Contestaţie la executare. Decizia nr. 1351/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1351/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 09-07-2013 în dosarul nr. 9558/215/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1351/2013
Ședința publică de la 09 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. N.
Judecător R. L. Z.
Judecător G. C. F.
Grefier C. C. S.
Pe rol, pronunțarea asupra contestației formulată de contestatoarea . & CONSULTING SRL în contradictoriu cu intimata . IFN SA BUCUREȘTI CU SEDIUL ALES LA CABINET DE AVOATURĂ C. M., reținută spre rejudecare prin dec. civ. 669/28.03.2012, după casare sentinței civile nr._ din 15 noiembrie 2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ , având ca obiect contestație la executare reținut spre rejudecare prin dec. civ. 669/28.03.2012.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la 19 iunie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, și când tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 260 C.p.civ. a amânat succesiv pronunțarea la data de 26 iunie 2013, 03 iulie 2013 și pentru astăzi 09 iulie 2013.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin contestația la executare formulată la data de 28.03.2011, înregistrată sub nr._ la Judecătoria C., contestatoarea, . & CONSULTING SRL, a solicitat admiterea contestației la executare împotriva actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 49/E/2011 al B. Asociați T.-N. și Terpovici cu sediul în C., ..15, județul D. și pe cale de consecință anularea acelor de executare silită ce fac obiectul dosarului. De asemenea, în temeiul art. 403 C.proc.civ, s-a cerut suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.
În fapt, contestatoarea arată că la data de 24 martie 2011, prin somația emisă în cadrul dosarului nr. 49/E/2011 de către B.EJ. T.-N. și Terpovici, s-a pus în vedere să se conformeze contractului de leasing financiar încheiat între societatea, . & CONSULTING SRL și S.C. I. L. ROMÂNIA IFN S.A. sub nr._/01.02.2008, în sensul de a preda bunul, respectiv autoturismul obiect al contractului de leasing și de a achita un debit în sumă de 17.545,38 lei.
A aratat contestatoarea, că debitul pretins a existat în sarcina sa - în sumă de 14.125 lei, creditoarea, S.C. I. L. ROMÂNIA IFN S.A. întemeindu-și pretențiile pe o . 16 facturi, toate emise în data de 21 decembrie 2010, ca fiind aferente ratelor de leasing nr. 19-34, toate aceste rate fiind achitate de contestatoare, conform planului de eșalonare anexă la contractul de leasing în condițiile în care creditoare nu a emis facturi - astfel: Rata nr. l9 a fost achitată cu O.P. nr.50/08.10.2009, Rata nr. 20 a fost achitată cu O.P. nr. 51/02.11.2009, Rata nr. 21 a fost achitată cu O.P. nr. 52/02.11.2009, Rata nr. 22 a fost achitată cu O.P. nr. 59/04.12.2009, Rata nr. 23 a fost achitată cu O.P. nr. 01/02.02.2010, Rata nr. 24 a fost achitată cu O.P. nr. 02/02.02.2010, Rata nr. 25 a fost achitată cu O.P. nr. l3/29.03.2010, Rata nr. 26 a fost achitată cu O.P. nr. 05/14.05.2010, Rata nr. 27 a fost achitată cu O.P. nr. 06/14.05.2010, Rata nr. 28 a fost achitată cu O.P. nr. l5/28.06.2010, Rata nr. 29 a fost achitată cu O.P. nr. 64/29.07.2010, rata nr. 30 a fost achitată cu O.P. nr. 72/27.09.2010. Rata nr.31 a fost achitată cu O.P. nr. 69/07.09.2010, Rata nr. 32 a fost achitată cu O.P. nr. 80/03.11.2010, Rata nr. 33 a fost achitată cu O.P. nr. 83/09.12.2010, Rata nr. 34 a fost achitată cu O.P. nr. 84/09.12.2010.
Mai arată contestatoarea, că ratele sunt achitate integral până la data de 24 martie 2011, când a achitat rata nr. 37 din planul de eșalonare conform contractului de leasing - prin O.P. nr. 11, în sumă de 516,74 lei.
Mai mult, în debitul pretins de către creditoare în cadrul executării silite este inclusă și suma de 3.983,64 lei - menționată în factura ILIRO nr._/21.12.2010 ca reprezentând penalități de întârziere pentru neachitarea, până la acea dată, a ratei nr. 19 din contract.
A considerat contestatoarea că penalitățile nu sunt datorate, societatea achitând ratele (inclusiv rata nr. 19) datorate contractual, chiar și în situația în care creditoarea nu a mai emis facturi în perioada septembrie 2009 - decembrie 2010. Rata nr. 19 - la care sunt calculate, la data de 21.12.2010, penalitățile în sumă de 3.983,64 lei - era achitată de . & CONSULTING SRL încă din luna octombrie 2009 (cu O.P. nr. 50/08.10.2009).
Deși, contul S.C. I. L. ROMÂNIA IFN S.A. a fost creditat periodic de societatea, . & CONSULTING SRL cu contravaloarea ratelor pe care le datora contractual, creditoarea emite - în data de 21 decembrie 2010 - cele 16 facturi prin care facturează ratele deja achitate de S.C. T. L. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L., precum și o . alte sume, nedatorate (taxe de somație și penalități de întârziere) și solicită executarea silită a societății contestatoare.
De asemenea arată contestatoarea că achitarea de către S.C. T. L. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L. a celor 16 facturi emise în data de 21 decembrie 2010 de către S.C. I. L. ROMÂNIA IFN S.A. ar echivala, de fapt, cu o plată dublă a ratelor de leasing menționate în respectivele facturi.
Totodată, la data de 24 ianuarie 2011, era achitată rata din leasing pentru care creditoarea a emis factura ILIRO nr._/10.01.2011, în sumă de 557,36 lei - cu O.P. nr. 02/24.01.2011, precum și taxa de înscriere arhivă - în sumă de 37,20 lei - cu O.P. nr. 03/24.01.2011, sume care figurează însă la poziția 2 și respectiv 3 din situația debitului pe care creditoarea o datează 26 ianuarie 2011 și o anexează în susținerea cererii de executare silită.
Conform dispozițiilor art. 379 alin.l Cod procedură civilă, executarea silită nu poate avea ca obiect decât o creanță certă, lichidă și exigibilă, în cauză nefiind într-o asemenea situație; dimpotrivă, creanța care face obiectul executării silite în cadrul dosarului nr. 49/E/2011 - al Biroului Executori Judecătorești Asociați T.-N. și Terpovici nu există, sumele fiind achitate în întregime, cu mult anterior începerii executării silite.
Față de aceste considerente contestatoarea a solicitat anularea somației emise în cadrul dosarului de executare nr. 49/E/2011 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați T.- N. și Terpovici, precum și procesul-verbal privind cheltuielile de executare, exonerarea contestatoarei de plata sumei de 3420,38 reprezentând cheltuieli de executare, această sumă nefiind datorată, încetarea executării silite în dosarul nrl 49/E/2011.
La data de 09.05.2011 la solicitarea instanței a fost înaintat de B. Asociați T.- N. și Terpovici, dosarul de executare nr. 49/E/2011.
La data de 03.06.2011, intimata, S.C. I. L. ROMÂNIA IFN S.A., a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată si menținerea tuturor formelor de executare inițiate de Biroul Executorului Judecătoresc Asociați Talpa-N. si Terpovici ca fiind temeinice si legale.
Intimata a arătat că a încheiat cu S.C. T. L. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L. contractul de leasing numărul_, având ca obiect dreptul de folosința a unui autovehicul marca DACIA L. LAUREATE GPL 1.4, . UU1LSDAEH39171821, număr de înmatriculare_, locator/finanțator și proprietar al acestui autovehicul fiind I. L. ROMANIA IFN S.A, că după data încheierii contractului și după achitarea avansului, debitoarea S.C. T. L. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L. nu a respectat termenele scadente pentru plata ratelor de leasing, deși art. 10 pct. 10.3. din contractul de leasing prevede că: "Utilizatorul are obligația să achite (...) ratele de leasing la valoarea stabilită conform planului de eșalonare a ratelor, parte integrantă a Contractului de L. in termen de maxim 14 (paisprezece) zile de la data emiterii facturii."
Ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale de plată a ratelor de leasing restante, precum și de predare a autovehiculului închiriat în sistem leasing pe cale amiabilă, fiind inițiată procedura executării silite împotriva debitoarei S.C. T. L. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L., pentru recuperarea debitului restant si a bunului al cărui proprietar este societatea noastră.
Cu privire la suspendarea executării silite arată intimata, în calitate de creditor că ar fi grav prejudiciată prin imposibilitatea de a-si recupera creanța si bunul al cărui proprietar este, iar o asemenea măsura ar fi abuzivă favorizând doar debitoarea in a continua o situație ce încalcă grav prevederile contractuale la care a aderat prin semnarea contractului de leasing.
Cu privire la susținerea contestatoarei de „anulare a somației emisa in cadrul dosarului nr. 49/E/2011 al Biroului executor Judecătoresc Asociați Talpa-N. si Terpovici intimata consideră că este total neîntemeiata, intrucat debitoarea nu și-a respectat termenele de plată a ratelor de leasing, fapt care a dus la rezilierea de drept a contractului de leasing.
Totodată debitoarea a cunoscut si acceptat inca de la încheierea contractului de leasing cuantumul fiecărei rate de leasing, precum si termenul scadent al acesteia, având posibilitatea sa le achite chiar in eventualitatea in care nu ar fi primit facturile emise de societate, in baza planului de eșalonare a ratelor emis către acesta de la data încheierii contractului de leasing. Executarea silita efectuata de către B. Talpa-N. si Terpovici în dosarul nr. 49/E/2011 este doar consecința nerespectării prevederilor contractuale de către debitoare.
Arată intimata că legea însăși recunoaște dreptul de a recupera, atât bunul precum și contravaloarea ratelor de leasing până în momentul predării acestuia, așa cum se prevede expres la art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing modificată prin Legea nr.287/2006: „Dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligația de plată a ratei de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la scadența prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul si să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing".
Precizează intimata că odată cu semnarea contractului de leasing contestatoarea a semnat si acceptat planul de eșalonare a ratelor, anexa la contractul de leasing nr._, de unde reiese clar cuantumul fiecărei rate de leasing, astfel încât plata acestor rate, reprezintă o obligație asumată prin contractul de leasing încheiat si acceptat de aceasta.
Totodată, conform art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing modificată prin Legea nr. 287/2006 prevede: ..contractele de leasing ,(...). constituie titluri executorii", iar o condiție expresă pentru ca respectivul contract să constituie titlu executoriu este rezilierea acestuia din vina exclusivă a utilizatorului.
Având în vedere faptul că utilizatoarea S.C. T. L. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L. nu și-a respectat obligațiile contractuale, a reziliat contractul de leasing nr._, încheiat cu acesta.
Rezilierea contractului a intervenit de drept, in speța de fata, in baza pactului comisoriu de gradul IV inserat în art. 12.4 „întârzierea la plată a Utilizatorului cu mai mult de 30(treizeci) de zile a oricărei rate de leasing scadente, integral sau parțial", caz de neîndeplinire a obligațiilor contractuale, în care Finanțatorul, în speță societatea noastră are dreptul la „a rezilia Contractul fără a mai fi necesară punerea în întârziere si fără nici o altă formalitate prealabilă sau complementara, intervenție a instanțelor judecătorești sau arbitrale sau îndeplinirea vreunei alte formalități”.
Din situația de plați anexata se poate observa că utilizatoarea a efectuat plăți nerespectând termenele de plată așa cum erau prevăzute în contractul de leasing, pe care l-a semnat si acceptat.
Intimata arată că a emis lunar facturi conform contractului de leasing, pe care contestatoarea deși avea obligația sa le achite nu si-a îndeplinit aceasta obligație.
Conform art. 10 pct. 10.9.1 „In caz de întârziere a plații oricăror sume de bani datorate de Utilizator (...) Finanțatorul va avea dreptul sa aplice Utilizatorului si penalități de întârziere in valoare de 0,35% din suma restanta pentru fiecare zi de întârziere."
Cu privire la susținerea contestatoarei, „ratele sunt achitate integral pana la data de 24 martie 2011, când am achitat rata nr. 37 din planul de eșalonare", intimata arată că din cauza faptului că nu au fost achitate taxele de somație datorate conform contractului, din sumele achitate de către contestatoare s-au acoperit restanțele în ordinea vechimii lor, cum este prevăzut și la art. 10 pct. 10.8 din contractul de leasing.
Astfel că, plățile efectuate de către utilizatoare acoperă cele mai vechi facturi indiferent de titlul cu care a fost efectuata plata. Astfel, suma de 516,74 lei achitata in data de 24.03.2011 a fost repusa pe factura nr._/21.12.2010. Din suma de 557,36 lei achitata in data de 24.01.2011 a fost repusă suma de 215,94 lei pe factura nr._/21.12.2010 si suma de 341,42 lei a fost repusa pe factura nr._/10.02.2010. Suma de 37,20 lei achitată in data de 24.01.2011 a fost repusa pe factura nr._/21.12.2010, așa cum reiese din situația de plați pe care o atașează la dosarul cauzei.
Referitor la solicitarea contestatoarei „sa dispuneți exonerarea S.C. T. L. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L. de plata sumei de 3.420,38 lei - reprezentând cheltuielile de executare", intimata precizează ca potrivit art. 3717 alin. 2 Cod proc.civ., cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt in sarcina debitorului urmărit.
Prin încheierea de ședință din data de 07.06.2011 instanța a admis cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare și a dispus suspendarea executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 49/E/2011 al B. T. –N. și Terpovici întemeiată pe titlul executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr._/01.02.2008 încheiat între . FIN S.A. și . CONSULTING SRL, până la soluționarea contestației la executare ce face obiectul prezentului dosar.
Prin sentința civilă nr._/15 noiembrie 2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea . & Consulting SRL, în contradictoriu cu intimata . IFN SA București .
Au fost anulate toate actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 49/E/2011 al B. Asociați T.-N. și Terpovici.
S-a dispus încetarea executării silite începute în dosarul de executare nr. 49/E/2011 al B. Asociați T.-N. și Terpovici.
A fost admisă în parte cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
A fost obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum total de 1706,4 lei, din care 204 lei taxă de timbru, 802,4 lei onorariu expert și 700 lei onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Între părți s-a încheiat contractul de leasing nr._/01.02.2008, prin care intimata . IFN SA în calitatea de finanțator și contestatoarea . & CONSULTING SRL în calitate de utilizator au convenit transmiterea de către finantator către utilizator a dreptului de folosință asupra autoturismului L. Laureate GPL 51.4.
Considerând că debitoarea, . & Consulting SRL, nu și-a achitat ratele de leasing la termen, creditoarea . IFN SA a precizat în adresa comunicată la data de 19.07.2011 (f. 268) ca a reziliat la data de 10.08.2009 contractul de leasing nr._/01.02.2008.
Pentru executarea contractului s-a adresat B. Asociați T.-N. și Terpovici la data de 07.02.2011, pentru a se începe executarea silită împotriva debitorului, . & Consulting SRL, pentru recuperarea sumei de_ lei și a autoturismului Dacia L. Laureate, fiind format dosarul de executare nr. 49/E/2011.
În cadrul acestui dosar de executare, la data de 18.03.2011, a fost emisă somația adresată debitorului și procesul verbal de stabilire cheltuieli executare (f. 57, 58 dosar executare), somație primită de debitoare (f. 59 dosar executare).
Prin acest act, a fost somată debitoarea să achite suma de_,38 lei și să predea bunul ce face obiectul contractului de leasing.
În speță, contestatoarea a contestat somația și procesul verbal de stabilire cheltuieli executare, acestea fiind singurele acte de executare emise în dosarul de executare nr. 49/E/2011 al B. Asociați T.-N. și Terpovici, motivat de faptul că nu datorează suma respectivă întrucât și-a executat obligațiile contractuale la termen.
Analizând înscrisurile de la dosar, instanța a constatat că susținerea contestatoarei este întemeiată pentru următoarele considerente.
Deși intimata a precizat că la data de 10.08.2009 a reziliat contractul de leasing nr._/01.02.2008, instanța constată că nu a făcut în nici un mod dovada acestei rezilieri, și, mai mult decât atât, a emis ulterior acestei date, înscrisuri contrare celor susținute. Astfel, la data de 10.01.2011, a emis o adresă (f. 49, 50) către contestatoare prin care i-a adus la cunoștință planul de eșalonare modificat în urma recalculării dobânzii pentru ratele de leasing începând cu 01.01.2011. Or, din moment ce contractul ar fi fost reziliat, nu se explică o astfel de adresă prin care debitorului i se indicau noile rate de dobândă, temeiul indicat de . IFN SA fiind chiar art. 10.5 din contractul părților.
Rezultă, deci, că la data începerii formelor de executare silită, contractul de leasing era în derulare, nefiind reziliat.
Instanța a mai constata că, deși potrivit contractului de leasing, finanțatorul trebuia să emită lunar facturi fiscale pentru ratele și dobânzile datorate de utilizator, nu s-a conformat acestor prevederi.
Cu toate acestea, utilizatorul a achitat ratele la intervale de aproximativ o lună, conform graficului de rambursare anexă la contract.
Din examinarea modului de emitere a facturilor fiscale de către intimata, expertul contabil, B. F., a constatat în raportul de expertiză întocmit în cauză (f. 285-302) că facturile fiscale pentru ratele de leasing de la nr. l la nr. 18, inclusiv, au fost emise in general la data de 10 a fiecărei luni, așa cum rezulta din facturile emise pe perioada 10.03._08.
Tot în raportul de expertiză s-a stabilit că facturile fiscale pentru ratele de leasing, de la nr. 19 pana la nr. 34, inclusiv, au fost emise, toate deodată la 21.12.2010, acestea nefiind emise, lunar, la data de 10 a fiecărei luni, stabilita de finanțator (intimata), iar facturile pentru ratele de leasing nr. 35 si 36 (ultima rata de leasing facturata) au fost emise la data de 10 a fiecărei luni (respectiv 10.01.2011 si 10.02.201).
În acest caz, prin expertiza contabila s-a constatat că intimata nu a respectat prevederile art. 10.2 din contractul de leasing in cauza, prezentate mai sus.
De asemenea, intimata a emis cele 18 facturi la data de 21.12.2010, după ce contestatoarea achitase deja, prin virament, aceste debite (rata si dobânda) lunar, fără a avea la baza facturi fiscale, sumele plătite fiind calculate de contestatoare, pe baza planului de eșalonare a ratelor de leasing.
Prin urmare, în cazul ratelor de leasing de la nr.19 la nr. 34 inclusiv, aceste debite au fost plătite anterior, lunar, pe baza planului de eșalonare a ratelor deoarece intimata nu a mai emis facturi fiscale, lunar, pentru aceste debite.
În ce privește valoarea debitului pretins de intimată, prin raportul de expertiză s-a constatat că sumele plătite de contestatoare, lunar, in contul ratelor de leasing de la nr. 19 la nr. 34 inclusiv, au fost mai mici decât cele facturate de intimata (ulterior termenului de plata din contract stabilit de intimata) la data de 21.12.2010, deoarece în sumele facturate la aceasta data, au fost cuprinse si alte sume (comision lunar de gestiune, diferențe de curs valutar, cota modificata de TVA 24%, calculate de intimata la data de 21.12.2010) care nu puteau sa fie avute in vedere de contestatoare, la data plații efective a fiecărei sume.
In acest caz, expertiza contabilă a constatat diferențe de sume neachitate de contestatoare, față de sumele facturate de intimată, toate deodată, în aceeași zi și cu mare întârziere, cu nerespectarea clauzelor contractuale de către intimata.
Instanța a apreciat că aceste diferențe nu îi pot fi însă imputabile contestatoarei care și-a executat obligațiile contractuale de plată la termen a ratelor de leasing.
În aceste condiții, intimata a calculat penalități de întârziere, in cota de 0,35% pe zi (conform contractului de leasing) deși contestatoarea își achitase, fiecare rata de leasing conform planului de eșalonare, dar fără facturi fiscale emise de intimata.
Cu atât mai mult, deși ratele de leasing de la nr. 5 la nr. 10 au fost achitate integral până la scadența menționată în facturile fiscale aferente, intimata a calculat și facturat, pentru fiecare din aceste rate, penalități de întârziere.
De asemenea, chiar dacă în contract nu se prevede explicit data scadenței fiecărei rate și nici în planul de eșalonare a ratelor, acest lucru nu permite intimatei să stabilească în mod unilateral data scadentei fiecărei rate de leasing.
Deși intimata a comunicat, periodic către contestatoare situația
unor plăți considerate de intimată ca fiind restante, pe baza unor înștiințări de
plata, expertul contabil a constatat că taxele de somație cuprinse in facturile emise de intimată, nu se justifică, din lipsa unor documente justificative însoțitoare, pe baza cărora intimata le-a facturat.
Prin urmare sumele facturate cu titlu de penalități nu sunt datorate de debitoarea ce și-a executat obligația de plată a ratelor.
S-a concluzionat în raportul de expertiză că deși partea contestatoare figurează cu sume neachitate, către intimata, in valoare de 1100,59 lei (inclusiv TVA), reprezentând comisioane de gestiune si diferențe de curs valutar (aferente fiecărei rate de leasing), precum si diferențe TVA aferente, datorita modificării cotei de TVA (24% in loc de 19%), calculate in mod nejustificat de intimata la data de 21.12.2010 pentru sume nedatorate la aceasta data, suma de 1100,59 lei nu este datorata de contestatoare deoarece intimata nu a emis facturi la data scadentei aferente fiecărei rate lunare de leasing pe perioada 10.09._10, deși contestatoarea a achitat lunar ratele pentru aceasta perioada.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expert contabil B. Forian, dar și celelalte înscrisuri de la dosar, instanța apreciază că, contestatoarea . & Consulting SRL nu datorează sume de bani intimatei . IFN SA în temeiul contractului de leasing nr._/01.02.2008, astfel că în mod greșit a fost începută executarea silită împotriva acesteia.
Cum executarea nu poate fi pornită, potrivit art. 379 C.p.c., decât în temeiul unei creanțe certe, lichide și exigibile, iar intimata nu are o creanță certă împotriva contestatoarei, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru pornirea executării silite împotriva acesteia, executarea silită începută împotriva contestatoarei fiind nelegală.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata . IFN SA București, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că sentința se bazează pe o apreciere greșită a situației de fapt, o interpretare greșită a probelor administrate, precum și a dispozițiile legale în materie.
Din situația de fapt a raporturilor contractuale dintre părți, reiese foarte clar că nu a comis nicio greșeală când a demarat procedura de recuperare a bunului finanțat de societatea recurentă și a debitului înregistrat la contractul de leasing, pe calea procedurii executării silite.
Recurenta a arătat că intimata, . & Consulting SRL, are o datorie de 13.863,78 lei, debit ce se datorează neachitării ratelor de leasing, a taxelor de somație și a altor cheltuieli la contractul de leasing.
A mai arătat că intimata ca nu a avut decât un drept de folosință asupra autovehiculului, dreptul de dispoziție aparținând recurentei.
Rezilierea contractului a intervenit de drept în baza pactului comisoriu de gradul IV inserat în art.12.4 la contractul încheiat între părți, iar de la data de 10.09.2009 contractul de leasing nr._ a fost stopat la facturare ca urmare a faptului că intimata nu și-a respectat obligațiile de plată a ratelor în conformitate cu dispozițiile susmenționate.
Ulterior, după cum a reținut și expertul contabil, debitoarea a înțeles să își îndeplinească obligațiile de plată a ratelor restante, achitând integral debitul înregistrat, drept pentru care la data de 21.12.2010, prin decizie internă recurenta a hotărât repunerea la facturare a contractului de leasing.
În mod eronat prima instanță a reținut culpa recurentei în stoparea la facturare, ci din culpa exclusivă a intimatei, care la data de 21.08.2009 a fost somată în vederea achitării celor 5 rate de leasing aferente lunilor 02._, însă această nu și-a îndeplinit obligațiile de plată conform contractului pentru a evita procedura de reziliere și de executare silită.
La data de 10 august 2009, data rezilierii inițiale a contractului intimata avea un debit de 2969,30 lei, reprezentând 5 rate de leasing restante, o taxă de somație și taxa de înscriere în Arhiva Electronică.
Recurenta a arătat că la data formulării cererii de executare silită erau incidente dispozițiile art.12.4, iar intimata figura cu facturile emise în data de 21.12.2010 aferente utilizării bunului în perioada de la data rezilierii până la data repunerii în facturare, la care se adaugă factura de rată aferentă lunii ianuarie 2011.
Instanța a interpretat în mod eronat probatoriul administrat, luând în considerente exclusiv expertiza judiciară contabilă, fără a ține cont și de documentele depuse de recurenă la dosar și de actul dedus judecății.
Recurenta a fost în imposibilitatea de a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, întrucât raportul nu i-a fost comunicat.
În ceea ce privește plățile anticipate efectuate de intimată, cu toate că expertul contabil a considerat că există mici diferențe între facturile emise și plățile efectuate de intimata-debitoare, s-a concluzionat că în mod greșit s-a reținut culpa recurentei în nefacturarea lunară a facturilor de rată conform art. 10.2 din contractul de leasing, fapt total eronat.
În conformitate cu dispozițiile art.10.7 din contract plățile anticipate comportă un anumit regim contractual.
Recurenta a menționat că este îndreptățită la facturarea de penalități, precum și a taxelor pentru emiterea înștiințărilor de plată.
Faptul că intimata a efectuat plăți, precizând în ordinele de plată stingerea unui anumit debit, având în vedere că existau debite mai vechi, facturi achitate necorespunzător, imputația plăților s-a efectuat în conformitate cu art.10.8 din contract.
Instanța a reținut numai aspectele favorabile contestatoarei, dând dovadă de imparțialitate prin eludarea dispozițiilor contractuale și legale.
În cauză sunt incidente dispozițiile O.G.nr.51/1997 și art.3711 alin.32 C.pr.civ.
În drept, invocă dispozițiile art.299, art.304 alin.8 și 9 C.pr.civ.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și sensul respingerii contestației la executare.
Recursul a fost legal timbrat.
In susținerea recursului s-au depus înscrisuri constând in înștiințare de plată, factura, situație contabilă ce privind situația ratelor de leasing.
S-au depus concluzii de către recurenta intimata.
Prin decizia civilă nr.669/28.03.2012, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._ *, a fost admis recursul declarat de declarat de intimata . IFN SA BUCUREȘTI CU SEDIUL ALES LA CABINET DE AVOCATURĂ C. M. în contradictoriu cu contestatoarea . & CONSULTING SRL, împotriva sentinței civile nr._ din 15 noiembrie 2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
A fost casată sentința recurată și reținută cauza spre rejudecare și a acorda termen la 09 mai 2012.
Analizând recursul din prisma motivelor invocate si art 304 si 304 indice 1 C., tribunalul a considerat întemeiat pentru următoarele motive:
Instanța de fond a fost investită cu o contestație la executare prin care s-a solicitat anularea formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 49/E/2011 al B. Asociați T.-N. și Terpovici, arătându-se că debitul pentru care a fost pusă în executare nu există. Debitul constă în facturi aferente ratelor de leasing din cadrul contractului_/01.02.2008, prin care intimata . IFN SA în calitatea de finanțator și contestatoarea . & CONSULTING SRL în calitate de utilizator au convenit transmiterea de către finanțator către utilizator a dreptului de folosință asupra autoturismului L. Laureate GPL 51.4.
Cererea de chemare în judecată a fost admisă de instanța de fond, reținându-se in urma administrării probei cu înscrisuri si a probei cu expertiza tehnica în specialitatea contabilitate ca debitul pentru care este executata contestatoarea nu exista fiind achitate ratele de leasing executate. Celelalte debite accesorii ratelor de leasing au fost constate ca nedatorate întrucât s-a reținut ca neemiterea facturilor de către intimata recurenta s-a datorat culpei proprii acesteia si in consecința, diferențele dintre sumele achitate si cele facturate precum si penalitățile nu sunt întemeiate precum si ca taxele de somație cuprinse in facturile emise de intimată, nu se justifică, din lipsa unor documente justificative însoțitoare, pe baza cărora intimata le-a facturat.
Recurenta a criticat soluția instanței pentru o apreciere greșită a situației de fapt, o interpretare greșită a probelor administrate si pentru greșita aplicare a legii, invocându-se ca a intervenit rezilierea de drept în temeiul unui pact comisoriu si ca in consecința executarea silita are este declanșata legal si temeinic.
Pentru o corecta cercetare a fondului, instanța de fond trebuia să stabilească data scadentei ratelor de leasing, data plății ratelor efectuată de către contestatoare, cuantumul datorat pentru fiecare rata de leasing conform reglementărilor contractului de leasing, pentru ca apoi, sa stabilească in ce măsura, ambele părți și-au executat obligațiile, pentru a putea aplica corect dispozițiile legale incidente în speță și pentru a verifica daca apărările intimatei sunt sau nu întemeiate.
Instanța de fond nu a stabilit data scadenței ratelor de leasing, și nu s-a cercetat care este cuantumul ratelor datorat conform contractului de leasing.
Cum litigiul are ca obiect contestație la executare, hotărârea fondului este supusa numai recursului. Pe cale de consecința, tribunalul a analizat recursul si din perspectiva dispozițiilor art 304 indice 1 C..
Față de incorecta cercetare a fondului cauzei sub aspectul temeiniciei, se retine incident art 304 indice 1 C..
Totodată, tribunalul a reținut că modificarea hotărârii nu este posibilă fiind necesară administrarea de probe noi.
Ca atare, urmează pentru o justă judecată sa se administreze noi probatorii, constând in efectuarea unei noi expertize tehnice in specialitatea contabilitate care să stabilească cuantumul ratelor de leasing datorat pentru ratele care la achitare nu au fost precedate de facturi, prezentarea calendarului de efectuare a plăților comparativ cu data de emitere a facturilor, prezentarea detaliata a penalităților solicitate de către intimata recurenta ( pentru care debit – rata neachitata, perioada pentru care au fost calculate).
Întrucât s-a constatat că în speța, deși s-a efectuat o cercetare asupra fondului, aceasta nu a fost corectă, pentru justa soluționare a cauzei fiind necesară administrarea unor noi probatorii, in litigiu sunt incidente dispozițiile art 304 indice 1 C., raportate la art 312 al. 3 teza II C..
In temeiul art 312 al. 3 teza II si al. 4 C., întrucât modificarea hotărârii nu este posibila fiind necesara administrarea de noi probatorii, tribunalul a admis recursul, a casat sentința și a reținut cauza spre rejudecare.
In rejudecare, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize tehnice in specialitatea contabilitate si s-au depus note de sedinta de catre recurenta intimata, precum si inscrisuri.
Analizind cauza in rejudecare Tribunalul retine urmatoarele:
Contestatoarea a solicitat instantei de fond verificarea temeiniciei si legalitatii debitului pus in executare de catre creditoare, in cuantum de 14.125 lei .
D. fiind criticile de fond invederate de catre reclamanta privind cuantumul debitului care au aratat ca debitul a fost achitat in intregime, si apararile intimatei, care au mentionat neplata la termen precum si neachitarea anumitor debite, Tribunalul a retinut ca in speta este necesara efectuarea unei exepertize in specialitatea contabilitate pentru a se stabilite daca platile au fost efectuate, in ce date, daca au fost virate in contul creditoarei, precum si care este componenta debitului.
Din cadrul raportului de exepertiza rezulta debitul a carui executare silita s-a solicitat este comps din venituri facturare, taxa inscriere arhiva electronica, taxa somatie, penalitati pentru ratele 12-18, ratele 19-35. Un alt obiectiv al expertizei a aratat instantei ca debitul real al contestatoarei datorat ratelor de leasing, penalitati si alte taxe, inclusiv ratele virate catre o alta persoana juridica este de 6.497,23 lei. Explicatiile expertei mentioneaza ca din cuprinsul debitului real retinut nu fac parte ratele 10,11,13,15,18,19-21 care desi au fost virate catre o alta persoana juridica au fost recuperate la data de 10.12.2009.
In consecinta, la data depunerii raportului de expertiza din debitul pretins a fi executat de catre creditoare, suma reala datorata este de 6.497,23 lei.
Din inscrisurile ce s-au administrat in cauza in solutionare, rezulta din adresa de la fila 166 ca soldul creditorului in cuantum de 3.961,53 lei a fost transferat creditoarei.
F. de debitul real retinut ca urmare a administrarii raportului de expertiza, Tribunalul retine ca transferul sumei de 3.961,53 lei diminueaza respectiva datorie. Astfel debitul datorat de contestatoare este de 2.535,70 lei reprezentata de diferenta dintre debitul stabilit in raport si suma ce a fost transferata catre creditoare.
F. de cele aratate in in temeiul art 399 al. 3 C., Tribunalul urmeaza sa admita in parte constestatia la executare, sa anuleze actele de executare intocmite in dosarul 49/E/2011 al B. Talpa-N. si Terpovici si sa dispuna executarea silita pentru suma de 2.535,70 lei ca debit rezultat din titlul executoriu reprezentat de contractul leasing.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea . & CONSULTING SRL în contradictoriu cu intimata . IFN SA BUCUREȘTI CU SEDIUL ALES LA CABINET DE AVOATURĂ C. M., reținută spre rejudecare prin dec. civ. 669/28.03.2012, după casare sentinței civile nr._ din 15 noiembrie 2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Anulează actele de executare întocmite în dosarul nr. 49/E/2011 al B.E.J. T.-N. și Terpovici.
Dispune executarea silită pentru suma de 2.535,70 lei ca debit rezultat din titlul executoriu reprezentat de contractul de leasing nr._/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Iulie 2013.
Președinte, M. E. N. | Judecător, R. L. Z. | Judecător, G. C. F. |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.R.L.Z.
Tehn.F.M./3 ex.
Jud.fond.C.M.B.
| ← Revendicare imobiliară. Hotărâre din 17-04-2013, Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Hotărâre din 28-02-2013, Tribunalul DOLJ → |
|---|
