Acţiune în constatare. Decizia nr. 427/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 427/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 26-04-2013 în dosarul nr. 977/284/2011
Dosarul nr._ RECURS
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR: 427
Ședința publică din 26.04.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE- I. M.
JUDECĂTOR- P. G.
JUDECĂTOR- C. G.
GREFIER - A. Ghiorghița
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul pârât M. N., cu domiciliul în comuna Brezoaele, ., împotriva sentinței civile nr.1230/20.11.2012, pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți M. A. cu domiciliul în București, sectorul 6, ..6, ., ap110, M. G. M., cu sediul în București, ., ., ., dosarul având ca obiect „ acțiune în constatare ”.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul pârât M. N., intimații reclamanți M. A., M. G. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care indică obiectul cererii, stadiul în care se află judecarea cauzei, modul de îndeplinire a procedurii de citare, ca fiind legal îndeplinită, cu precizarea că s-au depus la dosar întâmpinări formulate de cei doi intimați, după care:
Instanța, din oficiu, efectuând verificările necesare, în conformitate cu dispozițiile art. 1591 din Cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 202/25.10.2010, stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, întrucât prin întâmpinare s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare asupra excepțiilor netimbrării recursului, tardivității acestuia și asupra cererii de recurs.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrata sub nr._, la data de 23.03.2011, reclamantii M. A. si M. G. l-au chemat in judecata pe paratul M. N., solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate ca sunt proprietarii suprafetei de 414 m.p. situata in intravilanul comunei Brezoaele, in tarlaua 6, .: la N-M. P., la E- DCL 177/2, la S- N. M., la V- V. G..
In motivarea cererii reclamantii au aratat ca paratul este unchiul lor si prin sentinta civila nr. 2004 pronuntata la data de 25.06.2008 in dosarul nr._ au partajat bunurile succesorale ramase de pe urma defunctului M. St. D., decedat la data de 11.05.1986 cu ultim domiciliu in . si terenul din titlul de proprietate nr._ emis de la acest defunct la data de 11.05.1994, beneficiari M. N.-paratul si M. D. S. bunicul lor, important fiind ca terenul de 1.000 m.p. din acel titlu le-a revenit reclamantilor prin tranzactie- pagina a treia, paragraful doi al tranzactiei.
Arata reclamantii ca, au constatat ca in realitate, in curte, intre aceiasi vecini exista in loc de 1.000 m.p., 1414 m.p., adica un plus de 414 m.p. La data de 25.06.2008, paratul M. N., in prezenta martorului E. I. a declarat ca renunta la cota ce i-ar fi revenit din terenul intravilan ce se gaseste in plus fata de 1.000 m.p. si care a revenit reclamantilor prin tranzactie, pentru simplul motiv ca au tranzactionat pe toata curtea, asa cum ea se gasea in realitate intre cei patru vecini conform punctelor cardinale, numai dintr-o regretabila eroare aparand in titlu 1.000 m.p., au facut demersuri si au obtinut o hotarare judecatoreasca prin care s-a constatat ca in curte sunt 1414 m.p., s-a dispus modificarea titlului de proprietate si acest lucru s-a intamplat prin emiterea unui nou titlu de proprietate, avand acelasi numar, insa datat 24.02.2011 si care are aceleasi vecinatati la terenul curti constructii, cuprinde suprafata reala de 1414 m.p. deci cu o diferenta fata de tranzactie de 414 m.p., in atare conditii unica actiune pe care o au la indemana fiind actiunea de fata, prin care sa se constate ca sunt proprietari pe 1414 m.p. cu respectivele vecinatati ci nu pe 1.000 m.p. cum spunea tranzactia.
In drept reclamantii si-au intemeiat cererea pe dispozitiile art. 111 Cod procedura Civila .
In probatiune au solicitat administrarea probei cu inscrisuri si interogatoriu, atasand actiunii urmatoarele inscrisuri: sentinta civila nr. 2004/25.06.2008, pronuntata de Judecatoria R. in dosarul nr._, declaratia din data de 25.06.2008, titlul de proprietate nr_/ 24.02.2011, declaratia din data de 25.06.2008 data de M. N., imputernicirea avocatiala nr._/2011.
La data de 27.04.2011 in sedinta publica, paratul a depus la dosar intampinare si cerere reconventionala.
Prin intampinare, paratul a solicitat respingerea ca inadmisibila a actiunii avand ca obiect constatarea dreptului de proprietate pentru terenul in suprafata de 1414 m.p., avand deschisa calea actiunii in realizarea dreptului, solicitand de asemenea si acordarea de cheltuieli de judecata.
In motivarea intampinarii paratul reclamant a aratat ca actiunea in constatare poate fi primita cu conditia ca partea care introduce actiunea sa justifice un interes in constatarea existentei sau neexistentei unui drept astfel cum dispune art. 111 C. pr. Civ (teza I), iar daca partea poate cere realizarea dreptului, cererea nu poate fi primita ( teza II), care este incidenta cauzei de fata, apreciind ca reclamantii au deschisa calea unei actiuni in realizarea dreptului care este iesirea din indiviziune asupra terenului de 414 m.p. ce a apartinut defunctului M. St. D., avand ca mostenitori legali partile din cauza de fata, terenul de 414 m.p. inscris in T.P. nr._/24.02.2011 autor M. D., face parte din suprafata totala de 1414 m.p. situata in T 6, P 171, din care s-a partajat suprafata ede 1.000 m.p. prin S.C. di 25.06.2008, dosar nr._ al Judecatoriei R., terenul in cauza face parte din succesiunea defunctului autor la care au vocatie succesorala paratul reclamant, precum si reclamantii si nicicum acestia in mod exclusiv cum se sustine in actiunea introductive de instanta.
Arata paratul reclamant ca este indrituit la succesiunea defunctului Mihaesu D. cata vreme aceasta a fost acceptata de el, fiind partajata prin sentinta civila mai sus mentionata, mai putin suprafata de 414 m.p., declaratia olografa datata 25.06.2008 pe care ar fi facut-o in prezenta martorului E. I., in care ar fi arătat ca renunt la mostenire nu poate produce efecte juridice, fiind lovita de nulitate absoluta, renuntarea la mostenire este un act juridic solemn potrivit art 76 alin 3 si 4 din Legea nr. 36/1995 si art 45 din regulamentul de punere in aplicare al Legii nr. 36/1995- Legea notarului public, fiind un act juridic solemn, declaratia de renuntare trebuie sa fie data in fata notarului public la care se afla registrul de renuntari la succesiune, prin urmare declaratia din data de 25.06.2008 este lovita de nulitate absoluta, fiind facuta printr-un inscris sub semnatura privata si nu in forma autentica conform art 76 alin 3 si 4 din Legea nr. 36/1995.
Mentioneaza paratul reclamant ca, asa fiind, este mostenitorul defunctului M. St. D. si intelege sa fie partajata si diferenta de 414 m.p., calea actiunii fiind realizarea dreptului si nicicum constatarea unui drept.
In drept paratul si-a intemeiat intampinarea pe disp art 115-118 C. proc. civ. .
Prin cererea reconventionala paratul reclamant a solicitat in contradictoriu cu reclamantii parati M. A. si M. G. sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra bunurilor ramase de pe urma defunctului M. D., bun care il constituie suprafata de 414 m.p., teren curti constructii ce face parte din suprafata de 1414 m.p., din care au fost partajati 1.000 m.p. situați in T 6, P. 171, cu vecinii: la N- M. P., la E- DCL 177/2, la S- N. M., la V- V. G..
A mai precizat paratul –reclamant Mihaesu N. ca mostenitorii legali ai defunctului sunt el si reclamantii – parati cu cote de 1/2, impreuna pe de o parte si paratul reclamant pe de alta parte.
In drept paratul reclamant a invocat art 728 si urm. cod civil si art. 673 ind 1-14 C. proc Civ.
In probarea afirmatiilor sale acesta a solicit probele cu inscrisuri, interogatoriu si expertiza si alte probe ce vor reiesi din dezbateri.
A atasat cererii reconventionale chitanta . 10 nr._ din data de 26.04.2011 de achitare a taxei de timbru si timbru judiciar in valoare de 3 lei .
La acelasi termen de judecata, au fost comunicate actele procedurale depuse de către paratul reclamant intampinarea si cererea reconventionala, fiind incuviintata cererea reclamantilor parati de amanare a cauzei pentru a se lua la cunostinta de continutul lor, in temeiul disp. art. 96 C. proc civ .
De asemenea instanta de fond a pus in vedere partilor sa evalueze si sa timbreze cererile formulate.
La data de 10 mai 2011, prin serviciul registratura al instantei a fost depusa de catre reclamantii parati intampinare la cererea reconventionala, solicitandu-se respingerea acesteia.
In motivarea intampinarii, acestia au aratat ca, apreciaza ca, exceptia invocata de catre parat in aparare nu este sustenabila cu atat mai mult cu cat este bine cunoscut faptul ca aceasta exceptie nu este reglemantata ca atare, codul de procedura civila neconsacrand ca institutie disctincta institutia inadmisibilitatilor, fiind reglementate numai exceptiile de procedura si exceptiile de fond, dealtfel, in doctrina fiind unanim acceptat ca notiunea de inadmisibilitate vizeaza nu exceptia ci efectul spre care tinde aceasta, anume modalitate de respingere a actiunii.
Se sustine ca, de altfel, si solutiile de speta care s-au pronuntat sunt in sensul admiterii unei astfel de actiuni si in acest sens a se vedea Codul de Procedura Civila comentat si adnotat- editia a doua, editura Hamangiu, pagina 246 si asa cum arata si in actiunea introductive de instanta a apelat la aceasta cale intruat nu avea la indemana o alta actiune, deoarece ei sunt cei care se afla in posesia terenului iar hotararea judecatoreasca le este necesara pentru recunoasterea si consolidarea dreptului.
In ceea ce priveste cererea reconventionala arata reclamantii parati, ca s-a uitat definitia data acesteia si anume ca paratul sa invoce pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului, or, din punctual lor de vedere nu exista o legatura intre actiunea formulata de ei si cererea reconventionala depusa de catre paratul- reclamant, intrucat nu izvorasc din aceeasi cauza, din acelasi raport juridic, deoarece solutia pronuntata in cererea reconventionala depinde de solutia pronuntata in actiunea cu care ei au investit instanta de judecata, solicitarea lor este aceea de disjungere a cererii reconventionale si de suspendare a acesteia in temeiul art 244 alin 1 pct 1 C.P.C. .
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe disp. art 114-118 C. proc. civ.
In sedinta publica din data de 11.05.2011 au fost depuse de reclamantii parati: chitanta nr_/26.04.2011,_/27.04.2011,_/10.05.2011 privind achitarea taxei de timbru .
Cauza a fost soluționată prin sentinta civilă . nr.1230/20.11.2012 prin respingerea acțiunii, admiterea cererii reconvenționale și ieșirea părților din indiviziune.
În considerentele sentinței atacate s-a reținut că ca la data de 11.05.1986 a decedat defunctul M. St. D.. Potrivit actelor de stare civila depuse la dosarul cauzei, defunctul a avut doi copii, respectiv M. D S., decedat, mostenit de reclamantii din cauza si paratul M. N..
Odata cu aparitia Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, cei doi fii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei totale de 2,0194 hectare in calitate de mostenitori ai defunctului lor tata, M. St. D., titlul de proprietate fiind emis la data de 11.05.1994, sub nr._ .
In baza titlului de proprietate nr._ la data de 25.06.2008 s-a facut iesirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale ramase de pe urma defunctului, pronuntandu-se sentinta civila nr 2004/25.06.2008 in dosarul nr._ al Judecatoriei R..
Prin sentinta civila mentionata s-a luat act, potrivit dispozitiilor art. 271 alin 1 C. proc. civ. de tranzactia partilor.
Potrivit acestei tranzactii suprafata de 1.000 m.p. teren intravilan curti constructii situată in tarlaua 6, .: la N- M. P., la E- DCL 117/2, la S- N. M., la V- M. S. a fost atribuit reclamantilor M. A. si M. G. M..
Ulterior, printr-o hotarare judecatoreasca a fost modificat titlul de proprietate nr._ emis la data de 11.05.1994, in sensul ca suprafata de 1.000 m.p. teren intravilan curti constructii a fost completat cu suprafata de 414 m.p., eliberandu-se astfel un nou titlu de proprietate cu acelasi numar la data de 24.02.2011.
Analizand cererea principala formulata de cei doi reclamanti, avand ca obiect actiune in constatare, instanta de fond a apreciat-o neintemeiata avand in vedere urmatoarele considerente:
Calitatea de mostenitor legal a paratului nu a fost contestata. Suprafata de 414 m.p. pentru care s-a obtinut titlul de proprietate ulterior impartelii de pe urma defunctului face parte din masa succesorala a acestuia, fapt de asemenea necontestat de catre reclamanti.
Simplul fapt al atribuirii prin sentinta civila nr 2004/2008 in lotul reclamantilor a suprafetei de 1.000 m.p. nu-i indreptateste pe acestia in mod automat sa se considere proprietari si pentru surplusul de teren descoperit ulterior.
Incercarea reclamantilor de a proba ca paratul prin inscrisul atasat la dosarul cauzei – fila nr . 11, a renuntat la dreptul de mostenire pentru aceasta suprafata de teren, nu poate avea astfel sorți de izbândă.
Prin renuntarea la mostenire se intelege manifestarea de vointa a succesibilului care exercitandu-si dreptul de optiune succesorala in termenul legal, declara ca nu doreste sa uzeze de dreptul pe care vocatia sa succesorala i-l confera, desfiintand retroactiv titlul sau de mostenitor.
Renuntarea la mostenire este un act juridic solemn si pentru a fi valabila trebuie sa fie facuta printr-o declaratie la notarul public de la locul unde s-a deschis mostenirea.
Renuntarea poate fi facuta si in fata altui notar public decat celui din raza teritoriala a ultimului domiciliu al defunctului, caz in care un exemplar autentificat al declaratiei va fi trimis notarului unde este tinut registrul special de renuntatori.
Renuntarea la mostenire este expresa, neputand fi dedusa din neacceptarea mostenirii in cadrul termenului de optiune succesorala de 6 luni sau din alte fapte.
Nu se admite renuntarea partiala la mostenire (adica numai la o parte din ea).
Astfel, din titlul de proprietate emis ulterior reiese ca partile sunt conidivizare si pentru suprafata de 414 m.p., suprafata situata in tarlaua 6, . care revine cota de 1 / 2 reclamantilor impreuna si paratului cota de 1 / 2 .
Instanta de fond a mai reținut faptul ca paratul nu numai ca nu a facut o astfel de renuntare la dreptul sau de mostenire, ci a combatut apararile reclamantilor facute pe emiterea unei astfel de ipoteze.
Ba, mai mult, paratul a sustinut si dovedit cererea reconventionala prin care a solicitat iesirea din indiviziune si asupra suprafetei de 414 m.p.
S-a pronunțat la data de 13.05.2011 o încheiere interlocutorie prin care s-a respins cererea principală și a fost admisă cererea reconvențională, s-a constatat că părțile dețin în coindiviziune terenul de 414 metri pătrați și s-a desemnat expert tehnic pentru evaluare și lotizare.
S-a desemnat în cauza expert tehnic specialitatea topografie pentru evaluarea si lotizare, raportul de expertiza urmând a fi intocmit cu respectarea prevederilor art 673 indice 6 alin 2 Cod proc. civila si a disp. art. 673 indice 9 din acelasi cod.
Expertul tehnic H. M. a identificat acest teren, l-a evaluat și a atașat și planul de amplasament și delimitare.
S-au formulat obiecțiuni de către reclamant în sensul refacerii în mod corect a lucrării de expertiză tehnică, obiecțiuni încuviințate și în completarea efectuată s-au propus trei variante de lotizare.
Pârâtul – reclamant a arătat că este nemulțumit de lucrarea întocmită pentru că în realitate este o suprafață mai mare decât 414 metri pătrați.
Instanța a respins aceste obiecțiuni, dat fiind că a fost învestită cu partajarea unei suprafețe de teren de 414 metri pătrați, așa cum se dovedește cu titlul de proprietate și tot astfel cum s-a pronunțat și încheierea de admitere în principiu.
În raport de toate probele administrate în cauză, de dispozițiile articolelor 728 din Codul Civil și 6739 din Codul de Procedură Civilă, se va respinge cererea principală și se va admite cererea reconvențională. Astfel, se va dispune ieșirea părților din indiviziune și se va atribui fiecărei părți lotul cuvenit, apreciindu-se că prima variantă răspunde cel mai bine criteriilor de împărțeală.
Inegalitatea loturilor în natură se va compensa prin plata unei sulte, conform articolului 742 din Codul Civil.
Împotriva hotărârii a declarat recurs M. N..
În motivarea căii de atac, recurentul a arătat că a solicitat instanței de fond la termenul din 13.11.2012 și prin concluziile scrise depuse la dosar, să oblige reclamanții pârâți la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de expert, taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.
Instanța nu s-a pronunțat pe această cerere invocată în concluziile scrise fiind incident art.304, pct.6 codul de procedura civilă.
Nefiind acordate cheltuielile de judecată deși acestea au fost cerute, iar prin soluția pronunțată a fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâtul recurent, sentința este nelegală conform art.304, pct.9 codul de procedura civilă.
Cu cheltuieli de judecată.
În drept, art.3041, art.304, pct.6, 9 codul de procedura civilă.
Intimații M. G. M. și M. A. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului invocând excepția tardivității recursului deoarece acesta trebuia declarat conform art.301 codul de procedură civilă în termen de 15 zile de la comunicare și excepția netimbrării acțiunii.
Pe fond, intimații au arătat că prin admiterea recursului și acordarea cheltuielilor de judecată s-ar încălca prevederile art.274 Codul de procedură civilă, prima instanța apreciind corect că aceste cheltuieli se acordă numai la cerere.
În situația în care se va aprecia că aceste cheltuieli sunt cuvenite intimatii au arătat că, cu privire la onorariu de apărător, trebuie avută în vedere practica judiciară în sensul că onorariul trebuie adecvat valorii și complexității cauzei ori activității desfășurate de avocat.
Solicită judecarea cauzei în lipsă.
Examinând cererea în raport de motivele de recurs și dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
Referitor la excepțiile tardivității formulării recursului și netimbrării, tribunalul le apreciază ca fiind neîntemeiate pentru considerentele ce urmează:
Conform art.301 C.P.Civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu prevede altfel.
În speța dedusă judecății, se poate observa că pentru recurent comunicarea hotărârii se consideră efectuată la data de 10.01.2013, dată menționată pe dovada întocmită de agentul procedural, în timp ce rezoluția privind primirea cererii de recurs poartă data de 15.01.2013.
Prin urmare, raportând termenul de recurs prevăzut de lege la cauza de față, se constată că la data introducerii cererii de recurs termenul nu era împlinit, ultima zi pentru depunerea cererii fiind 26.01.2013.
Privitor la excepția netimbrării recursului se reține că recursul vizează capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, capăt de cerere care nu este supus timbrajului potrivit ordinului nr.760/C/1999, art.14 care arată că nu se timbrează: cererile de îndreptare a erorilor materiale, tranzacțiile intervenite între părți în cursul procesului civil, cererile accesorii privind cheltuielile de judecată, precum și cererile pentru exercitarea căilor de atac în astfel de situații.
În ceea ce privește fondul recursului, tribunalul reține că singura critică adusă sentinței vizează soluționarea capătului de cerere referitor la cheltuielile de judecată.
Analizând actele dosarului de fond, se constată că în mod eronat prima instanță a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, deși prin cererea reconvențională cât și prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei pârâtul reclamant a făcut precizarea că dorește obligarea reclamanților pârâți la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu de expert și onorariu de avocat.
Având în vedere cele mai sus reținute, faptul că la dosarul cauzei se află dovezi privind efectuarea acestor cheltuieli, iar pretențiile reclamantului au fost admise prin sentința recurată, și aplicând dispozițiile art. 274 C.pr. civ. care stabilește că partea care cade în pretenții, la cerere, va fi obligată la cheltuieli de judecată, tribunalul apreciază întemeiate susținerile recurentului referitor la soluția instanței de fond cu privire la acest capăt de cerere.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată la care reclamanții pârâți vor fi obligați acesta va fi stabilit și prin raportare la prevederile art. 276 C.pr.civ. având în vedere obiectul cauzei, ieșirea din indiviziune, și faptul că aceasta profită tuturor.
În raport de considerentele ce preced și aplicând dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 9 C.pr.civ., tribunalul apreciază întemeiat recursul și urmează să dispună admiterea acestuia și modificarea în parte a sentinței civile în sensul obligării reclamanților pârâți la cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepțiile tardivității și netimbrării recursului.
Admite recursul civil declarat de recurentul pârât M. N., cu domiciliul în comuna Brezoaele, ., împotriva sentinței civile nr.1230/20.11.2012, pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți M. A. cu domiciliul în București, sectorul 6, ..6, ., ap110, M. G. M., cu sediul în București, ., ., ..
Modifică în parte sentința, în sensul că obligă pe reclamanți să plătească pârâtului suma de 366 lei și compensează cheltuielile reprezentând onorariile pentru avocați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26.04.2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
I. M. | P. G. | C. G. |
GREFIER
A. Ghiorghița
Judecătoria Răcari
Dosar fond_
Judecător fond A. V.
Redact. I.M./ Tehnoredact .A.Gh./O.N.
3 ex /24.05.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 829/2013. Tribunalul... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 72/2013. Tribunalul... → |
|---|
