Plângere contravenţională. Decizia nr. 110/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 110/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 2490/305/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 110/A
Ședința publică din 17 martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: O. N.
JUDECĂTOR: U. G.
GREFIER: I. E. M.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de agentul constatator I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier –I.S.C.T.R. - I. Teritorial nr.8 împotriva sentinței civile nr. 2042 din 07 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata . având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10 martie 2015, când părțile au lipsit, iar consemnările din încheierea de ședință din acea zi, fac parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în temeiul art.396 alin.(1) Cod procedură civilă în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 17 martie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 2042 din 7 octombrie 2014 Judecătoria S. G., a admis în parte plângerea formulată de către petenta . împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 15.05.2014 de către intimatul MINISTERUL TRANSPORTURILOR- I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- I.S.C.T.R. REGIUNEA NR.8 SIBIU.
A dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate în cuantum de 4.000 lei, cu sancțiunea avertismentului.
A atras atenția petentei ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut și motivat următoarele:
La data de 15.05.2014 petenta . a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 4.000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.8 alin.1 pct.6 din O.G nr.37/2007.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, prima instanță a apreciat că procesul-verbal . nr._ din 15.05.2014 a fost întocmit cu respectarea cerințelor de legalitate prevăzute de art.16 din OG nr.2/2001, nefiind incident nici unul din motivele de nulitate prevăzute de art.17 din același act normativ.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța de fond a reținut că potrivit art. 8 alin.1 pct. 6 din O.G nr. 37/2007 constituie contravenție următoarea faptă: nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult, ceea ce reprezintă încălcări grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR constituind contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale:
În ceea ce privește orele de conducere și de odihnă, potrivit art. 4 lit. g din Regulamentul (CE) nr. 561/2001 „perioada de repaus zilnic normală” constituie orice perioadă de repaus de cel puțin unsprezece ore. De asemenea, această perioadă de repaus zilnic normală poate fi luată în două tranșe, din care prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puțin trei ore și a doua, o perioadă de cel puțin nouă ore, iar „perioada de repaus zilnic redusă” o constituie orice perioadă de repaus de cel puțin nouă ore, dar mai puțin de unsprezece ore.
În procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 15.05.2014 s-a menționat, că la data de 15.05.2014 ora 15,43 pe DN 11 Km 21, localitatea Chichiș, jud. C. s-a constatat că în ceea ce privește autovehiculul cu număr de înmatriculare_ utilizat de către petentă în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de către domnii R. M. și T. F., în timp ce efectuau transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național, nu s-a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult.
În ceea ce privește starea de fapt, din înscrisurile depuse la dosar, respectiv diagrama tahograf și certificatele de desfășurare a activității ale celor doi conducători auto (filele 36-39) rezultă faptul că d-nul R. M. în perioada 14.04.2014 ora 23,00-14.05.2014, ora 23,00 a desfășurat altă activitate decât condusul, diagrama tahograf utilizată la momentul controlului arătând că domnul R. M. și-a început activitatea de conducere la data de 14.05.2014, ora 23,00, în ceea ce privește al doilea conducător auto, domnul T. F., acesta prezentând la control un certificat de atestare a activității din care reiese că în perioada 14.04.2014, ora 23,00-15.05.2014, ora 23,00 desfășura altă activitate decât condusul, diagrama tahograf aflată în aparatul tahograf la momentul controlului atestând că a început activitatea de conducere la data de 15.05.2014, ora 03,50.
În consecință, instanța de fond a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute art. 8 alin. 1 pct. 6 din OG nr. 37/2007.
În ceea ce privește sancțiunea, art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede că la aplicarea acesteia vor fi avute în vedere limitele amenzii prevăzute de actul normativ, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului, fiind necesară ca sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Având în vedere faptul că petenta se afla la prima sancționare contravențională, judecătoria a apreciat că sancțiunea aplicată, amendă în sumă de 4.000 lei este disproporționată de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite.
În consecință, judecătoria a admis în parte plângerea și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, i s-a atras atenția petentei ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel agentul constatator I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier solicitând menținerea în totalitate a procesului verbal de contravenție . nr._/15.05.2014 .
În motivarea apelul s-a susținut că pentru a putea fi exonerată de aplicarea sancțiunii contravenționale intimata trebuie să dovedească faptul că la data aplicării amenzii conducătorul auto a respectat perioada minimă de odihnă zilnică de 9 ore consecutive, numai în această situație putând fi răsturnată prezumția de legalitate și de temeinicie a procesului-verbal de contravenție, astfel că fapta contravențională a fost constatată și sancționată în mod corect .
Apelanta a mai susținut că fapta contravențională reținută în sarcina . reprezintă o încălcare foarte gravă a prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului ( CE ) nr.561/2006, ale Regulamentului ( CEE ) nr.3821/85 și ale Acordului AETR, aplicarea sancțiunii realizându-se pentru formarea unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii unor fapte ilicite, fiind de avut în vedere că față de prevederile art.3 litera c din O.G nr.26/2011, un procent de 30% din sumele încasate în urma aplicării sancțiunii contravenționale revine agentului constatator ,diferența de 70% revenind bugetului de stat.
Intimata . a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului arătând că prin motivele de apel se reiau apărările de fond, înlocuirea amenzii cu avertismentul realizându-se după o justă apreciere a probelor administrate dar și cu luarea în calcul al cazierului rutier al societății comerciale sancționate, aceasta fiind la prima abatere de agest gen, primind clemență.
Apelantul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier nu a depus răspuns la întâmpinare.
Verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță prin sentința atacată tribunalul reține că săvârșirea faptei contravenționale prevăzută de art.8 alin.1 pct.6 din O.G nr.37/2007 reprezintă un aspect dezlegat prin sentința primei instanțe, apelul agentului constatator privind numai modalitatea în care judecătoria a reindividualizat sancțiunea, cu alte cuvinte din moment ce partea intimată nu a declarat la rândul său apel, acea parte din sentință prin care se reține vinovăția contravențională a ., a trecut în puterea lucrului judecat, în calea de atac nemaifiind posibil a se rediscuta dacă fapta intimatei constituie sau nu contravenție .
În ceea ce privește înlocuirea amenzii cu avertismentul tribunalul reține că agentul constatator a acuzat partea intimată de nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică de 9 ore consecutive, numai de-a lungul unei singure zile calendaristice ( la dosar fiind depuse diagramele tahograf eferente zile de 14.05.2014 ), prin urmare nu se poate afirma că a fost vorba de o conduită ilicită manifestată în mod repetat, pe durata unui interval de timp mai mare, astfel că modul și mijloacele de săvârșire a faptei nu denotă un comportament contravențional înrădăcinat, de altfel la dosar neexistând vreo dovadă care să ateste că partea intimată a mai săvârșit fapte contravenționale similare.
Circumstanțele personale ale contravenientei arată că aceasta este o societate comercială în insolvență, drept pentru care tribunalul apreciază că în mod legal și temeinic prima instanță a procedat la reindividualizarea sancțiunii prin raportare la criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din O.G nr.2/2001.
Avertismentul se justifică în cauza de față, fapta are o gravitate redusă, prevederile art.7 din O.G nr.2/2001 au fost în mod corect aplicate, astfel că în baza art.480 alin.1 NCPC apelul declarat de agentul constatator va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de agentul constatator I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier, cu sediul în București, ..38, sector 1 în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în Iași, comuna C., . J_ și RO_ împotriva sentinței civile nr.2042/07.10.2014 a Judecătoriei S. G., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
O. N. U. G. I. E. M.
Red. O.N. / 17.04.2015
Tehnored.IE/17.04.2015
4 ex.
Judecător fond M. O.-M.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 121/2015. Tribunalul... | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 23/2015.... → |
|---|
