Plângere contravenţională. Decizia nr. 293/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 293/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 5208/305/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 293/A
Ședința publică din 16 iunie 2015
PREȘEDINTE: Z. R. I.
JUDECĂTOR: O. N.
GREFIER: I. E. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de petenta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN împotriva sentinței civile nr.160 din 30 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata V. E., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal efectuat, în ședința ședință publică, părțile sunt lipsă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 09 iunie 2015, când părțile au fost lipsă, iar instanța a constatat cauza în stare de judecată și a reținut-o spre soluționare conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 iunie 2015.
Tribunalul, în urma deliberării, a pronunțat decizia de mai jos.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr.160 din 30 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._, s-a respinge excepția tardivității plângerii contravenționale invocată de către intimata C. Națională de Autostrăzi și drumuri Naționale din România SA-CESTRIN, s-a admis excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale și în consecință, s-a admis plângerea formulată de către petenta V. E., CNP_, domiciliată în municipiul S. G., ..4, ., județul C., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/04.08.2014 încheiat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-CESTRIN și s-a constatat prescripția executării sancțiunii de 125 lei amendă contravențională.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin plângerea formulată de către petenta V. E. înregistrată sub dosar nr._, aceasta a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/04.08.2014 întocmit de C. Națională pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale - CESTRIN.
Plângerea a fost motivată prin aceea că procesul-verbal nu i-a fost comunicat în termen de 30 de zile și nu este semnat de agentul constatator, procesul-verbal nu face parte din categoria de documente apte de a fi autentificate prin semnătura electronică.
Intimata C. Națională pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale - CESTRIN prin întâmpinare a solicitat respingerea plângerii ca tardiv formulată, întrucât procesul-verbal a fost comunicat petentei la data de 25.08.2014, iar plângerea a fost depusă la instanță pe data de 21.10.2014.
Pe fond a arătat că aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, astfel că agentul constatator are la dispoziție, prin voința legiuitorului, un termen de maximum 6 luni, în care să încheie un proces-verbal de contravenție.
Analizând actele și lucrările cauzei, s-a constatat că prin procesul-verbal de contravenție . nr._/04.08.2014 încheiat de C. Națională pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale - CESTRIN, petenta a fost sancționată contravențional cu 125 de lei amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin.1 din OG nr.15/2002.
În fapt, agentul constatator a reținut că la data de 15.03.2014, a condus un autovehicul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 11, km 15+200 m, localitatea L. Câlnicului, fără a deține o rovinietă valabilă. Procesul-verbal a fost comunicat petentei prin afișare la data de 25.08.2014 (f.18).
S-a reținut că potrivit deciziei nr.10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedura recursului în interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În cazul de față, intimata ar fi trebuit să dispună comunicarea procesului-verbal prin poștă cu scrisoare recomandată și doar după aceea, prin afișare la domiciliu, în cazul în care prin această modalitate de comunicare, petenta nu ar fi preluat procesul-verbal.
Apreciindu-se ca fiind nelegală comunicarea, instanța de fond a constatat că nu produce nici un efect, potrivit principiului quod nullum est, nullum producit effectum, prin urmare termenul de decădere de 15 zile prevăzut de art.31 din OG nr.2/2001 nu a început să curgă.
Termenul de a formula plângere începe să curgă de la momentul comunicării actului sancționator, în ipoteza în care procedura de comunicare este legală. Pentru acest motiv, s-a respins excepția tardivității plângerii, iar petenta a fost repusă în termenul de a formula plângere contravențională.
Coroborând dispozițiilor art.14 alin.1 și 2 din OG nr.2/2001, instanța de fond a constatat prescripția executării sancțiunii contravenționale, termenul de 30 de zile pentru comunicarea procesului-verbal de contravenție fiind depășit (data încheierii - 04.08.2014) și pe cale de consecință a admis plângerea.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal (fila 34 dosar fond și fila 10 dosar apel) a formulat apel C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Cestrin, solicitând modificarea în tot a sentinței civile nr.160 din 30 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria S. G., în sensul menținerii sancțiunii amenzii aplicate petentei-intimate prin procesul - verbal contestat.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că în principal, se invocă excepția tardivității formulării plângerii contravenționale împotriva procesului - verbal de constatare a contravenției R_ și menținerea acestuia ca temeinic și legal, raportat la dispozițiile art.31 din O.G. 2/2001 conform cărora împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Referitor la invocarea neregularității procedurii de comunicare a proceselor - verbale se solicită a se constata că este neîntemeiată întrucât decizia 10/2013 a ÎCCJ a fost pronunțată la data de 10.06.2013 și a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 23.07.2013, fiind obligatorie de la această data, iar comunicarea procesului-verbal s-a făcut anterior publicării deciziei respective, ceea ce înseamnă că prevederile acesteia nu sunt aplicabile în cauză.
Cu toate acestea se apreciază că din documentele anexate rezultă că procedura de comunicare stabilită prin decizia 10/2012 a fost respectată.
Vehiculul cu număr de înmatriculare_, aparținând petentei E. V., a fost surprins de mijloacele tehnice circulând la data 15.03.2014, fără a deține rovinietă valabilă, pe DN11 km l5 + 200m în localitatea L. Câlnicului, județul B., faptă ce a fost constatată în data de 04.08.2014, de către agentul constatator, dată la care s-a întocmit procesul - verbal seria R_ și comunicat contravenientei cu respectarea dispozițiilor legale.
Se mai arată că procesul - verbal de constatare a contravenției a fost emis prin SIEGMCR, iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.
Se precizează că potrivit art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, cuantumul amenzii contravenționale fiind prevăzut în anexa nr. 2 a aceluiași act normativ, iar în prezenta speță, cuantumul amenzii contravenționale pentru categoria respectivă este minim 250 lei și maxim 500 lei, iar contravenientei i s-a aplicat minimul amenzii contravenționale de 250 lei (cu posibilitatea achitării a jumătate din sumă în 48 ore), sancțiunea aplicată fiind corect individualizată, având în vedere că fapta săvârșită este de natură a aduce prejudicii atât patrimoniale, față de intimată, cât și materiale, asupra structurii drumurilor.
Pentru toate aceste motive, se solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate și pe cale de consecință, menținerea amenzii aplicată prin procesul - verbal seria R_.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.466 și următoarele Cod procedură civilă, OG nr.15/2002, OG nr. 2/2001 și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri și s-au atașat copii certificate de conformitate cu originalul privind comunicarea procesului-verbal atacat (filele 7-9 dosar apel).
Prezenta cerere de apel este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art.30 alin.1 teza a II a din OUG nr.80/2013.
Intimata – petentă V. E. nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate raportat la materialul probator administrat și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge ca nefondat apelul declarat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, pentru motivele ce succed.
În speță, instanța a fost investită cu o plângere formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 04.08.2014 încheiat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN.
Potrivit acestuia, vehiculul cu număr de înmatriculare_, aparținând petentei E. V., a fost surprins de mijloacele tehnice circulând la data 15.03.2014, fără a deține rovinietă valabilă, pe DN11 km l5 + 200m în localitatea L. Câlnicului, județul B., faptă ce a fost constatată în data de 04.08.2014 și care constituie contravenția prevăzută de art.8 alin.1 din OG nr.15/2002 și pentru care s-a aplicat amenda contravențională de 250 lei în temeiul art.8 alin.2 din același act normativ.
Art.10 din OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România prevede că sunt aplicabile dispozițiile OG nr.2/2001 contravențiilor prevăzute la art. 8.
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.27 teza I raportat la art. 14 alin.1, art. 25 alin. 2 și art. 31 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin decizia nr.10 din 10.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
Decizia menționată a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 450 din 23 iulie 2013, dată de la care a devenit obligatorie potrivit art.517 alin.4 Cod procedură civilă.
Și prin decizia nr. 1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale s-a statuat că rațiunea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, constă în aducerea la cunoștința persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate, este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate. Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.
Se impune a se sublinia că în speță procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ s-a întocmit la data de 04.08.2014, așadar ulterior publicării în Monitorul Oficial a deciziei nr.10/2013, astfel încât susținerile apelantei – intimate potrivit cărora prevederile acesteia nu sunt aplicabile în cauză, nu pot fi primite.
Așadar, comunicarea prin afișare trebuie precedată de o comunicare prin poștă, cu aviz de primire, iar atunci când persoana sancționată contravențional, deși avizată, nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței ori a refuzat primirea corespondenței, autoritatea din cadrul căreia face parte agentul constatator trebuie să procedeze la comunicarea actului prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
În această ipoteză, intervenirea prescripției executării sancțiunii contravenționale și momentul de la care curge termenul de decădere pentru introducerea plângerii contravenționale se verifică în raport cu data primirii efective a procesului-verbal de constatare a contravenției și a înștiințării de plată; atunci când o atare comunicare nu s-a putut realiza, aplicarea celor două instituții - prescripția executării sancțiunii și a decăderii din dreptul de a mai formula plângere - se raportează la momentul comunicării prin afișare.
Astfel, analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei de apelanta – intimată (filele 7-9 dosar apel) care sunt identice cu cele depuse la dosarul instanței de fond (filele 20-21), nu se poate reține că în speță a fost îndeplinită cerința comunicării prin poștă a procesului-verbal de contravenție, cu aviz de primire, ci numai aceea subsidiară, a comunicării acestuia și a înștiințării, prin afișare la domiciliul contravenientei.
Prin urmare, în mod legal și temeinic instanța de fond a constatat că în cauză nu a început să curgă termenul de decădere pentru introducerea plângerii contravenționale și a respins excepția tardivității plângerii contravenționale, sens în care nu se impunea repunerea petentei într-un termen care nu începuse să curgă.
În altă ordine de idei, potrivit art.14 din OG nr.2/2001 executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, iar prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale.
Or, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, în cauză, apelanta - intimată nu a făcut dovada comunicării procesului - verbal conform celor anterior analizate, respectiv mai întâi cu scrisoare recomandată, ci doar prin afișare.
Având în vedere aceste aspecte, Tribunalul reține că excepția tardivității formulării plângerii a fost în mod corect respinsă, reținându-se totodată incidența dispozițiilor art. 14 din OG nr. 2/2001 privind prescripția executării sancțiunii contravenționale.
Față de cele ce preced, tribunalul constată că soluția primei instanțe de admitere a plângerii și de anulare a procesului-verbal cu consecința exonerării de plata amenzii este legală și temeinică, motiv pentru care, văzând dispozițiile art. 480 alin.1 Cod procedură civilă va respinge apelul că nefondat, cu consecința păstrării sentinței apelate, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, ..401A, CUI_, J_ în contradictoriu cu intimata – petentă V. E., CNP_, domiciliată în municipiul S. G., ..4, ., județul C., împotriva sentinței civile nr. 160 din 30 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 16 iunie 2015.
Președinte Judecător Grefier
Z. R. I. O. N. I. E. M.
Red. Z.R.I./16.06.2015
Tehnored. I.E.M./17.06.2015
4 exemplare Judecător fond C. J.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2121/2015.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 269/2015. Tribunalul... → |
|---|
