Anulare act. Decizia nr. 209/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 209/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 2386/283/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.209
Ședința publică din 07.10.2013
Instanța compusă de:
Președinte - S. D.
Judecător - C.-M. G.
Grefier - Acxinia N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant D. M., domiciliat în P., ., nr.118, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 256/04.03.2013 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți B. V., domiciliată în P., ., nr.120, județul Dâmbovița, B. G. D., domiciliat în comuna Crevedia, ..25, județul Dâmbovița, M. L. S., domiciliată în P., .. 5, ., D. A., domiciliată în București, ., ., . și Ș. G., domiciliată în comuna Tărtășești, .. 3, județul Dâmbovița, având ca obiect anulare act.
Apel legal timbrat, cu taxa judiciară de timbru în sumă de 380,50 lei, achitată conform chitanței nr. 7863/26.08.2013 emisă de UAT Oraș P. și timbru judiciar de 5 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant asistat de avocat O. S., avocat S. I. reprezentând pe intimații pârâți.
Grefierul de ședință referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, măsurile dispuse de instanță.
După referatul cauzei ,președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând ca fiind legal îndeplinită.
Avocat O. S., apărătorul apelantului reclamant, depune la dosar împuternicire avocațială. Solicită un nou termen de judecată pentru a depune la dosar borderou cu înscrisuri, respectiv acte de stare civilă, pentru a face dovada că apelantul este fiul soției supraviețuitoare a defunctului B. T..
Tribunalul pune în discuție cererea defunctului B. T..
Avocat S. I., apărătorul intimaților pârâți, se opune cererii, la dosar sunt acte de stare civilă și nu vede ce alte acte mai poate să depună.
Tribunalul constată că în cauză nu este necesară proba cu înscrisuri, respectiv acte de stare civilă care să ateste că apelantul este fiul soției supraviețuitoare, întrucât nu se contestă starea civilă a apelantului și faptul că acesta este fiul soției supraviețuitoare .
Avocat O. S., apărătorul apelantului reclamant, arată că nu mai are cereri de formulat, excepții de invocat, lămuriri de dat sau probe de administrat.
Avocat S. I., apărătorul intimaților pârâți, arată că nu are cereri de formulat, excepții de invocat, lămuriri de dat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, lămuriri de dat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat O. S., apărătorul apelantului reclamant, având cuvântul, solicită admiterea apelului, casarea sentinței apelate, trimiterea cauzei spre rejudecare.
Avocat S. I., apărătorul intimaților pârâți, având cuvântul, solicită respingerea apelului, păstrarea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică. Solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul dispozițiilor art.150 din vechiul Cod de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei P. sub nr._ la data de 29.12.2011 reclamantul D. M. a chemat în judecată pe B. V., B. G. D., M. L. S., D. A. și Ș. G., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- anularea în tot a certificatului de moștenitor nr.73/24.02.1998 de pe urma defunctului B. I.T. decedat la data de 26.02.1970, deoarece prin fraudă la lege a fost exclusă de la moștenirea acestuia soția supraviețuitoare B. E., mama sa, și la a cărei moștenire vine cu cotă întreagă în calitate de unic moștenitor, întrucât nu s-a declarat în fața notarului public și calitatea acesteia de moștenitoare a soțului său, defunctul B. I.T.; B. T.T., Cosicof M. și Mahara I. fiind copiii defunctului dintr-o căsătorie anterioară;
- constatarea calității de moștenitor: reclamantul D. M., moștenitor unic al soției supraviețuitoare a defunctului B. I.T., D. A., moștenitor unic al defunctei Mahara I., Ș. G. – moștenitor unic al defunctei Ș. G., B. V. – soție supraviețuitoare, B. G. D. și M. L. S. – fii ai defunctului B. T. T.;
- partajarea averii rămase de pe urma acestuia, care se compune din: 1000 mp teren intravilan, situat în P., .; 600 mp teren intravilan arabil, situat în P., ., în continuarea terenului de la pct.1; 4000 mp teren extravilan categoria fâneață, situat în P. . intravilan pășune, situat în P., pct.”Roghină”; o casă de 28 mp construită în 1950 situată în P., ., nr.120.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat ca, la data decesului lui B. I.T. avea ca moștenitori de gradul I pe defunctul B. T. T., in prezent decedat si la cărei mostenire vin in calitate de fii: B. G. D. si M. L. S., iar in calitate de sotie supravietuitoare B. V., cat si pe cele doua fiice Costicof M. si Mahara E.. La data decesului, defunctul B. I.T. avea insa in calitate de sotie pe mama sa B. E., el fiind dintr/o alta casatorie a acesteia. Mai arata ca dupa decesul lui B. I.T., mama sa defuncta B. E., a stapanit in fapt si in drept bunuri succesorale, respectiv o suprafata de teren de paroximativ 600 mp, teren intravilan arabil, situat in ., nr.120. Reclamantul a mai arătat că a avut o relație deosebit de buna cu defunctul B.: T., fratele sau vitreg, dar in prezent moștenitorii acestuia îl șicanează în dreptul său de proprietate, astfel încât nu înțelege să renunțe la dreptul ce i s-ar fi cuvenit de pe urma defunctei sale mame B. E..
Prin sentința civilă nr. 256 /04.03.2013, Judecătoria P. a admis excepția lipsei calității procesual active și a respins acțiunea formulată de reclamantul D. M., în contradictoriu cu pârâții B. V., B. G. D., M. L. S., D. A. și Ș. G., ca fiind introdusă de o persoană fără calitate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul D. M. în contradictoriu cu pârâții B. V., B. G. D., M. L. S., D. A. și Ș. G., a învestit instanța cu acțiune în anulare prin care a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr.73/24.02.1998 de pe urma defunctului B. I.T. decedat al 26.02.1970, motivat de faptul că prin fraudă la lege a fost exclusă de la moștenirea acestuia soția supraviețuitoare B. E., decedată la data de 08.06.1997 și la a cărei moștenire vine cu cotă întreagă în calitate de fiu (unic moștenitor).
Analizând excepția lipsei calității procesual active a reclamantului invocată de pârâți prin întâmpinare, prima instanță a reținut:
Conform art.137 C.pr.civ. instanța va soluționa cu prioritate excepțiile de fond și de procedură care fac de prisos soluționarea fondului.
Instanța de fond a mai reținut că o condiție pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv, al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material supus judecății.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a reținut că, reclamantul este moștenitorul defunctei B. E. decedată la data de 08.06.1997, în calitate de descendent, că B. I.T. a decedat în anul 1970, având ca moștenitori pârâții din prezenta cauză conform certificatului de moștenitor nr.73/1998.
De asemenea, a mai reținut că reclamantul, prin apărător a invocat faptul că are calitatea procesual activă venind la moștenire prin reprezentarea mamei sale în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului B. I. T..
Prima instanță a avut în vedere dispozițiile art.664-668 C.civ. reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii în virtutea căruia un moștenitor legal de un grad mai îndepărtat numit reprezentant urcă în gradul locul și drepturile ascendentului său numit reprezentat care este decedat la data deschiderii moștenirii, pentru a se culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia din moștenire, dacă s-ar mai fi aflat în viață, faptul că reprezentarea succesorală este admisă în privința descendenților copiilor defunctului și în privința descendenților din frați și surori. Întrucât reprezentarea derogă de la principiile devoluțiunii legale a moștenirii dispozițiile care o prevăd sunt de strictă interpretare, în consecință nici o altă persoană nu poate beneficia de ea.
Revenind la caracterele juridice ale dreptului la moștenire ale soțului supraviețuitor această parte vine la moștenire numai în nume propriu (neputând veni prin reprezentare și nici nu poate fi reprezentat).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamantul D. M., care a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că în mod nelegal s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în temeiul disp. art. 664 -668 Cod civil, instanța de fond considerând ca reprezentarea succesorala este un beneficiu al legii in virtutea căruia un moștenitor legal de un grad mai îndepărtat numit reprezentant, urca in gradul si in drepturile ascendentului sau numit reprezentat care este decedat la data deschiderii moștenirii pentru a se culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia din moștenire, daca s-ar mai fi aflat in viata; că încadrarea juridica este făcuta pe vechiul cod civil, dar instanța completează argumentarea si limitează posibilitatea reprezentării succesorale numai in privința descendenților copiilor defunctului si in privința descendenților din frați si surori, concluzionând că nicio alta persoană nu poate beneficia de ea; că nu este o abordare corectă privind reprezentarea succesorală dată de instanță, în sensul că ar fi admisibila culegerea cotei de către soțul supraviețuitor „numai dacă aceasta ar fi în viață” și că el nu ar avea dreptul sa solicit această cotă, pentru că se poate observa că la data decesului lui B. I. T., soția dumnealui, mama apelantului, trăia; că în calitatea sa de moștenitor gradul I a soției supraviețuitoare a defunctului B. I. T., trebuia sa culeagă din averea acestuia, obiectul dosarului fiind anulare certificat de moștenitor si in subsidiar, partaj, astfel încât admiterea excepției nu este corect soluționată de instanță; că în baza art. 137 Cod proc.civ., instanța de fond a argumentat ca este prioritară rezolvarea excepțiilor de fond si de procedură, fără a ține cont ca prin încheierea din 13.11.2012 a unit excepția cu fondul, astfel încât dosarul trebuia sa-si urmeze cursul probatoriu până la sfârșit; că celelalte probe propuse de acesta au fost trecute cu vederea, s-au respins cereri obligatorii in dezlegarea pricinii și anume solicitarea făcuta in sensul ca, pe cale de adresă la Primăria P., să se ofere detalii privind desființarea partidei de rol a defunctei B. E., fără acordul acesteia sau al lui, ca moștenitor al acesteia; că instanța de fond a respins cererea privind solicitările acestuia ce au ca obiect - cererea completatoare, in care solicită aducerea la masa bunurilor de partajat si a unui teren care a aparținut defunctului B. I. T., si care in mod bizar a fost reconstituit numai in numele lui B. T. T.; că B. E., mama reclamantului, soția supraviețuitoare a lui B. I. T., a acceptat succesiunea soțului său, deoarece marea majoritate a bunurilor imobile terenuri, au fost stăpânite in mod continuu până la decesul său, așa cum a demonstrat prin actele depuse la dosar pag. 106, 107, 108; că în mod absolut bizar, fără o solicitare a sa, partida de rol a mamei sale a fost desființată si nici până în acest moment nu a înțeles cum s-a putut face acest lucru; că a intrat in posesia copiei certificatului de moștenitor a lui B. I. T., despre care nu a avut cunoștință si a observat că, de rea-credință, ceilalți moștenitori au dezbătut succesiunea defunctului și nu au declarat ca moștenitor legal pe mama sa, soția supraviețuitoare, soțul ei decedat la 26.02.1970; că mama sa a acceptat atât succesiunea soțului său prin stăpânirea si plata impozitelor aferente, pentru averea pe care o avusese soțul său; că a investit instanța cu prezentul proces pentru ca mama lui avea calitate de moștenitor legal fiind soție supraviețuitoare și avea in conformitate cu art.970, 971 si art.972 alin. l lit. a) cod civil dreptul la 1/4 din averea succesorală ce a aparținut soțului său; că a luat cunoștința de existența certificatului de moștenitor nr.73 din 24.02.1998 privind pe defunctul B. I. Traina, după ce a solicitat eliberarea anexei 24 nr. l 1181/25.05.2011 de la Primăria P., si după ce s-au făcut verificările la evidentele succesorale ale Camerei Notarilor Publici si ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, care prin încheierea nr.3239 din 23.06.2011 i-a comunicat ca succesiunea lui B. I. T. fusese dezbătută in secret in anul 1998 de ceilalți moștenitori, fără a se declara si soția supraviețuitoare B. E.; că în ceea ce privește încheierea din 13.11.2012, instanța de fond nu a înțeles argumentarea de fapt si de drept pe care a adus-o in apărare; că susținerea apărătorului reclamantului s-a referit la art.970 si următoarele Cod civil, nu la art.976 cum a fost consemnat in încheiere; că reclamantul D. M. este moștenitor gr. I - fiu pentru defuncta sa mama B. E., conform art. 964 Cod civil si calitatea dumneaei de soție supraviețuitoare nu poate sa o anuleze nimeni, cota dumneaei pentru ca trăia la momentul când drepturile ei succesorale s-au născut, trebuind a fi culeasă de el, că singurul ei moștenitor.
La data de 03 septembrie 2013 intimații-pârâți B. V., B. G. D., M. L. S., D. A. și Ș. G. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelul, menținerea sentinței civila nr.256. pronunțata in dosarul civil nr._ arătând că primul motiv de apel este neîntemeiat; că in mod legal a fost admisă lipsa calități procesuala a reclamantului in temeiul art. 664-668 cod civil, întrucât reprezentarea se aplica numai descendenților copiilor defunctului si descendenților din frați si surori ai defunctului, astfel apelantul nu se află în această grupa de moștenitori, fiind o persoana străină de moștenirea lui B. I. T.; că faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra celorlalte capete de cerere, este o consecință a lipsei calității procesuale active; că al doilea motiv de apel, în parte este întemeiat in ceea ce privește faptul că B. E. a fost soția lui B. I. T. si la decesul acestuia la 26-02-1970, venea la moștenire alături de B. T. T., dar nici o data nu s-a dezbătut succesiunea; că ei au dezbătut moștenirea lui B. T. T., conform actelor de proprietate ale acestuia si nici un bun care făcea parte din moștenirea lăsata de B. E. nu a fost trecut in moștenirea lăsată de B. T. T.; că în situația in care ar fi fost încălcate drepturile lui B. E., aceasta ar fi fost singura îndreptățită sa solicite anularea actelor de moștenire de urma defunctului B. T. Train si solicite partajarea bunurilor ramase de la B. L T.; că atâta timp cât B. E. nu a contestat ca o parte din bunuri sunt stăpânite de B. T. și nu a solicitat partajarea masei succesorale ramase de pe urma lui B. I. T., apelantul nu avea aceasta calitate după moartea mamei sale, fiind un terț, acesta fiind fiul lui B. E. dintr-o altă
căsătorie.
În drept au fost invocate dispozițiile art.115 Cod procedură civilă.
Tribunalul, examinând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, reține următoarele:
Prin cererea inițială de chemare în judecată înregistrată sub nr._, reclamantul D. M. a chemat în judecată pe pârâții B. V., B. G. D., M. L. S., D. A. și Ș. G., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea în tot a certificatului de moștenitor nr.73/24.02.1998 de pe urma defunctului B. I.T. decedat la data de 26.02.1970, eliberat prin fraudă la lege și excluderea de la moștenirea acestuia a soției supraviețuitoare B. E., mama sa, să se constate calitatea de moștenitor a pârâților și a sa; să se dispună partajarea averii rămase de pe urma defunctului.
Tribunalul reține că potrivit art. 85 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 republicată în Monitorul Oficial din 18.10.2011 „Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.” Și că, în conformitate cu dispozițiile
Tribunalul mai reține că acțiunea de ieșire din indiviziune nu este o acțiune exclusiv personală deoarece drepturi cu caracter exclusiv personal sunt acele drepturi a căror exercitare implică o apreciere subiectivă din partea titularului lor, ceea ce nu este cazul cu acțiunea de partaj ce aparține deopotrivă tuturor coindivizarilor, ea putând fi exercitată și de creditor, în condițiile în care acesta are un interes serios și legitim.
În speță, apelantul reclamant a făcut dovada că este unicul moștenitor al defunctei sale mame B. E. (conform certificatului de moștenitor nr. 3/1998 aflat la fila 9 din dosar) și că, în această calitate, are dreptul să exercite toate acțiunile patrimoniale la care avea dreptul defuncta sa mamă inclusiv acțiunea având ca obiect anularea certificatului de moștenitor eliberat de pe urma defunctului său soț cu omiterea ei, în calitate de soție supraviețuitoare și acțiunea de partaj a bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului B. I. T., soțul mamei sale decedat anterior acesteia.
Ca urmare, tribunalul constată că reclamantul apelant a făcut dovada existenței unui drept subiectiv respectiv al unui raport juridic de drept material în care sunt părți și intimații pârâți, justificându-și calitatea procesuală activă, cu atât mai mult cu cât din motivarea în fapt a acțiunii principale și a cererii completatoarea de la fila 64 rezulta clar că acesta solicită anularea certificatului de moștenitor și partajarea bunurilor succesorale în calitate de moștenitor al mamei sale, ca succesor al unui coproprietar și nu în calitate de moștenitor al defunctului B. I. T. și că în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
Pentru considerentele mai sus expuse, astfel că, față de dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul declarat de reclamant, va anula sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUM ELE LEGII
DECIDE
Admite apelul civil declarat de apelantul reclamant D. M., domiciliat în P., ., nr.118, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.256/04.03.2013, pronunțată de Judecătoria P., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți B. V., domiciliată în P., ., nr.120, județul Dâmbovița, B. G. D., domiciliat în ..25, județul Dâmbovița, M. L. S., domiciliată în P., ..5, ., ., D. A., domiciliată în București, ., ., . și Ș. G., domiciliată în comuna Tărtășești, ..3, județul Dâmbovița.
Anulează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 07.10.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR,
S. D. C.- M. G. GREFIER,
Acxinia N.
j.f. D. F. I.
Dosar nr._
Judecătoria P.
Red. SD
Tehnored. .> 8 ex./10.10.2013
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 699/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Fond funciar. Decizia nr. 995/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
