Pretenţii. Decizia nr. 32/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 32/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 3640/232/2011
DOSAR NR._ RECURS
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 32
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2013
Președinte: D. Ș.
Judecător: G. S.
Judecător: A. S.
Grefier: I. M.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurenta reclamantă S.C. O. P. S.A., cu sediul în municipiul București, sectorul 1, ., împotriva sentinței civile nr. 2356 pronunțată la data de 04.09.2012 de către Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă M. A., cu domiciliul ales la Cabinetul de avocatură „G. D.” din municipiul Târgoviște, ., ., și cu intimatul intervenient în interesul pârâtei B. E. Judecătoresc „M. S.”, cu sediul în municipiul Târgoviște, .. 37A, ., având ca obiect pretenții.
Prezența părților și dezbaterile susținute au fost consemnate în încheierea pronunțată la data de 08 ianuarie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la data de 15 ianuarie 2013, pentru a da posibilitate intimatului intervenient în interesul pârâtei B. E. Judecătoresc „M. S.” să depună la dosarul cauzei note scrise, dar și intimatei pârâte lipsă, dată la care, deliberând, a pronunțat următoarea decizie civilă:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._, reclamanta S.C. O. P. S.A. a chemat în judecată pe pârâta M. A., solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 3.482 lei, actualizată la data plății efective în raport cu indicele de inflație și la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cereri.
În motivarea acțiunii se arată că prin sentința civilă nr.482/1.04.2008 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, ca urmare a cererii de chemare în judecată formulată de pârâtul din prezenta cauză, reclamanta a fost obligată la plata unor compensații bănești reprezentând prime de Paști și de C. pentru anii 2004-2007.
Reclamanta susține că după pronunțarea sentinței mai sus menționate, pârâta a început executarea silită împotriva reclamantei de două ori în baza acesteia.
Prima procedură de executare silită a făcut obiectul dosarului de executare nr. 377/2008 al B. M. D. și M. A. D. și a fost efectuată prin poprire pe conturile reclamantei deschise la Raiffeisen Bank S.A. procedură în cadrul căreia i s-a achitat pârâtei suma de 4.254,80 lei.
A doua procedură de executare silită a făcut obiectul dosarului de executare nr. 45/2009 al B. M. S. și a fost efectuată prin poprirea conturilor reclamantei deschise tot la Raiffeisen Bank S.A., fiind achitată pârâtei suma de 3.482 lei. În concluzie, s-a achitat pârâtei suma de 7.736,80 lei, în condițiile în care suma datorată de reclamantă este de doar 4.254,80 lei.
Invocă art. 1092 cod civil și învederează că, deși întreaga sumă care rezultă din sentință i-a fost achitată în prima procedură de executare silită, pârâta a înțeles, cu rea credință, să obțină executarea aceleiași hotărâri judecătorești prin executare silită și prin intermediul acestei proceduri, să primească o a doua plată de la reclamantă, deși creanța se stinsese, astfel că sumele plătite în plus trebuie să îi fie restituite.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, art. 1092 Cod civil.
Se solicită proba cu înscrisuri.
Anexat, cererii de chemare în judecată s-au depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. 482/1.04.2008 pronunțată de Tribunalul D-ța– Secția Civilă în dosarul nr._, decizia nr. 1836/26.09.2008 a Curții de Apel Ploiești, procese verbale de executare și dispoziții de poprire emise în dosarul de executare nr. 377/2008 al S.C.P. de Executori Judecătorești M. D. și M. A. D. și nr. 45/2009 al B. M. S..
Pârâta M. A. nu a formulat întâmpinare, însă, a contestat prin avocatul ales, primirea ambelor sume de bani
Au fost încuviințate părților probe cu înscrisuri.
La data de 08.05.2012 B. M. S. a formulat cerere de intervenție în interes propriu și în interesul pârâtului, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca lipsită de temei.
În motivare se arată că la acest birou a fost înregistrată cererea de executare silită ce a format obiectul dosarului de executare nr. 45/2009, având ca obiect titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 482/2008 a Tribunalului Dâmbovița, creditoare fiind pârâta, iar debitoare ., București. S-a emis o dispoziție de poprire asupra contului debitoarei la terțul poprit Raiffeisen Bank SA, București pentru suma de 3.482 lei reprezentând creanța din titlul executoriu actualizată cu indicele de inflație și cheltuieli de executare, iar la data de 7.05.2009 a fost restituită către reclamantă suma totală de 64.517 lei cu adresa nr. 46/2009 înregistrată la Raiffeisen Bank Târgoviște sub nr. 7484/2009.
S-a atașat adresa nr. 7484/2009 iar la solicitarea instanței executorul judecătoresc a comunicat și adresa de înființare a popririi în dosarul nr.45/2009, cu dovada de comunicare către reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului, Judecătoria Găești prin sentința civilă nr. 2356/4 septembrie 2012 a admis cererea de intervenție in interesul pârâtei formulată de B. M. S., a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta S.C. O. P. S.A. în contradictoriu cu pârâta M. A. și a obligat-o pe reclamantă la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariul de avocat) către pârât.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în ceea ce privește cererile de intervenție în interes propriu și în interesul pârâtei, formulate de B.E.J. M. S. din Târgoviște, se constată că executorul judecătoresc nu a invocat un drept propriu și nici nu a justificat interesul decât pentru formularea cererii în interesul pârâtei, din înscrisurile atașate reieșind că pârâta nu a mai primit și a doua sumă de bani din executarea pornită în dosarul de executare nr. 45/2008, sumă ce a fost returnată de către executor reclamantei, conform adresei nr. 7484/08.05.2009, prin recipisă de consemnare la CEC Bank Târgoviște, astfel că va fi admisă doar cererea de intervenție în interesul pârâtei.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 482/1.04.2008 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 1836/26.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în același dosar, a fost admisă acțiunea formulată de pârâta din prezenta cauză alături de alții și a fost obligată . în acea cauză, să plătească reclamanților câte 7.799 lei, iar în vederea executării silite a acestui titlul executoriu, creditoarea M. A. s-a adresat mai întâi Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești M. D. și M. A., care a demarat procedura executării silite în dosarul nr. 377/2008, în care s-a emis dispoziție de poprire la data de 20.06.2008 către terțul poprit Raiffeisen Bank București (f 24), după care s-a adresat și B. M. S. din Târgoviște, cererea acestuia formând obiectul dosarului de executare silită nr. 45/2009, în care s-a emis dispoziție de poprire la data de 22.01.2009 către terțul poprit Raiffeisen Bank București (f 26).
A mai reținut prima instanță că potrivit extrasului de cont de la Raiffeisen Bank S.A. depus în copie la fila 25, rezultă că la data de 16.07.2008 reclamanta a virat în contul B. M. D. și M. A. suma de 4.254,80 lei pentru dosarul nr. 377/2008, iar conform extrasului de cont de la fila 28, reclamanta a virat în contul B. M. S., la data de 13.02.2012, suma de 70.503 lei pentru dosarele de executare silită cuprinse între nr.44 și nr.53/2009, în timp ce conform extrasului de cont depus în copie la fila 32 reclamanta a mai virat în contul B. M. D. și M. A. suma de 344.225,50 lei pentru dosarele de executare silită cuprinse între nr.303/2008 și nr.468/2008, însă, nu s-a depus în completare nici o dovadă în sensul că executorul judecătoresc a distribuit de două ori suma către aceeași creditoare pentru dosarul de executare nr. 377/2008.
În schimb, se mai reține că executorul judecătoresc M. S. a solicitat CEC Bank să vireze sumele consemnate în recipisele CEC către terțul poprit Raiffeisen Bank S.A, în contul reclamantei (adresa nr. 7484/08.05.2009, f. 51), deci, o a doua sumă nu a mai fost achitată către pârâtă, ci a fost restituită în conturile reclamantei, deschise la terțul poprit.
Se reține astfel că reclamanta nu a efectuat plata către pârâtă a sumei de 3.482 lei, situație în care nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1092 Cod civil vechi pentru restituirea sumei pretins achitată și nedatorată.
Față de aceste considerente, acțiunea reclamantei a fost apreciată ca fiind neîntemeiată, iar în temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă, constând în onorariul de avocat.
Împotriva sentinței civile menționate a declarat recurs, în termen legal, reclamanta S.C. O. P. S.A., criticând-o pentru nelegalitate de netemeinicie, cu motivarea că în aplicarea dispozițiilor art.1169 Cod civil, potrivit cărora cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, pentru a aprecia asupra mijlocului de apărare invocat de intervenientul B.E.J S. M., respectiv adresa prin care acesta a solicitat CEC Bank să procedeze la virarea în conturile terțului poprit a sumei executată silit în dosarul de executare nr. 45/2009, menționata adresa nu reprezintă o dovadă suficient de concludentă pentru a forma convingerea obiectivă a instanței de judecată cu privire la faptul că recurenta a recuperat efectiv suma de bani executată nedatorat în cadrul celei de-a doua proceduri de executare silită, în condițiile în care intervenientul nu a depus la dosar un extras de cont care să indice faptul că CEC Bank a procedat într-adevăr la efectuarea operațiunilor solicitate.
Se susține că nici nu se cunoaște dacă adresa 7484/08.05.2009 invocată de intervenient, a fost comunicată CEC Bank.
Sub acest aspect, recurenta a evidențiat că efectuând verificări proprii a constatat că nu a fost înregistrată o creditare a contului indicat de intervenient, conform adresei pe care el a atașat-o.
In acest context, recurenta apreciază că în mod obiectiv îi este imposibil să facă dovada unui fapt negativ, respectiv nerestituirea sumei în discuție, astfel că instanța de fond avea obligația să pună în vedere intervenientului să depună la dosar dovezi concludente, iar în lipsa unor astfel de dovezi, să nu ia în considerare susținerile nedovedite.
Recurenta a invocat, totodată, dispozițiile art.1092 Cod civil, potrivit cărora orice plată presupune o datorie, iar ceea ce s-a plătit fără să fie debit, este supus repetițiunii și cum pârâtul a încasat suma datorată în baza titlului executoriu, cu prilejul primei executări silite în dosarul nr. 377/2008 al executorilor judecătorești M. D. și M. A. D., cu rea- credință a solicitat executarea aceluiași titlu pentru a doua oară.
Se solicită admiterea recursului și modificarea, în parte, a sentinței, în sensul admiterii în totalitate a cererii de întoarcere a executării silite.
In drept, se invocă art-304 pct.9 și 3041 Cod procedură civilă.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma probelor administrate, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, tribunalul apreciază recursul ca fiind fondat.
Se reține, din înscrisurile aflate la dosarul de fond, că drepturile bănești cuvenite intimatei pârâte M. A. în baza sentinței civile nr. 482/01.04.2008 a Tribunalului Dâmbovița în cuantum de 4.254 lei, au fost încasate prin procedura executării silite a creditoarei S.C. P. SA, prin intermediul Societății Profesionale de Executori Judecătorești ,,M. D. și M. A. D.”, la 16.07.2008, corespunzător extrasului de cont atașat (fila 25).
Cu toate acestea, același creditor, s-a adresat ulterior și Biroului E. Judecătoresc ,,M. S.” pentru executarea aceluiași titlu executoriu care la 22.01.2009 a emis dispoziția de poprire pentru 3.482 lei la care s-au adăugat cheltuieli de executare, în cuantum de 371 lei (filele 26-27), astfel încât contul debitoarei a fost debitat la 13.02.2009 cu suma de 70.503 lei pentru un număr de 10 dosare de executare.
Deși, intervenientul B.E.J ,,M. S.” a susținut în cerere de intervenție că la 07.05.2009, prin adresa emisă sub nr. 46/2009 și înregistrată la C.E.C Bank Târgoviște sub nr. 7484/08.05.2009 s-a restituit către debitoarea O.M.V P. SA București suma totală de 64.517 lei, în mai multe dosare de executare, incluzând și suma solicitată de creditorul M. A., simplul înscris menționat (fila 51 dosar fond) nu este o dovadă concludentă a virării sumei în litigiu, cu atât mai mult cu cât recurenta a învederat în calea de atac faptul că din verificările proprii nu a rezultat creditarea contului său deschis la Raiffeinsen Bank- Agenția București.
Împrejurarea că executorul a solicitat C.E.C Bank Târgoviște să vireze în contul societății sumele poprite inițial, naște o simplă prezumție a returnării sumelor, însă, în condițiile în care recurenta nu confirmă această operațiune, tribunalul apreciază că în cauză se impune efectuarea unei expertize contabile, având ca obiectiv verificarea acestei susțineri.
Se mai are în vedere că rularea sumelor bănești prin virament, în lipsa documentelor justificative, nu poate fi stabilită cu certitudine decât prin acest mijloc de probă, neputându-se admite în totalitate nici punctul de vedere al recurentei, în sensul de a se admite solicitarea sa, doar în baza înscrisurilor menționate, insuficiente în opinia tribunalului pentru clarificarea problemei dedusă judecății.
Cum în calea de atac a recursului, în conformitate cu dispozițiile art.305 Cod procedură civilă, se pot administra doar înscrisuri noi, în temeiul art.312 alin.5 Cod procedură civilă, se va admite recursul, va fi casată sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probei cu expertiză contabilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil declarat de recurenta reclamantă S.C. O. P. S.A., cu sediul în municipiul București, sectorul 1, ., împotriva sentinței civile nr. 2356 pronunțată la data de 04.09.2012 de către Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă M. A., cu domiciliul ales la Cabinetul de avocatură „G. D.” din municipiul Târgoviște, ., ., și cu intimatul intervenient în interesul pârâtei B. E. Judecătoresc „M. S.”, cu sediul în municipiul Târgoviște, .. 37A, ..
Casează hotărârea recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. Ș. G. S. A. S.
GREFIER,
I. M.
J.F. C. C.
Dosar nr._
Judecătoria Găești
Red. D.Ș/tehnoredact.D.Ș.
3ex./29.01.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 995/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Partaj judiciar. Decizia nr. 147/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
