Contestaţie la executare. Decizia nr. 90/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 90/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 01-02-2013 în dosarul nr. 9284/120/2012
Dosarul nr._ REVIZUIRE
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.90
Ședința publică din 01.02.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE- I. M.
JUDECĂTOR- P. G.
JUDECĂTOR- C. G.
GREFIER - A. Ghiorghița
Pe rol fiind judecarea cererii de revizuire declarată de revizuientul M. Ș., cu domiciliul în localitatea Plopii Slăvitești, ., împotriva deciziei civile nr.882/05.10.2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații C. local al comunei Văcărești, Instituția P. Comunei Văcărești, cu sediul în comuna Văcărești, . dosarul având ca obiect „ revizuire”.
Revizuirea este timbrată cu chitanța nr.1593/23.10.2012, privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei și cu timbru judiciar în valoare de 0,45 lei.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocatul C. A. pentru intimații C. local al comunei Văcărești, Instituția P. Comunei Văcărești, a lipsit revizuientul .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care indică obiectul cererii, stadiul în care se află judecarea cauzei, modul de îndeplinire a procedurii de citare, cu precizările că cererea de revizuiere este timbrată, că, pentru termenul anterior s-a depus la dosar cerere formulată de revizuient prin care solicita în subsidiar suspendarea judecății, după care:
Instanța pune în discuție cerere formulată de revizuient prin care a solicitat suspendarea judecății.
Avocatul C. A., pentru intimații C. local al comunei Văcărești, Instituția P. Comunei Văcărești, precizează că, așa cum a fost formulată și argumentată cererea de suspendare a judecății, nu se poate verifica existența unei eventuale legături între cele două cauze.
Instanța având în vedere că revizuientul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de dispozițiile art 244 C pr. civilă, constatând că nu s-a indicat nici motivul pentru care s-ar impune suspendarea judecății, respinge cererea de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea dosarului nr._ ; nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității și asupra revizuirii.
Avocatul C. A., având cuvântul pentru intimații C. local al comunei Văcărești, Instituția P. Comunei Văcărești, solicită admiterea excepției inadmisibilității revizuirii întrucât s-au invocat prevederile art . 322 Cod procedură civilă și nu ne aflăm în situațiile prevăzute de dispozițiile invocate. Avocatul C. A. solicită, dacă se trece peste excepția invocată, să se respingă cererea de revizuire ca neîntemeiată, să se mențină hotărârea instanței de recurs ca fiind temeinică și legală urmând să solicite cheltuielile de judecată pe cale separată.
Instanța rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra revizuirii de față:
Prin contestația la executare înregistrată la data de 23.01.2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei Târgoviște, contestatoarele C. L. al Comunei Văcărești și Instituția P. Comunei Văcărești, în contradictoriu cu intimatul M. Ș., au solicitat anularea adresei de încuviințare a popririi emisă de B. D. A., în dosarul de executare nr. 443/2011 și a procesului verbal din data de 03.01.2012, precum și suspendarea executării silite în temeiul dispozițiilor art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În motivare, contestatorul a arătat că împotriva Consiliului local al Comunei Văcărești și Instituției P. Comunei Văcărești s-a dispus încuviințarea unei popriri asupra sumelor prezente și viitoare, până la concurența sumei de 1.123.283 lei, că titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită nu este o hotărâre judecătorească propriu zisă ci o ordonanță de plată emisă în temeiul OUG 119/2007, că prin demararea procedurilor de executare silită au fost încălcate dispozițiile art. 372 Cod procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 374 alin.1 Cod procedură civilă.
A mai arătat că în cazul contestației la executare împotriva executării unor ordonanțe de plată emise în temeiul OUG 119/2007 se pot invoca și apărări de fond împotriva titlului executoriu, context în care a arătat că suma ce se solicită a fi executată derivă dintr-un contract de asociere în participațiune, cu nr. 4886, ce a avut ca obiect extinderea iluminatului public în localitatea Văcărești, prin intermediul acestui contract . SRL obligându-se la modernizarea, eficientizarea și extinderea iluminatului public în localitate, urmând să i se achite pentru aceasta suma de 1.100.461,59 lei, că între . SRL și contestator a intervenit contractul de cesiune creanță nr. 580, acesta din urmă având calitatea de cesionar, că suma ce se solicită a fi executată nu este cuvenită, întrucât cedenta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de asociere în participațiune.
Totodată, a arătat că aspectele legate de neexecutarea obligației cedentei au fost invocate și în cadrul procedurii ordonanței de plată dar nu au fost analizate, în contextul procedurii sumare prevăzută de OUG 119/2007, motiv pentru care a solicitat în cadrul contestației efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea construcții, pentru a stabili dacă au fost executate lucrările și dacă au fost respectați parametrii tehnici și calitativi.
Contestația a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 399 cod procedură civilă și a fost legal timbrată cu 204 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 5 lei.
La data de 21.12.2012, intimatul a formulat întâmpinare (f. 30-31), prin care a solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă, respingerea cererii de suspendare a executării silite ca urmare a neachitării cauțiunii.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea adresei de încuviințare a popririi și a procesului verbal din data de 03.01.2012 a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil, întrucât este vorba de o hotărâre judecătorească împotriva căreia nu se pot invoca apărări de fond, conform art. 399 alin. 3 Cod procedură civilă și art. 14 alin. 2 din OUG 119/2007, cu atât mai mult cu cât împotriva sentinței civile nr. 1049/2011 contestatoarele au formulat două cereri în anulare ce au făcut obiectul dosarelor nr._ și_, ce au fost conexate și respinse pe fond.
A mai arătat că la soluționarea cererilor în anulare contestatoarele nu au vrut să formuleze apărări de fond și să administreze nici o probă, inclusiv cea cu expertiză tehnică în construcții, astfel, în cadrul contestației la executare nu mai pot formula apărări de fond, că probele propuse trebuie respinse ca nelegale.
Totodată, în ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită anularea adresei de încuviințare a popririi emise de B. A. D. a solicitat respingerea ca inadmisibil a acestuia întrucât adresele nu sunt acte de executare ce pot fi anulate, ci simple înscrisuri ce însoțesc acte de executare silită, iar în ceea ce privește capătul de cerere privind anularea procesului verbal din data de 03.01.2012 a solicitat respingerea ca tardiv, întrucât trebuia atacat în termen de 15 zile potrivit art. 401 Cod procedură civilă, a fost comunicat contestatoarelor la 30.06.2011, iar contestația a fost înregistrată la data de 23.01.2012.
La data de 24.01.2012, contestatoarele au formulat o nouă contestație înregistrată sub nr._, pe rolul Judecătoriei Târgoviște, care avea același conținut, în plus invocându-se greșita admitere a cererii de emitere ordonanței de plată, în raport de faptul că înscrisurile depuse la dosar aveau semnături diferite, asupra cărora nu se poate aprecia că aparțin reprezentantului legal, că de câte ori debitorul prin obiecțiile făcute a contestat caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, soluția trebuie să fie de respingere a cererii creditorului și că facturile fiscale nu sunt acceptate, fiindcă nu sunt semnate de reprezentantul legal.
Prin încheierea din data de 12.03.2012, instanța a admis excepția litispendenței și a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ .
Cauza a fost soluționată prin sent. civ. nr.1551/12.03.2012 prin respingerea cererii de suspendare a executării silite, respingerea excepției tardivității, admiterea excepției inadmisibilității acțiunii și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
În considerentele sentinței s-a reținut că prin sentința civilă nr. 1049 din 29.04.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul civil nr._ (f. 3-4 dosar executare), având ca obiect ordonanță de plată, instanța a dispus obligarea contestatoarelor din prezentul dosar la achitarea către intimat la plata sumei de 1.100.461,59 lei actualizată cu indicele de inflație la data plății, la plata dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 44 lei.
Prin încheierea din data de 10.06.2011, pronunțată de Judecătoria Dâmbovița în dosarul nr._ (f. 5 dosar executare), a fost încuviințată executarea silită a sentinței susmenționate, la cererea creditorului formulată la data de 02.06.2011 (f. 3 dosar executare).
La data de 28.06.2011 a fost emis procesul verbal de executare nr. 443/2011 și somația cu același număr (f. 6-7 dosar executare), ce au fost comunicate debitoarelor contestatoare la data de 30.06.2011 (f. 8, 9).
La data de 06.09.2011, cererile în anulare formulate de contestatoare împotriva sentinței civile nr. 1049 din 29.04.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul civil nr._ (f. 49-51), au fost respinse prin sentința civilă nr. 1991 din 06.09.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr._ .
La data de 03.01.2012 a fost emis un nou proces verbal, prin care se majorau cheltuielile de executare (f. 14 dosar executare) și adresa de poprire nr. 443/2011 a conturilor contestatoarelor deschise la Trezoreria Municipiului Târgoviște (f. 15 dosar executare).
Sentința civilă nr. 1049 din 29.04.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul civil nr._, este executorie potrivit art. 14 alin. 1 OUG 119/2007.
Totodată, potrivit art. 14 alin. 2 din OUG 119/2007 „împotriva executării silite a ordonanței de plată debitorul poate face contestație la executare, potrivit dreptului comun. În cadrul contestației nu se pot invoca decât aspecte legate de procedura de executare”.
Mai mult, contestatoarele au uzat de cererea în anulare ce le-a fost respinsă.
Ori, toate motivele invocate de contestatoare vizează nelegalitatea titlului executoriu, a sentinței civile ce se execută.
Împotriva acestei sentințe, C. L. Văcărești și Instituția P. comunei Văcărești au declarat recurs arătând în esență că, la declanșarea executării silite au fost încălcate disp. art.374, alin.1 codul de procedură civilă potrivit cărora executarea silită se poate realiza doar în baza unei hotărâri judecătorești ce constituie titlu executoriu.
În mod repetat s-a decis în jurisprudență că pe calea contestației la executare nu se poate cere anularea sau modificarea însăși a titlului executoriu, cu unele excepții. Acesta fiind și cazul în speța de față, hotărârea judecătorească fiind pronunțată în baza OUG 119/2007, legea prevăzând deci posibilitatea creditorului de a invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu.
Au mai învederat recurenții că suma stabilită în titlu executoriu nu este una datorată deoarece creditorul nu și-a îndeplinit obligația asumată prin contractul de participațiune. Totodată, ordonanța de plată nu este admisibilă pentru că facturile fiscale nu au fost acceptate la plată.
În drept, art.3041 Codul de procedură civilă.
Cauza a fost soluționată prin dec. civ nr.882/05.10.2012 prin admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii contestației la executare și anulării adresei de înființare a popririi și procesului verbal din 03.01.2012 din dosarul de executare nr.443/2011.
În considerentele deciziei civile s-a reținut că prin sentința civilă recurată a fost respinsă ca inadmisibilă contestația la executare, instanța apreciind că în situația în care titlul executoriu este reprezentat de o ordonanță de plată rămasă irevocabilă în condițiile exercitării căii de atac a cererii în anulare și respingerii acesteia, pe calea contestației la executare nu mai pot fi formulate apărări privind titlul executoriu.
Sub acest aspect, critica recurentei privit greșita admitere a excepției de inadmisibilitate este considerată neîntemeiată, prevederile art. 14 din OUG 119/2007 confirmând întru-totul soluția instanței. Astfel art. 14 prevede:
„(1) Ordonanța de platã, devenitã irevocabilã ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare, constituie titlu executoriu.
(2) Împotriva executãrii silite a ordonanței de platã debitorul poate face contestație la executare, potrivit dreptului comun. În cadrul contestației nu se pot invoca decât aspecte legate de procedura de executare.”
În raport de aceste considerente, având în vedere că prin sentința civilă 1991/06.09.2011 a fost respinsă cererea în anulare formulată împotriva ordonanței 1049/29.04.2011, iar o parte din motivele de recurs cuprind apărări de fond referitoare la ordonanța de plată, de exemplu nedatorarea sumei la care a fost obligată prin ordonanță, neexecutarea obligației de către cedenta . SRL, lipsa neconfirmarea caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, tribunalul urmează să resping motivele de recurs care vizează aspecte legate de cercetarea fondului titlului executoriu.
Tribunalul constată întemeiată și urmează să admită critica recurentei referitoare la procedura de executare.
Sub acest aspect, tribunalul reține că prin încheierea din 10.06.2011 a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de ordonanța 1049/29.04.2011, ordonanță care nu respectă însă cerința prevăzută de art. 269 C.pr.civ. ce stabilește că, în situația în care legea nu prevede altfel, hotărârile judecătorești vor fi investite cu formulă executorie.
OUG 119/2007 nu conține nici o dispoziție derogatorie în acest sens, stabilind doar caracterul executoriu al ordonanței de plată, art.9, alin.2 din OG 5/2001 (act normativ ce cuprinde norme similare OUG 119/2007, diferind doar sfera persoanelor cărora le sunt aplicabile cele două acte normative) prevăzând expres necesitatea învestirii cu formulă executorie a acestui tip de hotărâri judecătorești.
Necesitatea învestirii cu formulă executorie este una imperativă, aspect ce rezultă din interpretarea art.374, alin.1 Codul de procedură civilă ce arată că hotărârea judecătorească se execută numai dacă este învestită cu formulă executorie, ceea ce înseamnă că lipsa acestei formalități atrage sancțiunea nulității actelor de executare silită efectuate în temeiul unui asemenea titlu.
Prin prisma acestor dispoziții legale, observând titlul executoriu depus în dosarul de executare nr.443/2011, tribunalul constată că acesta nu a fost învestit cu formulă executorie, astfel încât adresa de înființare a popririi și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de judecată ambele din data de 03.01.2012, sunt nelegale.
Împotriva acestei decizii, la data de 03.12.2012 a declarat revizuire revizuentul M. Ș..
În motivarea cererii revizuentul a arătat că prin încheierea pronunțată la data de 20.11.2012 în dosarul nr._ această instanță a stabilit faptul că hotărârea judecătorească pronunțată în temeiul art.14 din OUG 119/2007 este titlu executoriu și nu trebuie învestită cu formulă executorie această lege specială derogând de la legea generală, respectiv codul de procedura civilă.
În consecință decizia este greșită și nu trebuia învestită cu formulă executorie pentru a putea fi pusă în executare silită.
În drept, art.322, pct.2, 9, 10 codul de procedura civilă.
Intimații C. L. al comunei Văcăreiști prin Primar și Primarul comune Văcărești au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire deoarece aceasta nu se circumscrie cazului de revizuire prevăzut de art.322, pct.5 codul de procedura civilă.
Raportat la motivarea cererii, urmează a se constata că acțiunea nu se încadrează în nici unul dintre cazurile de revizuire prevăzute de art.322 codul de procedura civilă.
Pe fondul cauzei, intimații au solicitat respingerea cererii de revizuire pentru că hotărârile judecătorești trebuie învestite cu formulă executorie în situația în care legea nu prevede altfel. Prin dispozițiile OUG 119/2007 legiuitorul nu instituie nici o dispoziție derogatorie în acest sens, făcând vorbire doar despre caracterul executoriu al ordonanței de plată.
În drept, art.326, alin.2 codul de procedura civilă.
Conform art.242, alin.2 codul de procedura civilă solicită judecarea cauzei în lipsă.
Analizând sentința revizuită, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul constată:
Revizuirea conform art.322 C.P.Civ. este acea cale de atac extraordinară care se exercită pentru motivele limitativ prevăzute în textele de lege enunțate mai sus împotriva hotărârilor rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum și a hotărârilor date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
La pct.2 al art.322 C.P.Civ. este prevăzut cazul de revizuire întemeiat pe faptul că instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. Pct. 9 și 10 ale aceluiași text de lege prevede situația în care CEDO a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuire hotărârii pronunțate sau dacă după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională legea, ordonanța sau o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță care a făcut obiectul acelei excepții ori alte dispoziții din actul atacat care în mod necesar și evident nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare.
Din dezvoltarea motivelor de revizuire, rezultă că acestea nu se încadrează în textele de lege pe care se sprijină cererea de revizuire, în realitate criticându-se temeinicia soluției pronunțate prin decizia a cărei revizuire se solicită.
În aceste condiții, instanța va respinge calea de atac, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția inadmisibilității revizuirii.
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul M. Ș., cu domiciliul în localitatea Plopii Slăvitești, ., împotriva deciziei civile nr.882/05.10.2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații C. local al comunei Văcărești, Instituția P. Comunei Văcărești, cu sediul în comuna Văcărești, .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 01.02.2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
I. M. | P. G. | C. G. |
GREFIER
A. Ghiorghița
Red./tehnored. C.G.
2 ex /08.02.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 617/2013. Tribunalul... | Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 167/2013.... → |
|---|
