Plângere contravenţională. Decizia nr. 512/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 512/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 10-11-2015 în dosarul nr. 512/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C. DOSAR NR._
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 512/A
Ședința publică de la 10 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. N.
JUDECĂTOR: Z. R. - I.
GREFIER: I. E. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului formulat de intimata Gruparea de Jandarmi Mobilă B. (Unitatea Militară 0758 B.) în contradictoriu cu petentul intimat K. G. împotriva sentinței civile nr. 484 din 27.05.2015 a Judecătoriei Târgu S., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 03 noiembrie 2015, când părțile au lipsit, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, instanța, în temeiul art.396 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 10 noiembrie 2015.
Tribunalul, în urma deliberării, a pronunțat decizia de mai jos.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 484 din 27.05.2015 a Judecătoriei Târgu S., s-a admis plângerea contravențională formulată de către petentul K. G., domiciliat în ., județul C., CNP_ în contradictoriu cu intimatul Ministerul Afacerilor Interne - Jandarmeria Română - Unitatea Militară 0758 B., cu sediul în municipiul B., ..1-3, județul B. și s-a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1.000 lei aplicată petentului prin procesul - verbal . nr._, încheiat la data de 24 august 2014, cu sancțiunea avertisment.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut în esență că prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 24 august 2014 de către intimatul Ministerul Afacerilor Interne - Jandarmeria Română - Unitatea Militară 0758 B., pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991, republicată și sancționată de art. 3 din aceeași lege, contravenientului K. G. i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1.000 lei.
Cu privire la descrierea faptei contravenționale, în procesul-verbal s-a inserat faptul că la data de 24 august 2014, ora 00:10, contravenientul a fost depistat lângă terenul de sport situat în . în timp ce provoca și participa efectiv la scandal, împreună cu numiții P. Z. și K. L., iar la sosirea forțelor de ordine a manifestat un comportament agresiv și s-a opus soluțiilor legale luate de către jandarmi.
S-a constatat că în conformitate cu dispozițiile art. 31 și art. 32 din O.G. nr. 2/2001, petentul K. G. a formulat plângere contravențională, înregistrată sub număr dosar civil_, solicitând instanței de judecată, ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea sa de la plata amenzii aplicate; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea plângerii contravenționale, petentul a arătat că fapta reținută în sarcina sa este inexistentă, deoarece la data de 24 august 2014, ora 00:10, lângă terenul de sport situat în ., a avut loc o ceartă între 3 persoane domiciliate în . și o persoană din ., pe fondul unei datorii.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat motivele de fapt invocate în plângerea contravențională.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, precum și proba cu martori.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că prezumția de nevinovăție a petentului a fost răsturnată prin raportul întocmit de către agentul constatator, în care se face referire la faptul că petentul, împreună cu numiții P. Z. și K. L. au participat la o altercație cu alte persoane.
Cu referire la dispozițiile art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, în sensul că petentului i s-a aplicat amenda la maximul special prevăzut de lege, respectiv la faptul că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, s-au avut în vedere cele ce urmează:
Din cuprinsul declarațiilor martorilor audiați în speță, și anume R. R. și T. R., rezultă cu certitudine faptul că în noaptea de 23/24 august 2014, cu ocazia zilelor comunei Sânzieni, județul C., petentul se afla lângă terenul de sport din localitate, fiind însoțit de către numiții P. Z. și K. L., nedovedindu-se faptul că petentul ar fi fost sub influența băuturilor alcoolice.
La un moment dat, între petent și numiții P. Z. și K. L., pe deoparte, respectiv alte 3 persoane, pe de altă parte, a avut loc o discuție neprincipială referitoare la remiterea unui împrumut, discuție care a degenerat în scandal.
Cu privire la circumstanțele personale ale contravenientului, s-a reținut că din cuprinsul adresei emisă de către postul de poliție Poian rezultă că acesta nu a mai fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute la Legea nr. 61/1991, acesta fiind caracterizat pozitiv și de către secția 2 Poliție rurală Târgu S..
În acest context, instanța de fond a apreciat că sancțiunea amenzii contravenționale este prea aspră, motiv pentru care a dispus înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertisment, sens în care a fost admisă plângerea contravențională.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal (filele 51 dosar fond și 5 dosar apel), a declarat apel intimata Gruparea de Jandarmi Mobilă B. (Unitatea Militară 0758 B.), solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacare în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului-verbal de constatare a contravenției.
În dezvoltarea motivelor de apel, se arată că prima instanță a pronunțat hotărârea atacată interpretând greșit actul juridic dedus judecății fără o corectă interpretare a situației de fapt.
Prin nota de ședință nr._ din data de 25.11.2015, Inspectoratul de Jandarmi Județean B. (UM 0391 B.) a invocat excepția lipsei calității procesual pasive având în vedere că procesul – verbal . nr._ din 24 august 2014 a fost întocmit de un subofițer din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile B. (UM 0758), iar plângerea a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Se apreciază că în temeiul art.40 alin.1, art.246 alin.1, art.247 alin.1 Cod procedură civilă, instanța de fond trebuia să admită excepția invocată și să respingă plângerea întrucât lipsa calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie.
Cu privire la fondul cauzei, se arată că întocmirea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este suficientă pentru constatarea unei astfel de fapte, nefiind necesar ca acesta să fie susținut de un material probatoriu ca în materie penală, bucurându-se de o prezumție relativă de adevăr.
Se precizează în continuare că fapta contravențională este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege asociată cu prezumția de autenticitate și cu prezumția de veridicitate.
Având în vedere aceste principii, se apreciază că procesul – verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, și astfel se dă naștere unei prezumții simple că situația de fapt reținută adevărului, iar simpla negare a contravenientului nu este suficientă atâta timp cât nu produce probe sau nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna această prezumție simplă.
În acest sens, proba testimonială propusă de petent putea fi admisă și administrată numai dacă se socotea că poate aduce dezlegare pricinii, ori martorii indicați au participat la săvârșirea faptei contravenționale, astfel că această probă este apreciată ca neconcludentă.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.4 alin.1 și art.10 din Legea nr.550/2004, art.34 alin.2 din OG nr.2/2001, Legea nr.61/1991 și Codul de procedură civilă, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă.
Partea apelantă nu a formulat cereri în probațiune.
Conform art.30 din OUG nr.80/2013, apelul promovat este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Intimatul petent nu a formulat întâmpinare față de cererea de apel.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate raportat la materialul probator administrat și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge ca nefondat apelul declarat de intimata Gruparea de Jandarmi Mobilă B. (Unitatea Militară 0758 B.), pentru motivele ce succed.
Se reține că prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 24 august 2014 de către intimatul Ministerul Afacerilor Interne - Jandarmeria Română - Unitatea Militară 0758 B., contravenientul K. G. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991, republicată și sancționată de art. 3 din aceeași lege, reținându-se în fapt că în data de 24 august 2014, ora 00:10, contravenientul a fost depistat lângă terenul de sport situat în . în timp ce provoca și participa efectiv la scandal, împreună cu numiții P. Z. și K. L., iar la sosirea forțelor de ordine a manifestat un comportament agresiv și s-a opus soluțiilor legale luate de către jandarmi.
Cu privire la critica vizând împrejurarea că în speță, prin nota de ședință nr._ din 25.11.2015, Inspectoratul de Jandarmi Județean B. (UM 0391 B.) a invocat excepția lipsei calității procesual pasive având în vedere că procesul – verbal . nr._ din 24 august 2014 a fost întocmit de un subofițer din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile B. (UM 0758), însă instanța de fond nu admis această excepție de fond, absolută și peremptorie și nu a respins plângerea pentru lipsa calității procesuale pasive.
În primul rând, nu s-a probat, nu s-a justificat și prin actele dosarului nu se poate identifica interesul părții intimate în formularea criticii menționate anterior, pentru adică folosul practic pe care aceasta îl urmărește prin punerea în mișcare a căii de atac cu privire la acest aspect ca fiind una din condițiile acțiunii civile indiferent de forma acesteia de manifestare.
Pe de altă parte, se constată că în cuprinsul plângerii contravenționale formulate de petentul-intimat K. G., acesta nu a indicat în mod clar partea intimată cu care înțelege să se judece, astfel că în instanță a fost citat, în calitate de intimat, Inspectoratul de Jandarmerie B..
Prin nota de ședință depusă la fond(filele 16-17) Inspectoratul de Jandarmerie B. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive pentru considerentul că procesul-verbal contestat a fost emis de către o altă entitate, anume Gruparea de Jandarmi Mobilă B. (UM 0758 B.).
Față de această apărare, instanța a dispus, la termenul din 26.11.2014, citarea în cauză în calitate de intimat a Grupării de Jandarmi Mobilă B. (UM 0758 B.),, apărătorul petentului a fost de acord cu această citarea ceea ce înseamnă că a înțeles să modifice cadrul procesual inițial stabilit.
Prin urmare, în conformitate cu art.33 alin.1 din OUG nr.2/2001 și respectarea principiului disponibilității, în mod corect s-a procedat la citarea noii părți intimate, astfel că sub acest aspect, critica părții apelante constând în aceea că prima instanță ar fi trebuit să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Inspectoratul de Jandarmerie B. și să respingă plângerea este nefondată.
În ceea ce privește critica vizând fondul cauzei, în speță, contravenția săvârșită de petent intră în sfera penalului, pentru motivele ce succed:
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că, pentru a determina dacă o contravenție poate fi calificată ca având un caracter penal în sensul prevederilor Convenției, trebuie avute în vedere trei criterii - calificarea faptei în dreptul intern; apoi natura faptei incriminate; și în cele din urmă, natura și gravitatea sancțiunii. Criteriile evocate sunt însă alternative și nu cumulative, iar pentru ca art.6 din Convenție să fie aplicabil, este suficient ca o contravenție să fie de natură penală în sensul Convenției, sau ar trebui ca persoanei în sarcina căreia a fost reținută săvârșirea unei contravenții să îi fie aplicată o sancțiune care, prin natura și gradul de severitate, să se refere la sfera penală.
Acest lucru nu exclude însă să fie luat în considerare aspectul cumulativ al criteriilor, în cazul în care o analiză separată a fiecărui criteriu nu face posibilă elaborarea unei concluzii clare cu privire la existența unor acuzații de natură penală.
Este esențial ca toate aceste aspecte să fie examinate, ținându-se cont de obiectul și scopul art.6 din Convenție, sensul termenilor articolului respectiv, precum și legislația Statelor contractante.
În speță, în dreptul intern, domeniul contravențional este unul situat în afara sferei penalului, regimul juridic fiind unul diferit, însă cum potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, acest prim criteriu are doar o valoare relativă, urmează a fi analizate celelalte două, pentru lămurirea caracterului sancțiunilor contravenționale prin prisma articolului 6 din Convenție.
În privința naturii faptei incriminate, acesta, pentru a fi calificată ca penală, trebuie să se adreseze tuturor, având o aplicabilitate generală, și nu doar unui grup restrâns de persoane.
Prin urmare, ori de câte ori o norma contravențională se adresează unui cerc larg de persoane și nu unui individ sau unui grup restrâns, format din indivizi cu o anumită calitate, acest al doilea criteriu este îndeplinit.
În ceea ce privește ultimul criteriu, acela al naturii și gravității sancțiunii este satisfăcut atunci când sancțiunea are un caracter preventiv și sancționator, indiferent de faptul că este vorba despre o amendă într-un cuantum redus, atât timp cât aceasta nu servește la acoperirea unui prejudiciu, ci urmărește prevenirea săvârșirii de noi fapte și sancționarea contravenientului.
De asemenea, în Cauza A. împotriva României, s-a remarcat faptul că dreptul românesc nu califică drept faptă penală contravenția pentru care reclamantul a fost sancționat cu amendă, legiuitorul român alegând să scoată în afara legii penale unele fapte care, deși aduc atingere ordinii publice, au fost săvârșite în împrejurări care conduc la concluzia că acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Curtea a considerat că, în ciuda naturii pecuniare a sancțiunii aplicate efectiv reclamantului și a naturii civile a legii care sancționează contravenția, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, deoarece dispoziția a cărei încălcare a fost imputată reclamantului avea un caracter general și nu se adresa unui anumit grup de persoane, ci tuturor cetățenilor.
De asemenea, în aceeași cauză, Curtea a considerat că prezumția de legalitate și de adevăr a procesului verbal de contravenție este o prezumție “lipsită de rezonabilitate” și că, astfel, ea aduce atingere art. 6 al Convenției, respectiv dreptul la un proces echitabil și echivalează cu o nerespectare a prezumției de nevinovăție.
Astfel, în ceea ce privește forța probatorie a procesului verbal – sub aspectul contravenției reținute - dispozițiile art. 23 din Constituția României potrivit căruia fiecare persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, în fața instanței de judecată, părțile au poziții procesuale egale și în consecință, fiecare dintre acestea are dreptul și îndatorirea de administra probe pe baza cărora instanța să poată stabili săvârșirea sau nu a faptei, precum și vinovăția autorului, sarcina probei revenind fiecăruia prin raportare la caracterul faptei reținute – de fapt pozitiv sau negativ.
Desigur că în speță, petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție, care are un caracter relativ, putând fi răsturnată prin probe certe de vinovăție și de asemenea, atunci când există astfel de dovezi, petenta are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.
În speță revenea atât părții petente, cât și intimatului sarcina de a proba cele susținute, ori prin prisma considerentelor de mai sus, această dovadă a fost făcută de ambele părți, fiind confirmată starea de fapt din actul atacat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța de control judiciar are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 21 alin.3 din OG. 2/2001 – «Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, iar conform art. 7 alin.3 din OG nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea contravențională constând în avertisment poate fi aplicată chiar și în cazul în care actul normativ care reglementează respectiva contravenție nu ar prevedea o astfel de sancțiune.
D. urmare, față de împrejurările în care fapta a fost săvârșită și de faptul că petentul se află la prima abatere, luând de asemenea în considerare că sancțiunea nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, instanța de apel constată ca sancțiunea avertismentului cu care prima instanță a înlocuit sancțiunea amenzii de 1000 lei este îndestulătoare fata de contravenția săvârșită.
Față de cele ce preced, apreciind că toate criticile formulate prin cererea de apel sunt neîntemeiate, Tribunalul urmează ca, în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă, să respingă apelul declarat de intimata apelantă Gruparea de Jandarmi Mobilă B. (Unitatea Militară 0758 B.), împotriva sentinței civile nr.484 din 27.05.2015 a Judecătoriei Târgu S., pe care o va păstra, luând act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL C.
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de intimata apelantă Gruparea de Jandarmi Mobilă B. (Unitatea Militară 0758 B.), cu sediul în municipiul B., .. 1-3, județul B. formulat în contradictoriu cu petentul intimat K. G., domiciliat în ., județul C., CNP_ împotriva sentinței civile nr.484 din 27.05.2015 a Judecătoriei Târgu S., pe care o păstrează.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi – 10 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
O. N. Z. R. I. I. E. M.
Red. Z.R.I./08.12.2015
Tehnored. I.E.M./ 09.12.2015
4 exemplare
Judecător fond R. L.
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 10-11-2015,... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 375/2015. Tribunalul... → |
|---|
