Anulare act. Decizia nr. 1238/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1238/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 16849/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1238/2013
Ședința publică de la 26 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. G. P.
Judecător M. N.
Judecător L. C. C.
Grefier I. C.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul S. I. împotriva sentinței civile nr._/12.09.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. I., S. L. G., S. M. L., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant S. I. asistat de avocat P. și avocat G. pentru intimații pârâți .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar taxa de timbru stabilită de către instanță după soluționarea cererii de ajutor public judiciar de către recurentul reclamant.
Se ia act că la dosar s-a depus taxa de timbru și timbru judiciar de către recurent și o cerere privind strigarea la sfârșitul ședinței de judecată formulată de apărătorul conventional al recurentului, av. F. P.,cerere rămasă fără obiect prin prezentarea avocatului la strigarea cauzei,după care
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe recurs.
Avocat F. P. pentru re curentul reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului în temeiul art. 312 C.pr. Civilă, casarea sentinței recurate și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.
Arată că instanța de fond nu a înțeles cauza de nulitate și nu a intrat în judecarea fondului,în sumara motivare arată că reclamantul s-a referit la neplata prețului, ,nu au invocat faptul că părțile au convenit un preț pe care cumpărătorul nu l-a achitat, nora a promovat acțiune în evacuare, reclamantul face acțiune de nulitatea actului de vânzare-cumpărare pentru neplata prețului și s-a trecut un preț fictiv pentru încheierea actului respectiv, instanța nu face nici un fel de motivare pe acest aspect, nu se putea cere rezoluțiunea pentru că nu reclamantul nu era în termenul general, s-au încălcat dispozițiile art. 261 pct. 5 C.pr. civilă cu incidenta art. 6 CEDO,instanța avea obligația ca apărările să le facă și cu referire la probele reclamantului, nu s-a făcut nici un fel de apărare,iar în subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea sentintei în sensul admiterii acțiunii și constatarea absolută a nulității actului de vânzare-cumpărare pentru neplata prețului, declarațiile martorilor sunt relevante și atestă că fiul reclamantului le-a spus martorilor că nu a plătit nici un preț tatălui pentru această vânzare,să se observe că actul este încheiat în anul 1997,recurentul locuia în imobilul respectiv,pârâta nu a locuit niciodată acolo, este o perioadă de 15 ani și în permanentă a locuit în acest imobil, voința părților nu a fost de a plăti vreun preț ,acțiunea fiind întemeiată și admisibilă.
Avocat G. pentru intimații pârâți, solicită respingerea recursului și mentinerea sentinței ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată .
Arată că s-a susținut că nu s-a pus niciodată problema achitării unui preț și este vorba de o donație simulată,de la momentul încheierii actului de vânzare-cumpărare au trecut 14 ani și nu s-a pus problema unui demers juridic pentru anularea actului, ulterior decesului fiului reclamantului au intervenit neînțelegeri, reclamantul are a doua locuință, după decesul fiului său nu i-a mai primit în locuință pe pârâți, din conținutul actului rezultă că suma de 4 milioane lei a fost plătită,iar după 14 ani pretinde de nu a primit suma de bani, să se aibă în vedere declarațiile martorilor și nu este reală susținerea că instanța de fond nu a analizat probatoriul,din probe rezultă că suma cu titlu de preț a fost achitată ,dacă intimații nu mai folosesc imobilul este pentru că s-a formulat cerere în evacuare, au intervenit litigii între părți și nu s-a făcut dovada că prețul nu a fost plătit.
În replică, av. F.P. arată că în conținutul actului se arată că s-a plătit prețul ,dar banii nu au fost numărați și plătiți în fața notarului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.06.2012 sub nr._ reclamantul S. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. I., S. L. G. și S. M. L. să se constate nulitatea contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 2524/19.12.1997 având ca obiect casa și terenul din satul U. M., județul D., imobil în care locuiește.
A mai arătat că acel contract s-a încheiat între reclamant și soția sa, în calitate de vânzători și fiul și nora sa, în calitate de cumpărători.
A precizat că după moartea fiului său și a soției sale, nora sa a promovat o acțiune în evacuare împotriva sa, fiind obligat să dezvăluie unei instanțe de judecată adevărata înțelegere pe care a avut-o cu privire la acest imobil.
A mai precizat că fiind în vârstă de 79 de ani, se vede în situația de a fi evacuat din casa în care locuiește și se întreține singur.
A învederat că, cauza de nulitate pe care o invocă este lipsa prețului, ca o condiție de fond pentru valabilitatea contractului.
A mai învederat că niciodată reclamantul și soția sa nu s-au gândit să ceară firului său vreo sumă de bani, ca preț al acestui imobil.
Adevărata voință juridică a fost aceea de a dărui această casă, fără a urmări să primească o contraprestație din partea acestora.
S-a semnat la notar, însă clauzele acelui contract de vânzare-cumpărare, îi permit să promoveze această acțiune în nulitate pentru lipsa prețului.
Cum prețul nu a fost numărat în fața notarului, mențiunea din acte face dovada până la proba contrară.
În dovedire a solicitat administrarea probei cu interogatoriu, martori și înscrisuri.
În drept: prevederile art. 1294-1295 și 1303 și următoarele C.civil.
S-a depus: contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2524 din data de 10.12.1997 și împuternicire avocațială.
La data de 29.06.2012 pârâții au depus întâmpinare față de acțiune față de care solicită să fie respinsă și pe cale de excepție a invocat excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamant în considerarea aspectului că imobilul de locuit ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate se solicită să se constate, contract autentificat sub nr. 2524/10.12.1997, a făcut parte din comunitatea de bunuri a soților, respectiv a reclamantului și soției sale, defuncta E. S.. Astfel conform prezumției instituite din Codul familiei art. 30 C. familiei, orice bun dobândit de către soți în timpul căsătoriei este bun comun al soților.
Prezumția instituită de legiuitor a statuat faptul că dacă nu s e face dovada contrară soții au cote egale de contribuție respectiv ½ fiecare.
Având în vedere cele mai sus precizate dar și faptul că imobilul înstrăinat a făcut parte din comunitatea de bunuri a soților, aceștia au înstrăinat fiecare cota sa devălmașe din bunul comun. Pentru considerentele mai sus arătate a apreciat că reclamantul atâta vreme cât solicită nulitatea contractului de vânzare cumpărare, prin care a înstrăinat împreună cu soția defunctă, acțiunea acestuia este inadmisibilă.
De asemenea, s-a arătat că nu este reala susținerea reclamantului ca nu s-a plătit nici un preț cu privire la imobil. Așa cum rezultă din actul autentic, plata prețului s-a făcut la data la care s-a încheiat contractul, astfel că reclamantul nu poate să conteste acest aspect.
In dovedirea celor arătate a înțeles să se folosească de proba cu martori, înscrisuri și interogatoriu.
La data de 29.06.2012 reclamantul a depus precizare la acțiune prin care a evaluat obiectul cererii la suma de 5000 lei.
La data de 30.06.2012 reclamantul a formulat cerere de reexaminare, cerere ce a fost soluționată prin încheierea de ședință din data de 12.09.2011 pin care s-a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
Prin încheierea de ședință din data de 09.11.2011 instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant și a dispus reducerea taxei de timbru în cuantum de 2571 lei la suma de 1285 lei.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Prin încheierea de ședință din data de 30.11.2011 instanța a încuviințat administrarea probei cu mărturisirea părților.
Prin încheierea de ședință din data de 25.01.2012 instanța a respins excepția inadmisibilității introducerii acțiunii.
Prin încheierea de ședință din data de 22.02.2012 instanța a încuviințat părților proba testimonială cu câte doi martori.
La termenul de judecată din data de 09.05.2012 instanța a dispus audierea martorilor P. M. șI T. D..
La termenul de judecată din data de 05.09.2012 instanța a dispus audierea martorilor R. M. si O. I..
Prin sentința civilă nr._/12.09.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul S. I. în contradictoriu cu pârâții S. I., S. L. G., S. M. L., ca neîntemeiată.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut și constatat următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 10.12.1997 și autentificat sub nr. 2524 de BNP B. A. reclamantul împreună cu defuncta sa soție au înstrăinat către fiul lor S. F. în prezent decedat, imobilul situat în . M. compus din suprafață de 770 mp teren și o casă de cărămidă din 3 camere .
Totodată s-a precizat în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare menționat anterior că prețul vânzării este suma de 4.000.000 lei vechi, preț pe care vânzătorii l-au încasat în întregime înainte de autentificarea actului.
În speță, s-a solicitat a se constata nulitatea absolută a acestui contract motivat de faptul că lipsește una din condițiile de fond pentru valabilitatea contractului și anume prețul.
Și la interpelarea instanței din ședința publică din data de 25.10.2012 apărătorul reclamantei a precizat că acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art.1294-1295 C.civ, respectiv pe lipsa prețului.
Vânzare –cumpărarea, fiind un contract sinalagmatic, dă naștere la două obligații, respectiv obligația vânzătorului are ca obiect lucrul vândut, iar obligația cumpărătorului are ca obiect prețul.
Astfel, în privința prețului, ca obiect al prestației cumpărătorului, acesta trebuie să fie fixat în bani, determinat sau determinabil, sincer și serios, condiții care în cazul în care nu sunt îndeplinite atrag nulitatea contractului de vânzare-cumpărare .
În speța de față, instanța a reținut că aceste condiții au fost respectate, în chiar cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare, vânzătorii declarând că au primit în întregime suma de 4.000.000 lei vechi reprezentând prețul vânzării.
Din depozițiile martorului P. M., martor audiat la propunerea pârâților reiese că acesta în anul 1997 l-a împrumutat pe S. F. cu suma de 4.000.000 lei vechi, bani care îi erau necesari pentru a încheia cu reclamantul un contract de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat în . M., jud. D..
Instanța nu a putut da relevanță declarațiilor martorilor audiați la propunerea reclamantului, întrucât aceștia relatează despre o altă cauză și anume neplata prețului, și nu despre lipsa acestui, preț care a fost stipulat expres în contractul de vânzare-cumpărare.
Astfel, s-a reținut că nu se poate constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare pentru lipsa prețului atâta timp cât acesta îndeplinește toate condițiile care atrag nulitatea, o eventuala neplata a prețului reprezentând o altă cauză juridică, diferită de lipsa prețului.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr._/12.09.2012, a declarat recurs reclamantul S. I., prin care a solicitat în principal casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În esență, recurentul a arătat că motivarea instanței de fond este sumară și confuză, străină de temeiul juridic al acțiunii, de cauza de nulitate absolută invocată. Instanța s-a rezumat doar la a motiva irelevanța declarațiilor martorilor propuși de reclamant pentru că aceștia au relatat despre o altă cauză – neplata prețului și nu despre lipsa acestuia. Prețul a fost trecut în contract nu cu scopul de a fi cerut și plătit în realitate, ci formal, fictiv pentru a putea fi scris actul notarial.
Recurentul a arătat că în acțiunea introductivă nu s-a referit la neplata prețului care să deschidă calea unei acțiuni în rezoluțiune, ci la lipsa prețului ce atrage nulitatea contractului. Din declarațiile martorilor reiese că niciodată părțile contractului de vânzare-cumpărare nu s-au înțeles să ceară și să plătească vreun preț pentru imobilul ce a format obiectul contractului. Instanța a încălcat art.26 pct.5 C.proc.civ și art.6 CEDO pentru neanalizarea probelor testimoniale administrate și lipsa răspunsului motivat la susținerile din cuprinsul acțiunii.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 C.proc.civ.
Recursul a fost timbrat cu taxă de timbru în cuantum de 600 lei achitată prin chitanțele_/19.03.2013 și nr._/25.06.2013 și timbru judiciar de 5 lei, taxă de timbru ce a fost redusă în urma admiterii cererii de ajutor public judiciar prin încheierea din 14.05.2013.
Intimații-pârâți S. I., S. L. G., S. M. L. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat.
În esență, s-a arătat că sentința civilă este legală" și temeinică, în mod corect instanța de fond apreciind că în cauză cumpărătorii imobilului au achitat suma de bani stabilită cu titlu de preț aspect ce a rezultat din depozițiile martorilor audiați și menționat chiar în conținutul contractului. De la data încheierii actului de vânzare-cumpărare au trecut peste 40 de ani, timp în care reclamantul nu a formulat un astfel de demers în justiție.
În continuare, intimații au arătat că prezenta acțiune este menită să suspende propriul lor demers juridic ce a vizat evacuarea reclamantului din imobil.
Examinând actele și lucrările și lucrările dosarului, prin prisma criticilor recurentului și în raport cu prevederile legale incidente, incluzând art.3041 C.proc.civ, Tribunalul reține următoarele:
Conform art.1294 Cod civil, vânzarea-cumpărarea este un contract prin care una dintre părți – vânzătorul – strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părți – cumpărătorul – care se obligă în schimb a plăti vânzătorului prețul bunului vândut.
Pentru a fi valabil încheiat, contractul de vânzare-cumpărare trebuie să întrunească anumite elemente conform art.948 C.civil: consimțământul, capacitatea părților, obiectul (lucrul vândut și prețul), o cauză licită și forma pentru contracte solemne.
Din cuprinsul contractului autentificat sub nr.2524/10.12.1997 (f 4), Tribunalul constată că reclamantul împreună cu defuncta sa soție au înstrăinat către fiul lor S. F., în prezent decedat, imobilul situat în . teren în suprafață de 770 mp și casă de cărămidă. Prețul vânzării s-a stabilit la suma de 4.000.000 lei vechi. Părțile au citit și semnat actul în fața notarului, consimțind la autentificarea acestuia, iar constatările proprii ale notarului privind prezența părților sau declarațiile acestora fac dovada până la înscrierea în fals.
Prețul reprezintă obiectul prestației cumpărătorului și trebuie să fie fixat în bani, determinat și determinabil, neîndeplinirea vreuneia dintre aceste condiții atrăgând nulitatea contractului de vânzare-cumpărare conform art.1295 C.civil.
Din mențiunile contractului încheiat în cauză, Tribunalul reține că prețul îndeplinește aceste condiții iar sub aceste aspecte, sunt nefondate susținerile recurentului în sensul că instanța de fond ar fi cercetat o altă cauză – neplata prețului, - și nu "lipsa prețului", fictivitatea lui din contractul de vânzare-cumpărare.
Chiar motivarea instanței de fond la înlăturarea declarației martorului reclamantului vine să contrazică criticile formulate întrucât rezultă în mod evident că aceasta a soluționat și cercetat cauza prin prisma limitelor învestirii sale legate de inexistența prețului – cauză de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare și nu de neplata sa. În acest sens, instanța precizează în mod expres că nu va da relevanță declarațiilor martorilor audiați la propunerea reclamantului întrucât aceștia relatează despre o altă cauză și anume neplata prețului, și nu despre lipsa acestuia, preț care a fost stipulat expres în contractul de vânzare-cumpărare.
Nu s-a procedat la audierea martorilor pentru a se analiza condițiile rezoluțiunii pentru o eventuală neplată a prețului însă din depozițiile martorilor propuși de pârâți – P. M. și R. M. rezultă implicit convenirea unui preț în contractul de vânzare – cumpărare, de vreme ce cumpărătorul de atunci, fiul reclamantului, în prezent decedat, s-a preocupat de obținerea unui împrumut pentru a putea plăti prețul vânzării.
În acest sens, martorul P. M. a relatat că l-a împrumutat pe S. F. cu suma de 4 milioane lei pentru ca acesta să încheie cu părinții săi un contract de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul casă și teren situat în U. M., jud.D., aspect care reiese și din declarațiile celeilalte martore R. M..
Depozițiile martorilor propuși de reclamant sunt apreciate ca nerelevante ca urmare a lipsei coroborării lor cu alte probe și a faptului că nu au luat cunoștință în mod direct de cele relatate, fiind martori indirecți.
Toate aceste aspecte, mențiunile actului autentic și împrejurarea că reclamantul a așteptat 14 ani să promoveze cererea dedusă judecății, coroborate cu faptul că a fost introdusă o dată cu acțiunea pârâților privind evacuarea sa, sunt de natură să formeze convingerea instanței că demersul judiciar este nefondat și de natură a pune în pericol siguranța circuitului civil.
Pe cale de consecință, Tribunalul în baza art.312 alin.1 C.proc.civ, va respinge recursul ca nefondat.
În ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată, Tribunalul va reține că dreptul la un proces echitabil include în conținutul său o lichidare corespunzătoare a cheltuielilor de judecată astfel că în conformitate cu dispozițiile art.274 alin.1 C.proc.civ, potrivit cărora, partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată, va obliga recurentul la plata către intimați a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în recurs, dovada prin chitanța nr.14/20.05.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurentul reclamant S. I. împotriva sentinței civile nr._/12.09.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. I., S. L. G., S. M. L..
Obligă recurentul la plata către intimați a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2013
Președinte, I. G. P. | Judecător, M. N. | Judecător, L. C. C. |
Grefier, I. C. |
Red.jud.I.G.P.
08.07.2013
Tehn.S.V./2 ex.
Jud.fond: M.Z.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 714/2013. Tribunalul DOLJ | Accesiune. Decizia nr. 1299/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
