intimații T. M., T. A. C., T. R. B. au solicitat respingerea recursului ca nefondat. În cuprinsul întâmpinării se arată că motivul referitor la nesoluționarea de către instanța de fond a cererii de acordare a ajutorului public judiciar nu este de natură a atrage desființarea hotărârii atacate, cererea putând fi soluționată de către instanța de control judiciar. În ceea ce privește modalitatea de partajare, intimații susțin că experții care au efectuat lucrările în cauză au concluzionat că imobilul reprezintă o singură gospodărie țărănească, drept pentru care nu este comod partajabil în natură. Apoi, instanța de fond a pus în discuție obiecțiunile la raportul de expertiză și a dispus completarea lucrării efectuate.
La termenul de judecată din data de 19.03.2013, tribunalul a pus în discuția părților natura juridică a prezentei căi de atac și a calificat-o drept fiind apel.
În apel, s-a administrat interogatoriul părților, s-a efectuat expertiză tehnică de evaluare a imobilului construcție și a imobilului teren supus partajării.
Pe parcursul desfășurării procesului, părțile au reușit să încheie o tranzacție scrisă (depusă la filele 59,60), solicitând instanței să pronunțe o hotărâre de expedient prin care să consfințească învoiala lor.
Examinând cuprinsul înțelegerii scrise a părților, instanța constată că aceasta poartă semnătura apelanților P. I. și P. I. R. și semnătura intimaților T. M., T. A. C., T. R. B. (părțile semnând actul în fața instanței, la termenul de judecată din data de 20.01.2015). Tranzacția a fost încheiată în prezența părților și a avocaților acestora. Prin această tranzacție judiciară părțile au declarat că înțeleg să stingă prezentul litigiu, nemaiavând nici o pretenție reciprocă.
În drept, instanța reține că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității părților, astfel încât acestea pot, în orice moment al judecății să renunțe la judecată ori să încheie o tranzacție prin care să stingă litigiul pendinte. Constatând că actul scris depus la dosar respectă condițiile de formă și fond pentru a fi valabil încheiat, instanța va face aplicarea prevederilor art.271 și 273 Cpciv, urmând a lua act și a consfinți învoiala părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții P. I. și P. I. R. împotriva sentinței civile nr. 2881/31.10.2012 a Judecătoriei Sf. G., pe care o modifică în tot, în sensul că:
Admite cererea formulată de reclamanții T. M., T. A. C., T. R. B. în contradictoriu cu pârâții P. I. și P. I. R..
Ia act și consfințește tranzacția încheiată între părți, prin care acestea au înțeles să stingă prezentul litigiu, tranzacție cu următorul conținut:
„TRANZACȚIE JUDICIARA
Prezenta Tranzacție se încheie azi 20 Ianuarie 2015 in cadrul dosarului civil;nr._ aflat pe rolul Tribunalului C., ce are ca obiect ieșire din indiviziune si care a parcurs faza judecății fondului.
Prezenta Tranzacție este încheiată in condițiile art. 1704 Cod Civil, raportat la art. 271 C. Proc. Civ., intre:
Subsemnații, P. I. și P. I. R., apelanți parați ambii domiciliați în com. Chichiș, ., jud. C., și
Subsemnații, T..M., T. A. C. si T. R. toți cu domiciliu in Sf. G., ., ., jud. C., în calitate de intimate reclamanți.
Cu privire la bunul imobil, din litigiu ce formează obiectul prezentului dosar de ieșire din indiviziune.
Hotărârea care se va pronunța urmează să stingă pe cale amiabilă litigiul care a intervenit intre noi si care face obiectul prezentului dosar.
Noi, părțile nominalizate anterior, am hotărât să nu executăm Sentința civilă nr. 2881/2012 pronunțată in dosar nr._ de Judecătoria Sf. G., prin care s-a admis in parte ieșirea din indiviziune.
Noi P. I. si P. I. R. primim în proprietate noastră imobilului ce face obiectul prezentului dosar care ne va aparține în mod exclusiv si absolut.
Noi P. I. si P. I. R. declaram că am achitat intimaților T. M., T. A. C. si T. R. suma de 35.000 lei (treizecișicincimiilei), (_ lei vechi), cu titlu de sulta așa cum rezultă din DECLARAȚIA DE RECUNOAȘTERE anexată.
Noi P. I. si P. I. R. urmează să mai achitam la data de 1 Iunie 2015 suma de 1.000 lei noi cu titlu de folos nerealizat urmând să nu mai avem nicio pretenție nici cu titlu de cheltuieli de judecata si de nici un fel privind imobilul din litigiu.
Noi T. M., T. A. C. si T. R. am primit suma de 350.000 lei, sumă ce reprezintă cotitatea ce ni se cuvine așa cum rezultă din DECLARAȚIA DE RECUNOAȘTERE anexata și înțelegem să nu mai avem nicio pretenție nici cu titlu de sulta, nici cu titlu de folos nerealizat si nici cu titlu de cheltuieli de judecată, așa după cum înțelegem să nu mai avem nicio pretenție de nici un fel cu privire la imobil, în afara sumei de 1000 lei cu titlu de folos nerealizat, ce se va achita la data 1 Iunie 2015 de P. I. si P. I. R..
Noi T. M., T. A. C. si T. R. suntem de acord cu prezenta tranzacție așa cum este ea redactata înțelegând ca prin respectarea obligațiilor de mai sus de către P. I. si P. I. R. să lăsam în deplină proprietate si posesie a acestora bunul imobil aflat ce formează obiectul prezentului dosar.
Noi intimații renunțam la orice drept cu privire la imobilul ce formează obiectul prezentului dosar în schimbul sultei ce am primit-o în întregime astăzi, data semnării tranzacției precum și in schimbul sumei cu titlu de folos nerealizat ce o vom primi la 1 Iunie 2015.
De la data prezentei tranzacții imobilul ce formează obiectul prezentului dosar trece in proprietatea paraților apelanți P. I. si P. I. R..
Noi, părțile in prezenta Tranzacție, declaram că înțelegem să stingem in acest mod orice pretenții si litigii trecute, prezente sau viitoare in legătura cu proprietatea asupra bunului mobil descris mai sus si declaram expres ca nu mai avem nici un fel de pretenții reciproce după efectuarea plații de către P. I. si P. I. R. a sumei de 1000 cu titlu de folos nerealizat.
Hotărârea de expedient va reprezenta titlu de proprietate asupra imobilului din litigiu care va aparține in mod exclusiv si absolut lui P. I. si P. I. R..
Solicităm să luați act de tranzacția noastră, pe care o depunem astăzi în instanță, și să casați Sentința civilă nr. 2881/2012 pronunțata în dosar nr._ de Judecătoria Sf. G..
Prezenta TRANZACȚIE, care reprezintă voința noastră libera si neviciata, este întocmită în 3 exemplare, una pentru instanță și câte una pentru părți, ce reprezintă voința noastră.
SEMNATURA PARATI APELANTI SEMNATURA RECLAMANTI INTIMATI
s.s.indescifrabil s.s.indescifrabil”
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 ianuarie 2015.
Președinte Judecător Grefier
B. A. D. D. C. B. M. M.
Se află în imposibilitate de a semna,
aflată în concediu medical, potrivit
art.426 al.4 NCpc, semnează
Președintele instanței,
O. N.
Red.DC/04.03.2015
Tehnored.BMM/04.03.2015
8 ex.
Jud. fond A. C.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 89/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 41/2015. Tribunalul COVASNA → |
|---|
