Pretenţii. Decizia nr. 1903/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1903/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 9264/215/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1903/2013
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Judecător G. C. F.
Judecător M. E. N.
Grefier C. C. S.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții M. Ș., M. L. în contradictoriu cu reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR.9 LĂPUȘ ARGEȘ, împotriva sentinței civile nr. 2534 din 15 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ 2001*, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la 06 noiembrie 2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, și când tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 260 C.p.civ., a amânat pronunțarea pentru azi 13 noiembrie 2013.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 24.03.2011 sub numărul de dosar_, reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 9 Lăpuș - Argeș a chemat în judecată pe pârâții M. Ș. și M. L. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata sumei totale de 26.451,78 lei din care suma de 10.258,30 lei cheltuieli de întreținere restante iar suma de 16.193,48 lei penalități de întârziere, percepute de furnizorii de utilități pe perioada martie 2008 – ianuarie 2011.
În motivarea acțiunii, a arătat că pârâții, în calitate de membri ai asociației de proprietari nu și-au achitat cotele-părți din cheltuielile comune de întreținere în perioada martie 2008 – ianuarie 2011, deși au fost somați în nenumărate rânduri în acest sens.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1073 și următoarele cod civil precum și dispozițiile Legii 114/1996 și Legii 230/2007, cu modificările ulterioare.
În dovedire, reclamanta a depus în copie la dosar: fișe de calcul, somație, decizia 238/05.11.2009 a Curții de Apel C., facturi, liste de plată.
La data de 22.04.2011 pârâții au depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care au solicitat admiterea în parte a cererii de chemare în judecată. Au arătat că nu datorează suma de 10.258,3 lei cheltuieli de întreținere întrucât în perioada martie 2008 - martie 2009 au achitat cotele de întreținere. Prin urmare începând cu luna martie 2009 datorează asociației cheltuieli de întreținere însă trebuie să se aibă în vedere faptul că au beneficiat de subvenție.
Cu privire la penalitățile de întârziere în cuantum de 16.193, 48 lei, pârâții au susținut că nu le datorează. Astfel, prin cererea de chemare în judecată reclamanta a susținut că datorează către RA Termoficare suma de 125.472, 1 lei în baza sentinței 363/2008 a Tribunalului D., însă din hotărârea menționată rezultă că reclamanta a fost obligată la achitarea acestei sume pentru perioada 01._, dar în această perioadă au achitat întreținerea la zi.
Anexat întâmpinării au depus la dosar chitanțe, dispoziția 12.444/2010.
Prin concluziile orale formulate cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei, pârâții au solicitat eșalonarea plății debitului.
Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri precum și proba cu expertiza specialitatea contabilitate.
Prin sentința civilă nr. 5731/13.04.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari Nr. 9 Lăpuș în contradictoriu cu pârâții M. Ș. și M. L..
Au fost obligați pârâții la plata către reclamanta a sumei totale de 6429 lei din care suma de 4966 lei cheltuieli de întreținere restante iar suma de 1463 lei penalități de întârziere pe perioada martie 2008 - ianuarie 2011.
Au fost obligați pârâții la 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamanta și reclamanta la 450 lei reprezentând cheltuieli de judecată către pârâți astfel că compensează parțial aceste sume și în final reclamanta va plăti pârâților suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin Decizia Civilă nr. 1626/2012, Tribunalul D. a admis recursul pârâților ca urmare a omisiunii instanței de fond de a se pronunța asupra cererii de eșalonare a plății debitului datorat reclamantei și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr._ la data de 06.11.2012.
Pârâții au mai depus la dosarul cauzei chitanța 136/2011 precum și un număr de patru chitanțe privind achitarea parțiala a debitului stabilit prin sentința civilă 5731/2012, raport de expertiza extrajudiciară, întâmpinare formulată în dosarul_/215/2012.
La data de 11.02.2013 pârâții au depus la dosarul cauzei note scrise prin care au arătat că acțiunea a rămas fără obiect din data de 11.12.2012 întrucât au achitat în întregime debitul stabilit prin sentința 5731/2012, în sumă totală de 6.429 lei.
La data de 31.01.2013 reclamanta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 11.119,94 lei, din care 3166 cheltuieli de întreținere pentru perioada parțial decembrie 2009-ianuarie 2011 și 5279,33 lei pentru perioada martie 2011-mai 2012, precum și penalități în cuantum de 1093 lei pentru perioada parțial mai 2009-ianuarie 2011 și 1581,61 lei pentru perioada februarie 2011-noiembrie 2012.
Prin sentința civilă nr.2534/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă în parte acțiunea privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 9 LĂPUȘ ARGEȘ în contradictoriu cu pârâții M. Ș. și M. L..
Au fost obligați pârâții la plata către reclamanta a sumei totale de 4258,95 lei cheltuieli de întreținere restante și penalitati de întârziere, pe perioada martie 2008 - ianuarie 2011.
S-a dispus eșalonarea debitului in 6 rate lunare în cuantum de 709,82 lei fiecare, începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Au fost compensate parțial cheltuielile de judecata urmând ca reclamanta să plătească pârâților suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că potrivit raportului de expertiza contabilă efectuat în primul ciclu procesual debitul restant al pârâților este în suma totală de 6429 lei, din care suma de 4966 lei reprezintă cheltuieli de întreținere restante, iar suma de 1463 lei reprezintă penalități de întârziere, pentru perioada martie 2008 - ianuarie 2011.
În drept, potrivit art.46 din Lg.230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari iar art.50 din aceeași lege stabilește că asociația are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Potrivit art.49 din Legea nr.230/2007, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată.
Conform dispozițiilor art. 25 alin. 3 din HG nr. 1588/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari “dacă terții impun penalități asociației de proprietari pentru întârzieri la plata facturilor, acestea se vor recupera de la restanțierii la cotele de întreținere, proporțional cu cuantumul restanțelor”.
Susținerea pârâților în sensul că prin chitanțele depuse în rejudecare au achitat în totalitate debitul stabilit prin raportul de expertiza întocmit, nu poate fi primită. Astfel, potrivit chitanțelor 5357/07.08.2012, 5506/10.09.2012, 5725/29.10.2012 și 5914/11.12.2012, pârâții au achitat suma de 2170 lei din totalul debitului stabilit prin raportul de expertiza întocmit în cauză. Cât privește suma de 4262 achitată cu chitanța 136/28.02.2011, instanța constată că aceasta se referă la perioada ianuarie 2007- decembrie 2007. Pe de altă parte, astfel cum rezultă din întâmpinarea formulată de reclamantă în dosarul_/215/2012, suma de 4262 a fost avută în vedere de asociație la calcularea debitului datorat pe luna iunie 2012, regăsindu-se în lista de plata din luna respectivă.
Astfel, instanța a constatat că prin chitanțele de plată depuse la filele 12 și 13 dosar, pârâții au făcut dovada achitării din debitul restant înregistrat în cuantum de 2170,05 Ron urmând ca față de dispozițiile legale mai sus menționate raportate la starea de fapt reținută să admită în parte acțiunea cu consecința obligării pârâților la plata către reclamantă a sumei totale de 4258,95 lei cheltuieli de întreținere restante și penalitati de întârziere, pe perioada martie 2008 - ianuarie 2011.
Față de cererea formulată de pârâți cu privire la eșalonarea plății debitului, instanța a arătat că potrivit art.262 C. poate dispune eșalonarea în situația în care debitorul nu se găsește într-una dintre situațiile prevăzute expres le lege, când nu se poate acorda termen de grație.
Totodată, din înscrisurile depuse de pârâți la dosar cu privire la veniturile membrilor familiei, instanța a constatat că pârâta este singura care realizează venit, motiv pentru care a admis cererea și a dispus eșalonarea plății debitului datorat în 6 rate lunare in cuantum de 709,82 lei fiecare începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții M. Ș. și M. L., arătând că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, urmare achitării întregului debit constatat de expertul C. M. prin expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză în primul ciclu procesual, în sumă totală de 6.429 lei, acțiunea a rămas fără obiect și că acest debit a fost achitat integral în perioada 28.02.2011 – 11.12.2012 așa cum rezultă din expertiza efectuată în cauză de expert T. C.. De la sfârșitul lunii februarie 2012 recurenții nu mai înregistrau față de asociație nici un debit aferent perioadei reclamate întrucât intimata-reclamantă indică fără nici un echivoc că urmează a se calcula penalități doar la debitorul aferent perioadei februarie 2012-iunie 2012. Mai mult, suma de 4.262 lei plătită cu chitanța nr.2376/136/28.02.2012 nu avea cum să stingă un debit aferent perioadei 01.01._07, întrucât recurenții-pârâți și în această perioadă au plătit în plus intimatei-reclamante suma de 3.254,18 lei, așa cum reiese din raportul de expertiză.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 ind.1 C.pr.civ., Tribunalul constată că recursul este nefondat.
Astfel, se constata ca prin actiunea dedusa judecatii, reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 9 Lăpuș - Argeș a chemat în judecată pe pârâții M. Ș. și M. L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata cheltuielilor de întreținere restante pe perioada martie 2008 – ianuarie 2011 si penalităților de întârziere aferente aceleiasi perioade.
Se mai constata ca potrivit raportului de expertiza contabilă efectuat în primul ciclu procesual debitul restant al pârâților pentru perioada martie 2008 - ianuarie 2011 este în suma totală de 6429 lei, din care suma de 4966 lei reprezintă cheltuieli de întreținere restante, iar suma de 1463 lei reprezintă penalități de întârziere, pentru perioada martie 2008 - ianuarie 2011, debit retinut de instanta de fond prin sentinta civila nr. 5731/13.04.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, prin care a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari Nr. 9 Lăpuș în contradictoriu cu pârâții M. Ș. și M. L. si obligați pârâții la plata către reclamanta a sumei totale de 6429 lei din care suma de 4966 lei cheltuieli de întreținere restante iar suma de 1463 lei penalități de întârziere pe perioada martie 2008 - ianuarie 2011.
Se constata ca desi paratii au formulat recurs impotriva sentintei civile nr. 5731/13.04.2012, acestia nu au contestat debitul retinut de instanta de fond ori probele administrate in cauza si, implicit, raportul de expertiza care a stabilit debitul pentru perioada dedusa judecatii, ci paratii au criticat sentinta doar prin prisma faptului ca instanta nu s-a pronuntat asupra apararilor paratilor in sensul esalonarii debitului, iar prin decizia civilă nr. 1626/2012, Tribunalul D. a admis recursul pârâților ca urmare a omisiunii instanței de fond de a se pronunța asupra cererii de eșalonare a plății debitului datorat reclamantei și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, tocmai pentru a analiza si a se pronunta asupra cererii de esalonare a debitului.
Tribunalul mai constata ca in rejudecare, paratii au invocat achitarea debitului stabilit prin chsnetitna civila nr. nr. 5731/13.04.2012 si au depus la dosar chitantele nr. 136/28.02.2011, nr. 5357/07.08.2012, nr. 5506/10.09.2012, nr. 5725/29.10.2012 și nr. 5914/11.12.2012.
Analizand cuprinsul acestor chitante, tribunalul constata ca instanta de fond a analizat in mod corect situatia dedusa judecatii, in raport de probele administrate in cauza si dispozitiile legale aplicabile ( Legea 230/2007 si HG 1588/2008), retinand in mod corect ca prin chitantele depuse, pârâții au dovedit ca au achitat suma de 2170 lei din totalul debitului stabilit prin sentinta civila nr. 5731/13.04.2012, dupa pronuntarea acestei sentinte, astfel incat paratii mai datoreaza asociatiei reclamante suma de 4258,95 lei, reprezentand cheltuieli de întreținere restante și penalitati de întârziere, pe perioada martie 2008 - ianuarie 2011, dispunand eșalonarea debitului in 6 rate lunare în cuantum de 709,82 lei fiecare, începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii
Tribunlul constata ca nu pot fi retinute ca intemeiate sustinerile recurentilor parati in sensul ca au dovedit achitarea integrala a debitului stabilit prin sentinta civila nr. 5731/13.04.2012 si ca instanta in rejudecare ar fi interpretat gresit actele dosarului, intrucat in speta se constata ca suma de 4262 lei inscrisa in chitanța nr.136/28.02.2011 invocata de recurentii parati nu putea stinge vreo parte din debitul stabilit de instanta de judecata la 13.04.2012, dupa administrarea probei cu expertiza contabila, atat timp cat este vorba de o suma achitata inainte de pronuntarea acestei hotarari judecatoresti, si chiar inainte de formularea actiunii deduse judecatii – 24.03.2011, astfel incat este evident ca nu poate privi debitul in suma de 6429 lei stabilit prin sentinta civila nr. 5731/13.04.2012, sentina pe care paratii nu au criticat-o in privinta debitului stabilit la data pronuntarii hotararii, ci doar in privinta omisiunii esalonarii debitului, astfel incat cuantumul debitului la data pronuntarii hotararii si platile achitate de parati inainte de pronuntarea sentintei din 13.04.2012 nu mai pot fi contestate de parati in rejudecarea cauzei sau in prezentul recurs, fiind stabilite definitiv si irevocabil si cu efecte obligatorii pentru parti prin sentinta civila nr. 5731/13.04.2012. Pentru aceste motive, tribunalul constata ca nu prezinta relevanta in privinta solutionarii cauzei, in rejudecare, celelalte aspecte invocate de recurentii parati privind recalcularea debitului paratilor pentru perioada martie 2008 - ianuarie 2011 prin raportul de expertiza extrajudiciara depus in rejudecare ori discutiile ulterioare pronuntarii sentintei nr. 5731/13.04.2012 din sedintele de comitet ale asociatiei de proprietari reclamante in privinta calcularii debitelor paratilor.
Pentru considerentele expuse, constatand ca solutia pronuntata de instanta de fond este legala si temeinica, Tribunalul urmează ca, în temeiul art.312 C.pr.civ, să respinga ca nefondat recursul declarat de pârâții M. Ș. si M. L. .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de pârâții M. Ș., M. L. în contradictoriu cu reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.9 LĂPUȘ ARGEȘ, împotriva sentinței civile nr. 2534 din 15 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ 2001*.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Noiembrie 2013.
Președinte, R. L. Z. | Judecător, G. C. F. | Judecător, M. E. N. |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.M.E.N.
Tehn..S.V./2 ex.
19.12.2013
Jud.fond-E.S.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 78/2013.... | Pretenţii. Hotărâre din 30-09-2013, Tribunalul DOLJ → |
|---|
