Pretenţii. Decizia nr. 764/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 764/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 1667/283/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA SECȚIA I CIVILĂ
Decizia Civilă nr. 764
Ședința publică din data de 19 septembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: M. M.
Judecător: B. Brânzică
Judecător: L. B.
Grefier: A. P.
Pe rol fiind judecarea recursului civil promovat de recurentul-reclamant C. I., domiciliat în P., Cartier P. . Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 635/26.06.2013 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, intimat-pârât N. C.-G., domiciliat în P., ., ., având ca obiect ”pretenții”.
Recurs timbrat cu suma de 65,50 lei conform chitanței nr. 9187/10.09.2013 și timbru judiciar de 1,5 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant C. I., lipsă fiind intimatul-pârât.
Procedura de citare legal îndeplinită cu părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul pricinii, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare, ca este legal îndeplinită, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Recurentul-reclamantă având cuvântul precizează că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat în cauză.
Tribunalul, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului de față.
Recurentul-reclamant având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței instanței de fond, în sensul obligării intimatului-pârât la plata sumei convenite între părți potrivit înscrisului intitulat „chitanță”, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul, socotindu-se lămurit, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare asupra recursului civil de față.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei P. sub nr._, la data de 03.09.2012, reclamantul C. I. în contradictoriu cu N. C. G. a solicitat obligarea paratului să-i achite suma de 1.500 lei, cu titlul de pretenții.
In motivarea cererii reclamantul a arătat că la data de 09.03.2012 pârâtul l-a lovit, producându-i contuzii faciale și fracturarea incisivului median superior, eliberându-i-se certificat medico-legal nr. 145/CML/13.03.2012, că s-a prezentat la poliție, unde dl. M. D. a insistat să-l ierte pe pârât și că pârâtul a scris un angajament în care a promis că-l va despăgubi cu suma de 1000 lei, bani pe care îi va da în rate lunare.
Prin sentința civilă nr. 635/26.06.2013 Judecătoria P. a respins acțiunea formulată, cu motivarea că din probele administrate în cauză a rezultat că reclamantul a formulat plângere penala privind pe pârât pentru infracțiunea prevăzuta de art.180 alin 2 Cod penal deoarece l-a lovit în ziua de 9.03.2012 cauzându-i leziuni ce au necesitat 5-7 zile îngrijiri medicale.
S-a mai reținut că potrivit rezoluției din 27.06.2012 a Parchetului P. reclamantul și-a retras plângerea prealabilă și că potrivit prevederilor art.346 alin 4 Cod proc. P.. instanța nu soluționează acțiunea civilă în caz de retragere a plângerii prealabile întrucât retragerea plângerii prealabile este totală și necondiționata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. I., susținând că acțiunea i-a fost respinsă în temeiul art. 346 alin. 4 Cod procedură penală dar că instanța nu s-a pronunțat în acțiunea penală pentru considerentele menționate în textul de lege invocat, pentru ca, pe cale de consecință, să nu soluționeze nici acțiunea civilă.
Recursul a fost întemeiat pe disp. art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
Între părți, respectiv C. I. și N. C.-G. s-a încheiat un înscris sub semnătură privată, semnat de aceștia, respectiv de către reclamant în calitate de parte vătămată și de pârât în calitate de făptuitor, pârâtul obligându-se să-l despăgubească pe reclamant pentru vătămările produse acestuia la data de 09.03.2012, însă cu suma de 1000 lei și nu 1500lei, solicitată de reclamant prin cererea de chemare în judecată.
Pârâtul s-a obligat să achite această sumă în 5 luni consecutiv, începând cu 16.06.2012, data semnării înscrisului, însă nu a făcut dovada că a achitat aceste sume, neprezentându-se pe parcursul judecării cauzei și nedepunând la dosar întâmpinare, necontestând în nici un fel înscrisul sub semnătură privată.
Mai mult, acesta se coroborează cu declarațiile date de pârât în fața organelor de cercetare penală, recunoscând agresarea reclamantului, cu certificatul medico-legal nr. 145/CML/13.03.2012 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Dâmbovița, precum și cu referatul de neîncepere a urmăririi penale față de pârât pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către reclamant.
Prima instanță a respins cererea reclamantului, reținând că retragerea plângerii prealabile este totală și necondiționată, potrivit art. 346 alin. 4 cod procedură penală, instanța nesoluționând acțiunea civilă în caz de retragere a plângerii prealabile.
Tribunalul reține că aceste dispoziții din Codul de procedură penală se referă la nesoluționarea acțiunii civile în caz de retragere a plângerii prealabile de către instanța penală, nimic neîmpiedicând-o pe partea vătămată să se adreseze instanței civile pentru repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat.
Astfel, potrivit disp. art. 131 alin. 2 Cod penal, retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală, iar dispozițiile art. 132 alin. 1 din același cod stipulează că împăcarea părților înlătură răspunderea penală și stinge și acțiunea civilă.
Legiuitorul a prevăzut expres stingerea acțiunii civile doar în cazul împăcării, nu și al retragerii plângerii prealabile, așa cum s-a întâmplat în cazul reclamantului, ceea ce înseamnă că acesta are deschisă calea acțiunii civile, reglementată de disp. art. 998 – 999 Cod civil, conform cărora orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă la repararea acestuia și ale art. 969 și următoare cod civil în temeiul cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și trebuie executate cu bună credință, pentru a-și recupera prejudiciul cauzat prin fapta pârâtului, prejudiciu recunoscut de acesta și neachitat, potrivit probelor administrate în cauză, în cuantum de 1000 lei.
Față de considerentele expuse, tribunalul apreciază că sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7. 8 și 9 și 3041 Cod procedură civilă, recursul urmând a fi admis în temeiul art. 312 Cod procedură civilă și a se modifica în tot sentința recurată în sensul admiterii în parte a cererii reclamantului și obligării pârâtului la plata sumei de 1000 lei către acesta.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul disp. art. 274 Cod procedură civilă intimatul va fi obligat la plata sumei de 196 lei cheltuieli de judecată pentru instanța de fond și recurs, efectuate de către reclamant, reprezentând taxele de timbru achitate de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de recurentul-reclamant C. I., domiciliat în P., Cartier P. . Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 635/26.06.2013 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, intimat-pârât N. C.-G., domiciliat în P., ., .
Modifică în tot sentința recurată în sensul că admite în parte cererea reclamantului și obligă pârâtul la plata sumei de 1000 lei către reclamant.
Obligă intimatul la plata sumei de 196 lei către recurentul-reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată la fond și recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.09.2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
M. M. | B. Brânzică | L. B. |
Proces verbal
Pentru doamna judecător Brînzică B.
Aflată în concediu legal de odihnă
Prezenta se semnează de către noi
PREȘEDINTE SECȚIA I CIVILĂ
G. S.
GREFIER
A. P.
Jud. fond M. I.
Judecătoria P.
Dosar nr._
Red. B.L.
Tehnored. A.G-
3 ex./15.10.2013
← Cereri. Decizia nr. 215/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Întoarcere executare. Decizia nr. 582/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
---|