Pretenţii. Hotărâre din 28-02-2013, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 10791/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 331/2013
Ședința publică de la 28 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G.
Judecător L. M.
Judecător L. L. B.
Grefier G. D.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta pârâtă C. Județeană de Pensii D., împotriva sentinței civile nr._ din 24.09.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. G., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă R. G., lipsă fiind recurenta pârâtă C. Județeană de Pensii D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, respingerea recursului și depune concluzii scrise la dosar.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ din data de 07.05.2012, reclamanta R. G. a chemat în judecată pe pârâta C. Județeană de Pensii D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei totale de 2875 lei care i-a fost reținută ilegal din pensie în perioada 01.05.2010 – 30.04.2011, cu titlu de rețineri lunare și comision de reținere, în dosarul de executare silită nr. 7/E/2008 al B. I. M..
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că prin sentința civilă nr. 7776/30.04.2010 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ și rămasă irevocabilă prin nerecurare, fiind învestită cu formulă executorie la data de 21.07.2012, a fost admisă contestația la executare formulată de reclamantă în contradictoriu cu intimații B. I. M., C. de Pensii D. și R. A. Termoficare C., s-a constatat perimată executarea silită începută la cererea creditoarei R. A. Termoficare C. împotriva reclamantei, s-au anulat toate actele de executare silită întocmite de B. I. M. în dosarul de executare nr. 7/E/2008, s-a dispus întoarcerea executării silite, în sensul restituirii către reclamantă a sumei de 774 lei reprezentând sume poprite din pensie pe lunile februarie, martie și aprilie 2010 și a fost obligată creditoarea la plata către reclamanta debitoare a cheltuielilor de judecată suportate în cauză.
Deși sentința judecătorească a fost comunicată pârâtei la data de 04.06.2010, aceasta a continuat să poprească veniturile din pensia reclamantei până la achitarea integrală a debitului calculat în dosarul de executare silită nr. 7/E/2008 al B. I. M..
Mai mult, reclamanta a depus la sediul pârâtei în data de 10.05.2010 certificat de grefă privind admiterea cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației la executare, dar cu toate acestea, pârâta nu a suspendat măsura popririi asupra pensiei reclamantei.
În data de 05.06.2012, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond, respingerea ca neîntemeiată, motivând, în esență, că pârâta nu are calitate procesuală pasivă și nu a făcut decât să pună în executare dispozițiile executorului judecătoresc, iar sistarea măsurii popririi ar fi trebuit realizată de executor, acesta având responsabilitatea unui asemenea act, iar în situația admiterii acțiunii, creditoarea RA Termoficare C. s-ar îmbogăți fără justă cauză cu suma debitată din pensia reclamantei în contul executării silite.
La solicitarea instanței, reclamanta și-a precizat acțiunea în scris cu privire la cadrul procesual pasiv dedus judecății prin precizarea depusă la data de 30.05.2012, iar instanța, la termenul de judecată din data de 11.06.2012, a luat act de precizarea scrisă și de declarațiile orale ale reclamantei, în sensul că acțiunea are ca obiect pretenții față de pârâta C. Județeană de Pensii D..
La termenul de judecată din data de 02.07.2012, în temeiul art. 137 al. 1 C.proc.civ., instanța a pus în discuție cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă prin întâmpinare pe care a respins-o motivat prin încheierea de ședință.
Prin sentința civilă nr._ din 24.09.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanta R. G., împotriva pârâtei C. Județeană de Pensii D..
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei totale de 2869 lei reprezentând rețineri din pensia reclamantei în perioada mai 2010 – aprilie 2011, în dosarul de executare silită nr.7/E/2008 al B. I. M. și comision de reținere încasat de pârâtă.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 241,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată suportate în cauză de reclamantă cu titlu de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7776/30.04.2010 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin nerecurare și învestită cu formulă executorie la data de 21.07.2012, a fost admisă contestația la executare formulată de reclamantă în contradictoriu cu intimații B. I. M., C. de Pensii D. și R. A. Termoficare C., s-a constatat perimată executarea silită începută la cererea creditoarei R. A. Termoficare C. împotriva reclamantei, s-au anulat toate actele de executare silită întocmite de B. I. M. în dosarul de executare nr. 7/E/2008, s-a dispus întoarcerea executării silite, în sensul restituirii către reclamantă a sumei de 774 lei reprezentând sume poprite din pensie pe lunile februarie, martie și aprilie 2010 și a fost obligată creditoarea la plata către reclamanta - debitoare a cheltuielilor de judecată suportate în cauză.
Sentința civilă sus-menționată a fost comunicată pârâtei la data de 03.06.2010, conform dovezii de comunicare depusă de pârâtă la dosar (f. 49).
Mai mult, instanța a constatat că, anterior, prin cererea înregistrată sub nr._/10.05.2010 (f. 7), reclamanta a solicitat pârâtei să sisteze măsura popririi luată față de aceasta în dosarul de executare silită nr. 7/E/2008 al B. I. M., în baza certificatului de grefă nr._ din data de 30.04.2010 eliberat în dosarul nr._ al Judecătoriei C., prin care se atesta că prin încheierea din data de 19.03.2010, instanța a admis cererea de suspendare a executării silite în cauză, iar prin sentința civilă nr. 7776/30.04.2010 a admis contestația la executare silită formulată de reclamantă, anulând actele de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr. 7/E/2008 al B. I. M..
Prin urmare, pârâta a luat la cunoștință de cuprinsul dispozitivului sentinței civile definitive nr. 7776/30.04.2010 a Judecătoriei C. încă de la data de 10.05.2010, hotărârea redactată fiindu-i comunicată ulterior, la data de 03.06.2010 și nefiind atacată cu recurs de către pârâta care, în felul acesta, a achiesat implicit la soluția pronunțată.
Deși pârâta avea calitatea de intimată-terț poprit în dosarul nr._ al Judecătoriei C. în care s-a pronunțat sentința sus-menționată, hotărârea fiind pronunțată în contradictoriu inclusiv cu aceasta și fiindu-i, deci, pe deplin opozabilă, nu a respectat dispozițiile instanței și a continuat în mod nelegal poprirea veniturilor obținute de reclamantă din pensie în perioada mai 2010 – aprilie 2011, până la lichidarea totală a debitului calculat în dosarul de executare silită nr. 7/E/2008 al B. I. M., deși actele de executare silită in acest dosar fuseseră anulate de instanță.
Pârâta a luat la cunoștință de conținutul hotărârii judecătorești opozabile, așa cum s-a arătat mai sus, ignorând însă dispozițiile acesteia, deși în calitatea sa de instituție publică și parte în litigiu, avea obligația legală de a se supune sentinței pronunțate și de a sista pentru viitor măsura popririi față de reclamantă, având în vedere că actele de executare silită împotriva acesteia fuseseră desființate. Pârâta avea această obligație indiferent de atitudinea executorului judecătoresc, în sensul că acesta nu a dispus el însuși sistarea popririi.
Din cuprinsul adresei nr. 9152/18.07.2012 comunicate de pârâtă și a înscrisurilor atașate (f. 35 și urm.), rezultă că suma totală reținută pe nedrept din pensia reclamantei în perioada mai 2010 – aprilie 2011, cu titlu de rețineri lunare în aplicarea măsurii popririi și comision pentru reținere de 3% aplicat de pârâtă, este în cuantum de 2869 lei, obținută prin însumarea sumelor lunare reținute, astfel cum au fost prezentate în adresă.
Prin urmare, instanța a reținut că pârâta datorează reclamantei despăgubiri în cuantum de 2869 lei.
De asemenea, nu prezintă importanță în cauza de față faptul că sumele reținute au fost virate în contul creditoarei R.A. Termoficare C., aceasta îmbogățindu-se fără justă cauză, așa cum susține pârâta, întrucât acest aspect nu ține de cadrul procesual dedus judecății.
În drept, raportat la temeiul de fapt al acțiunii reclamantei, astfel cum a fost precizată, instanța a reținut că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile de angajare a răspunderii civile delictuale a pârâtei pentru fapta proprie, în temeiul art. 998-999 C.civ., respectiv:- existența unei fapte ilicite a pârâtei care constă în nerespectarea sentinței civile definitive și irevocabile nr. 7776/30.04.2010 a Judecătoriei C., în care pârâta are calitatea de parte; producerea unui prejudiciu constând în reținerea de sume din pensia reclamantei în perioada mai 2010 – aprilie 2011;existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu care în cauză rezultă ex re, din materialitatea faptei;săvârșirea faptei ilicite cu vinovăție, chiar și sub forma neglijenței sau imprudenței, în sensul art. 999 C.civ., vinovăție care rezultă din împrejurarea că deși i s-a adus la cunoștință hotărârea judecătorească în care figura ca parte, pârâta nu a luat măsuri în vederea respectării dispozițiilor acesteia.
Față de cele expuse, constatând că cererea reclamantei este întemeiată, instanța a admis-o în parte, în limita sumei de 2869 lei care rezultă din actele depuse la dosar de pârâtă și a obligat pârâta la plata acestei sume reprezentând rețineri din pensia reclamantei în perioada mai 2010 – aprilie 2011, în dosarul de executare silită nr. 7/E/2008 al B. I. M. și comision de reținere încasat de pârâtă.
De asemenea, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 274 C.proc.civ., instanța a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 241,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată suportate în cauză cu titlu de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, conform chitanțelor din dosar
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. Județeană de Pensii D., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurenta invocă excepția lisei calității procesuale pasive a acesteia, având în vedere calitatea pe care aceasta a avut-o în cauză care a făcut obiectul dosarului nr._, respectiv cea de terț poprit, sumele poprite fiind numai reținute și apoi virate cu ordin de plată în contul B. I. M..
Consideră că în cauza de față, calitate procesuală pasivă are R.A. Termoficare C. și care a avut calitatea de creditoare în dosarul având ca obiect contestație la executare și că în mod greșit prima instanță a respins excepția invocată de recurentă.
În ceea ce privește poprirea, recurenta a arătat că, având calitatea de terț poprit, au fost respectate prevederile art.452 și urm. C.pr.civ.
Instanța nu a făcut nici aplicarea principiului rolului activ al judecătorului, respectiv cel statuat de art. 129 alin.4 C.pr.civ. care instituie obligația instanței de a ordona probele pe care le consideră necesare și de a pune în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau întâmpinare.
Nu poate fi reținută angajarea răspunderii civile delictuale, atât timp cât recurenta a procedat în conformitate cu art. 1 alin.1 din Legea nr.188/2000.
În conformitate cu art. 454 alin.4 C.pr.civ., cel care trebuia să sisteze poprirea era executorul judecătoresc, care avea obligația de a înștiința de îndată terțul poprit în situația în care debitorul consemnează întreaga valoare a creanței la dispoziția creditorului urmăritor și analogie la speța de față, acesta are obligația de a înștiința terțul poprit și atunci când intervine un titlu executoriu prin care sunt anulate actele de executare în baza cărora s-a înființat poprirea și s-a dispus întoarcerea executării silite.
Recurenta a mai arătat că prima instanță nu a analizat înscrisurile depuse la dosar din care reiese clar că sumele reținute din drepturile de pensie ale intimatei au fost virate lunar în contul de consemnări la dispoziția B. I. M., ca atare, aceasta nu poate fi obligată la plata către intimata a acestor sume, cât vreme recurenta nu a beneficiat de sumele respective.
La data de 29 ianuarie 2013, intimata R. G. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
Intimata a arătat că recurenta are calitatea de pârâtă în cauză, întrucât sumele reținute în perioada mai 2010- 30 aprilie 2011 privesc o perioadă de după pronunțarea sentinței civile nr.7776/30.04.2010, prin care s-a admis contestația la executare a intimatei și s-a dispus întoarcerea executării silite.
Analizând actele și lucrările cauzei, tribunalul constată că recursul nu este fondat.
În speță nu se contestă împrejurarea că, deși prin încheierea din 19.03.2010 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. a fost suspendată executarea silită prin poprirea pensiei debitoarei R. G. iar ulterior, prin sentința nr.7776/30.04.2010 pronunțată în același dosar a fost admisă contestația la executare formulată de aceasta, a fost constatată perimarea executării silite începute de B. I. M. în dosarul nr.7/E/2008, recurenta C. Județeană de Pensii D. a continuat să poprească veniturile intimatei. În consecință, fără să existe o adresă pentru înființarea popririi din partea B. I. M. recurenta a continuat să consemneze sumele de bani datorate creditoarei.
Susținerile recurentei referitoare la faptul că după ce i s-a comunicat sentința civilă nr.7776/2010 în calitate de terț poprit s-ar fi impus ca și executorul judecătoresc să-i aducă la cunoștință împrejurarea că a fost anulată executarea silită și s-a dispus întoarcerea executării, nu au suport legal.
Așa cum rezultă din sentința civilă mai sus evocată, recurentei nu îi este opozabilă această hotărâre.
Prin continuarea popririi în condițiile descrise anterior, intimatei i-a fost cauzat un prejudiciu a cărui valoare este egală cu sumele reținute de către recurentă. Apărarea acesteia din urmă referitoare la faptul că sumele poprite au fost eliberate creditoarei nu îi diminuează culpa delictuală. În mod corect instanța de fond a apreciat că, în conformitate cu dispozițiile art.998-999 Cod Civil, recurenta are obligația să dezdăuneze intimata.
În consecință, în temeiul art. 312 C.pr.civ., recursul formulat în cauză de terțul poprit C. Județeană de Pensii D. va fi respins
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta pârâtă C. Județeană de Pensii D., împotriva sentinței civile nr._ din 24.09.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. G..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Februarie 2013.
Președinte, D. G. | Judecător, L. M. | Judecător, L. L. B. |
Grefier, G. D. |
Red.jud.L.M.
Tehn.F.M./2 ex.
Jud.fond.V.C.L.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1351/2013. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 1051/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
