Plângere contravenţională. Decizia nr. 291/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 291/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 4880/305/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 291/A
Ședința publică din 16 iunie 2015
PREȘEDINTE: Z. R. I.
JUDECĂTOR: O. N.
GREFIER: I. E. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR - I. Teritorial nr.8 împotriva sentinței civile nr. 2354 din 13 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._ în contradictoriu cu petenta ., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal efectuat, în ședința ședință publică, părțile sunt lipsă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 09 iunie 2015, când părțile care au fost prezente au formulat concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 iunie 2015.
Tribunalul, în urma deliberării, a pronunțat decizia de mai jos.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr.2354 din 13 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._, s-a admis plângerea formulată de petenta ., cu sediul în Târgoviște, ..86, județul Dâmbovița împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 18.10.2013 încheiat de intimatul I. De S. Pentru Controlul În Transportul Rutier – ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sector 1 cu consecința anulării acestuia și exonerării petentei de la plata amenzii contravenționale aplicate.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că prin plângerea înregistrată sub nr. dosar civil_ /11.11.2013, petenta ., a solicitat să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 18.10.2013 încheiat de intimatul ISCTR, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea plângerii, s-a arătat în fapt că la data de 18.10.2013, orele 18,15, pe DN 11, Km 33 în localitatea R., județul C., a fost oprit, pentru control, autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, condus de A. C., care efectua transport rutier de persoane prin servicii regulate pe traseul Târgoviște - Onești. I s-au solicitat documentele de bord ale autovehiculului, conducătorului auto și de transport, au fost prezentate, verificate, după care au fost returnate, conducătorul auto continuându-și cursa.
După efectuarea controlului și înapoierea documentelor, conducătorului auto nu i s-au adus la cunoștință lipsa unor documente. Ulterior, la sediul societății, s-a primit procesul-verbal, fiind contestat întrucât este netemeinic, fiind încheiat cu rea-credință, întrucât autovehiculul avea la bord copie conformă a licenței de transport . nr._ cu valabilitate de la data de 09.06.2011 până la data de 08.06.2016, eliberată pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aceasta neavând cum să nu fie la bordul autovehiculului, deoarece de la dobândirea ei, însoțește în permanență autovehiculul, făcând parte din documentele de bord.
În susținerea contestației s-au depus înscrisuri, solicitându-se audierea ca martor a conducătorului auto A. C..
Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat că la data de 18.10.2013, ora 18:15, pe DN 11 Km 33, localitatea R., județul C. a fost oprit și verificat în trafic autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, utilizat de S.C. G. A. S.R.L., ce efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate în trafic național conform licenței de traseu . nr._ și a graficului de circulație al licenței de transport pe ruta Târgoviște-S.-B.-Târgu S.-Onești, în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de conducătorul auto A. C. P..
La momentul controlului s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul autovehiculului utilizat pentru efectuarea transportului rutier a copiei conforme a licenței de transport, faptă ce reprezintă o încălcare gravă - art. 4. pct. 57 .1 H.G. 69/2012; iar potrivit prevederilor Regulamentului CE nr.1.071/2009, ale Regulamentului CE nr. 1.072/2009, ale Regulamentului CE nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011, constituie contravenție, și se sancționează potrivit art. 7 alin. l HG nr. 69/2012 cu amendă, de la 8.000 lei la 12.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier.
De asemenea, s-a arătat că numărul copiei conforme_ a licenței de transport, a fost obținut prin interogarea bazei de date a Autorității Rutiere Romane; conducătorul auto având obligația să prezinte inspectorului ISCTR, copia conforma pentru transportul rutier public de persoane.
În drept s-au invocate dispozițiile Codului de procedură civilă, HG nr. 69/2012, O.M.I.T. nr. 980/2011, O.G. nr. 2/2001, Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009, Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 și ale OG nr. 27/2011.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Analizând actele și lucrările existente la dosarul cauzei,prima instanță a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4. pct. 57 .1 HG nr. 69/2012, reținându-se că, la data de 18.10.2013, ora 18.15, pe DN 11 Km 33, localitatea R., județul C. a fost oprit în trafic autovehiculul_, condus de conducătorul auto A. C. P., utilizat de S.C. G. A. S.R.L., ce efectua transport rutier, contra cost de persoane, prin servicii regulate în trafic național, conform licenței de traseu . nr._ și a graficului de circulație al licenței de transport pe ruta Târgoviște-S.-B.-Târgu S.-Onești, în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, reținându-se în sarcina petentei că, nu a asigurat existența la bordul auto a copiei conforme a licenței de transport, fiind obținute date cu privire la acesta prin interogarea bazei de date a ARR, fiind aplicată sancțiunea de 8.000 lei amendă.
Procesul - verbal contestat a fost întocmit ulterior opririi în trafic a auto_, fiind comunicat petentei.
Procedând la verificarea legalității procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța de fond a constatat că, acesta a fost întocmit cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, în cauză nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate prevăzute de art.17 din același act normativ, de altfel, nici petenta nu a criticat actul administrativ sub acest aspect.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, s-a reținut că potrivit art. 4. pct. 57 .1 HG nr. 69/_ nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a copiei conforme a licenței de transport/licenței comunitare constituie contravenție și se sancționează, potrivit art. 7 alin. l HG nr. 69/2012 cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier.
Petenta a criticat procesul-verbal pentru netemeinicie, întrucât transportul a fost efectuat de conducătorul auto A. C. P. cu auto_ care avea la bord toate documentele necesare efectuării unui transport rutier, contra cost de persoane, prin servicii regulate în trafic național, petenta efectuând acest gen de servicii din 2013, potrivit licenței de transport . nr._/25.03.2013 și cunoscând această obligație legală.
S-a constatat că aceste afirmații rezultă din depoziția martorului audiat în cauză, conducătorul auto A. C. P., care a arătat că, la oprirea în trafic a prezentat toate documentele, pe care știa că trebuie să le aibă la bordul vehiculului și era obligația sa să le verifice la plecarea în cursă; mai mult, a arătat că, organele de control nu i-au adus la cunoștință că nu deține copia conformă a licenței de transport, împrejurare care, dacă ar fi fost reală, ar fi trebuit să fie inserată în raportul de control ce trebuia întocmit și adus la cunoștința conducătorului auto, sub semnătură.
Față de lipsa întocmirii unui raport de control în trafic, invocată de petentă, în apărare, intimata a depus un raport imprimat din baza de date a instituției, dar care, nu poate face decât dovada efectuării verificărilor în trafic ale petentei la data respectivă, în intervalul orar indicat și nu împrejurarea că i s-a adus la cunoștință conducătorului auto, sub semnătură, că îi lipsește copia conformă a licenței de transport, dintre documentele ce trebuiau să existe la bordul auto.
Întrucât petenta a făcut dovada contrară a împrejurărilor de fapt reținute în sarcina sa prin procesul -verbal contestat, s-a apreciat că prezumția de veridicitate și adevăr a acestuia a fost răsturnată, astfel că, fapta contravențională, pe care se întemeiază, nu există, și în consecință, nu poate atrage răspunderea contravențională a petentei.
Pentru aceste considerente, prima instanță a admis plângerea petentei, cu consecința anulării procesului verbal și a exonerării de la plata amenzii contravenționale aplicate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal (fila 97 dosar fond și fila 7 dosar apel) a formulat apel I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR - I. Teritorial nr.8, solicitând modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul menținerii sancțiunii amenzii aplicate petentei - intimate prin procesul - verbal contestat.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că sentința civilă nr. 2354 din 13 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria S. G. este criticabilă și se impune modificarea sa. Instanța de fond a reținut în fapt că prin procesul - verbal de constatare a contravenției petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4 pct.57.1 din HG nr. 69/2012. Mai exact în sarcina . s-a reținut că la controlul efectuat în trafic la data de 18.10.2013 ora 18:15 pe DN 11 Km 33 localitatea R., județul C. când a fost oprit pentru control în trafic autovehiculul condus de A. C. P., utilizat de ., în timp ce efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate în trafic național conform licenței de transport . nr._ și a graficului de circulație al licenței de transport pe ruta Târgoviște-S.-B.-Târgu S.-Onești în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport s-a constatat nerespectarea obligației de către operatorul de transport de a asigura existența la bordul auto a copiei conforme a licenței de transport.
Se solicit a constata că fapta săvârșită de către intimate- petentă întrunește elementele constitutive ale contravenției stabilite de legiuitor ca fiind o încălcare a prevederilor HG nr.69/2012, rațiunea urmărită de legiuitor prin incriminarea unei astfel de fapte o reprezintă protejarea siguranței pe drumurile publice și legalitatea transporturilor efectuate de către operatorii de transport rutiere.
Mai mult, acestea nu se adreseză doar conducătorilor auto care exercită această activitate current, ci tuturor persoanelor care desfășoară activitate de conducere a unui autovehicul sau ansamblu de autovehicule în cadrul transportului rutier.
Astfel se consideră că intimatei trebuie să i se aplice sancțiunea dispusă prin procesul - verbal de contravenție astfel încât pe viitor să asigure respectarea prevederilor legale în materia transporturilor rutiere și nu să permită încălcarea acestora, iar agentul constatator a individualizat în mod corect și legal sancțiunea aplicată, ținând cont de toate criteriile prevăzute în art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, aplicând contravenientei o amendă egală cu minimul prevăzut de lege pentru fapta săvârșită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.466 și urm. Cod procedură civilă și art.34 alin.2 din OG nr.2/2001.
Partea apelantă nu a solicitat aministrarea de probe.
Prezenta cerere de apel este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art.30 alin.1 teza a II a din OUG nr.80/2013.
Intimata – petentă . Târgoviște nu a formulat întâmpinare, însă în dezbateri, prin consilier juridic a solicitat respingerea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 2354 din 13 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria S. G. și menținerea acesteia ca legală și temeinică.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate raportat la materialul probator administrat și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge ca nefondat apelul declarat de intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR - I. Teritorial nr.8, pentru motivele ce succed.
Obiectul prezentei cauze îl constituie plângerea formulată de petenta . Târgoviște împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 18.10.2013 încheiat de apelantul – intimat de intimata I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR - I. Teritorial nr.8.
Prin actul atacat, intimata - petentă a fost sancționată contravențional în baza prevederilor art.7 alin.1 din HG nr.69/2012 privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravențional ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și ale normelor de aplicare a acesteia, precum și a sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor, cu amendă în cuantum de 8000 lei pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzută de art.4 subpct.57.1 din același act normativ.
S-a reținut în fapt că la data de 18.10.2013, orele 1815 pe DN 11 Km 33 localitatea R., județul C., a fost oprit și verificat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, utilizat de S.C. G. A. S.R.L., în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport condus de conducătorul auto A. C. P. în timp ce efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate în trafic național conform licenței de traseu . nr._ și a graficului de circulație al licenței de transport pe ruta Târgoviște-S.-B.-Târgu S.-Onești.
La momentul controlului, în urma verificărilor efectuate s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul autovehiculului utilizat pentru efectuarea transportului rutier a copiei conforme a licenței de transport, menționându-se că nr.copiei conforme a licenței de transport a fost obținut în urma interogării bazei de date a Autorității Rutiere Române – ARR.
Analizând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, tribunalul reține că în mod corect prima instanță a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, prevăzute de art.16 din O.G. nr.2/2001 sub sancțiunea art.17 din același act normativ, privind regimul juridic al contravențiilor.
Din punct de vedere al temeiniciei procesului-verbal de contravenție, având în vedere probele administrate în cauză, se constată, de asemenea că prima instanță a reținut, în mod corect, că societatea petentă nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, cea prevăzută de art.4 subpct.57.1 din HG nr.69/2012.
În Cauza A. împotriva României, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 octombrie 2007, s-a remarcat faptul că dreptul românesc nu califică drept faptă penală contravenția pentru care reclamantul a fost sancționat cu amendă, legiuitorul român alegând să scoată în afara legii penale unele fapte care, deși aduc atingere ordinii publice, au fost săvârșite în împrejurări care conduc la concluzia că acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Curtea a considerat că, în ciuda naturii pecuniare a sancțiunii aplicate efectiv reclamantului și a naturii civile a legii care sancționează contravenția, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, deoarece dispoziția a cărei încălcare a fost imputată reclamantului avea un caracter general și nu se adresa unui anumit grup de persoane, ci tuturor cetățenilor.
În dreptul românesc, deși contravenția a fost scoasă de sub incidența legii penale, întreaga procedură de sancționare și, ulterior, de contestare a procesului-verbal de contravenție trebuie să respecte garanțiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cu privire la acuzațiile în materie penală.
Astfel, tribunalul reține că în ceea ce privește forța probatorie a procesului verbal – sub aspectul contravenției reținute - dispozițiile art.23 din Constituția României potrivit căruia fiecare persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, în fața instanței de judecată, părțile au poziții procesuale egale și în consecință, fiecare dintre acestea are dreptul și îndatorirea de administra probe pe baza cărora instanța să poată stabili săvârșirea sau nu a faptei, precum și vinovăția autorului, sarcina probei revenind fiecăruia prin raportare la caracterul faptei reținute – de fapt pozitiv sau negativ, în același sens fiind pronunțată în această materie și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza A. contra României menționată anterior, practica CEDO fiind aplicabilă față de dispozițiile imperative ale art. 20 din Constituția României.
În atare context, desigur că intimata - petenta beneficiază de prezumția de nevinovăție, care are un caracter relativ, putând fi răsturnată prin probe certe de vinovăție și de asemenea, atunci când există astfel de dovezi, are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.
Prin prisma considerentelor de mai sus, în speță revenea atât apelantei – intimate, cât și intimatei – petente sarcina de a proba cele susținute, ori această dovadă nu a fost făcută decât de către petenta . Târgoviște care și-a probat susținerile – acelea constând în faptul că la momentul opririi în trafic și verificării în data de 18.10.2013, autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ avea la bord copia conformă nr._ a licenței de transport - prin audierea martorului A. C. P. – care în momentul ascultării nu mai era angajatul societății petente, ci a unei alteia, neputând fi primite criricile formulate de partea apelantă în acest sens.
Pentru a fi înlăturată declarația unui martor ar trebui ca aceasta să fie inexactă sau nesinceră, contrastând în mod evident cu restul materialului probator administrat, însă, în cauză, aceasta contrazice starea de fapt reținută, coroborându-se cu celelalte probe – licența de traseu, graficul de circulație, copia conformă nr._ a licenței de transport (filele7-9 dosar fond), o infirmă, astfel încât tribunalul apreciază că în mod legal și temeinic prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată, sens în care nu pot fi primite criticile părții apelante, care nu a înțeles să solicite administrarea de probe, apreciind că planșa fotografică ce surprinde autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ oprit în trafic și fișele privind interogarea bazei de date a Autorității Rutiere Române – ARR constituie probe certe de vinovăție apte să răstoarne prezumția de nevinovăție a societății petente.
Se mai impune a se sublinia că în concordanță cu declarația martorului audiat este și împrejurarea că astfel de transporturi pe o distanță însemnată de-a lungul a trei județe, se efectuează regulat, precum și consemnarea oarecum contradictorie în cuprinsul procesului-verbal de contravenție atacat de către agentul constatator a mențiunii că se efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate în trafic național în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, pentru ca în final să se insereze împrejurarea că numărul copiei conforme a fost obținut în urma interogării bazei de date a Autorității Rutiere Române – ARR.
Față de cele ce preced, tribunalul constată că soluția primei instanțe de admitere a plângerii și de anulare a procesului-verbal cu consecința exonerării de plata amenzii este legală și temeinică, motiv pentru care, văzând dispozițiile art. 480 alin.1 Cod procedură civilă va respinge apelul că nefondat, cu consecința păstrării sentinței apelate, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR - I. Teritorial nr.8, cu sediul în București, .. 38, sector 1 în contradictoriu cu intimata - petentă ., cu sediul în sediul în Târgoviște, .. 86, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 2354 din 13 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria S. G., pe care o păstrează.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 16 iunie 2015.
Președinte Judecător Grefier
Z. R. I. O. N. I. E. M.
Red. Z.R.I./16.06.2015
Tehnored. I.E.M./17.06.2015
4 exemplare
Judecător fond M.-Kovács I.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 153/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 308/2015. Tribunalul COVASNA → |
|---|
