Plângere contravenţională. Decizia nr. 239/2015. Tribunalul COVASNA

Decizia nr. 239/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 1724/322/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.239/A

Ședința publică de la 26 mai 2015

Completul constituit din:

Președinte: R. I. C.

Judecător: V. I. A.

Grefier: C. A.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN împotriva sentinței civile nr.887 din 17 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Tg. S..

La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa apelantei și a intimatei L. H. A..

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data de 12 mai 2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și la care se face trimitere, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru data de 19 mai 2015 și 26 mai 2015.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei civile de față, constată.

Prin sentința civilă nr. 887 din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Tg. S. s-a admis plângerea contravențională formulată de către contravenientul L. H. A., domiciliată în ./D, județul C., CNP:_, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în mun. București, Bulevardul I. M., nr.401/A, sector 6, CUI_ și drept consecință a exonerat petenta de la plata sancțiunii contravenționale principală în cuantum de 250 lei amendă.

A luat act că nu sunt cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că potrivit prevederilor O.U.G. nr.15/2002 utilizatorii infrastructurii de transport rutier sunt obligați să achite tariful de utilizare a infrastructurii de transport rutier, sarcina achitării ro-vignetei aparținând utilizatorului autovehiculului, care în anumite spețe concrete nu este identic cu persoana înscrisă în Certificatul de înmatriculare a autovehiculului în ipoteza în care autoturismul a fost înstrăinat, inclusiv prin Contract de vânzare – cumpărare pentru un vehicul folosit, motiv pentru care având în vedere, că în cauză, cel care a circulat cu autovehiculul la data constatării contravenției a fost cumpărătorul L. V. și nu petenta L. H. A., aceasta nu a săvârșit contravenția.

Astfel, raportat la starea de fapt expusă, precum și la dispozițiile art.17 din OG nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție atacat este lovit de nulitate, întrucât nu conține numele și prenumele contravenientului L. V., persoană care a săvârșit contravenția, motiv pentru care instanța de fond a admis plângerea contravențională formulată de L. H. A. .

Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-Cestrin, solicitând modificarea în tot a sentinței civile nr. 887/2014 a Judecătoriei Tg. S., în sensul menținerii sancțiunii amenzii aplicate petentei-intimate prin procesul verbal contestat.

În motivarea apelului se arată că în fapt, din analiza dispozițiilor art. 7 și 8 coroborate cu prevederile art. 1 alin.1 pct.B din OG nr. 15/2002 reiese cu claritate că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției .

Înscrierea în cartea de identitate a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile OG nr. 15/2002 privind tariful de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui, Această formă de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea ei se sancționează cu inopozabilitatea actului juridic față de terți, el producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.

Apelanta a mai arătat că atât timp cât intimatul figurează ca și proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din OG nr. 15/2002 și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.

Totodată, apelanta a arătat că potrivit Ordinului nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie, petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza datelor deținute de MAI- Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

In drept se invocă dispozițiile art. 446 și art. 223 Cod procedură civilă.

Apelanta în apel nu a mai depus nici un înscris în susținerea acestuia și nici nu a solicitat administrarea altor probe.

Intimata-petentă L. H. A. nu a formulat întâmpinare în cauză, deși i s-a comunicat cererea de apel și a fost citată procedura pentru termenul de judecată, conform dovezilor existente la dosar ( 10, 12)

Analizând sentința atacată, prin raportare la actele și lucrările dosarului, tribunalul constată ca apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 03.09.2014, intimata-petentă L. H. A. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, reținându-se că la data de 19.05.2014, vehiculul categoria B cu nr. de înmatriculare_ aparținând numitei L. H. A. a circulat la orele 15:45 pe drumul public de la km 585 +800 m Nădlac, jud. A. fără a deține rovinietă valabilă (f.3 dosar fond).

Potrivit art.7 din OG nr. 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și deținerea rovinietei valabile revin în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare, în cartea de identitate, în documentele vamale sau în alte documente oficiale, iar în cazul utilizatorilor străini, acestea revin în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului, iar conform art. 8 alin. 1 din același act normativ, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

Tribunalul constată că la data de 23 aprilie 2013, între intimata –petentă L. H. A., în calitate de vânzător, și numitul L. V., în calitate de cumpărător s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, prin care vânzătorul a înstrăinat vehiculul marca Ford tipul Trans cu nr. de identificare WFOLXXGBVLTK09497, cu nr. de înmatriculare Cv-01-DBU pentru prețul de 1.000 lei, către cumpărător ( f.26 dosar fond) .

În acest context, vânzarea - cumpărarea autoturismului descris mai sus fiind perfect valabilă și anterioară datei încheierii procesului verbal contestat, tribunalul constată că apelanta a reținut în mod greșit comiterea contravenției în sarcina petentei-intimate, fost proprietar.

Totodată, cu privire la afirmațiile apelantei că petenta-intimată avea obligație să solicite radierea autoturismului de pe numele său, tribunalul constată că acestea sunt nefondate, întrucât potrivit art. 17 din OUG nr. 195/2002, radierea din evidență a vehiculelor se face de către autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea doar în cazul scoaterii definitive din circulație a acestora, la cererea proprietarului. Conform alin.2 din același articol, radierea din evidență a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului.

Ba mai mult, conform art.8 din Ordinul nr. 1501/2001, transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza cererii noului proprietar.

În speță, intimata- petentă nu mai este proprietara vehiculului marca Ford tipul Transit cu nr. de identificare WFOLXXGBVLTK09497, cu nr. de înmatriculare Cv-01-DBU din momentul încheierii la data de 23.04.2013 a contractului de vânzare-cumpărare, întrucât din acel moment dreptul de proprietate asupra bunul mobil s-a transferat la numitul L. V., care este din acel moment deținătorul și utilizatorul acestui vehicul.

Așadar, din data de 27.11.2012, obligația de achitare a tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale revine numitului L. V. în calitate de proprietar – utilizator al vehiculului marca Ford tipul Transit, chiar dacă în evidențele Ministerului Afacerilor Interne figurează numele și prenumele petentei-intimate în calitate de proprietar, întrucât acesta din urmă nu mai este proprietarul bunului și implicit nu este subiect activ al contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002.

Pe cale de consecință, luând în considerare că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală – dar pentru motivele expuse anterior de instanța de apel – tribunalul constată că apelul este nefondat, sens în care, văzând și art. 477, art. 479 Cod procedură civilă raportat la art.480 alin.1 cod procedură civilă, acesta urmează a fi respins ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN în contradictoriu cu L. H. A. împotriva sentinței civile nr.887 din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Tg. S., pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 26.05.2015.

Președinte Judecător Grefier

R. I. C. V. I. A. C. A.

Red.VIA/11.06.2015

Tehnored. CA/15.06.2015,

4 ex.

Jud. fond – R. L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 239/2015. Tribunalul COVASNA