Contestaţie la executare. Hotărâre din 14-05-2013, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 30662/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 894/2013
Ședința publică de la 14 Mai 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - J. S. - judecător
Judecător - M. R. H.
Judecător - D. O.
Grefier - L. E. C.
Pe rol judecarea recursului formulat de contestatorul S. F. împotriva sentinței civile nr. 2222 din 08.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. BUCUREȘTI (C.N.A.D.N.R.), având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederându-se că recursul este declarat și motivat în termen, netimbrat, precum și faptul că s-a depus întâmpinare, după care:
Având în vedere că se solicită judecarea cauzei în lipsă, instanța, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.p.civ. coroborat cu art. 137 alin. 1 C.p.civ., invocă excepția netimbrării recursului și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 19.11.2012, contestatorul S. F. a formulat contestație la executare împotriva executării silite pornite în dosarul nr. 365/E/2012 întocmit de B.E.J. Cimpu R., solicitând instanței să se anuleze toate formele de executare și să se dispună încetarea executării.
Motivând în fapt a arătat că executarea a fost începută conform titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din data de 16.08.2011 al C.N.A.D.N.R. SA București, pentru plata tarifului de despăgubire, înscris în înștiințarea de plată, care nu face parte integrantă din procesul verbal de contravenție, astfel că nu poate constitui titlu executoriu.
Mai precizează că din somația emisa în faza executării nu se menționează titlul executoriu, nu a fost anexat la somație un titlu executoriu legal ci doar procesul verbal de cheltuieli de executare.
Mai arată că onorariul executorului este prea mare în raport cu suma executată, iar cu privire la procesul verbal de contravenție arată că nu a fost semnat de agentul constatator, astfel că este nul .
În drept prevederile art. 399 și urm. C.pr.civ.
Intimata, deși legal citată, nu a depus întâmpinare și nu a solicitat probe în apărare.
Prin sentința civilă nr. 2222 din 08.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul S. F., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. SA BUCUREȘTI.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut că prin procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din data de 16.08.2011 al C. SA CESTRIN București, contestatorului i-a fost aplicată o amendă contravențională și a fost obligat la plata tarifului de despăgubire de 124,62 lei.
Prin procesul-verbal din data de 31.10.2012, B. Cimpu R. a stabilit cheltuielile de executare în cuantum de 402,75 lei.
Prin somația emisă la 31.10.2012 ,contestatorul - debitor a fost somat să achite intimatei-creditoare suma de 527,37 lei, debit și cheltuieli de executare.
În drept, potrivit art. 399 alin. C.proc.civ., (1) Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. (…) (2) Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal. (2^1) De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale. (3) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Potrivit disp. art. 371, ind. 1, alin 1 C.proc.civ., obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar numai dacă debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, așa cum prevede expres alin 2 al aceluiași text de lege.
Astfel, potrivit art. 399, alin 3 C., contestatorul nu mai poate formula apărări de fond împotriva procesului-verbal de contravenție executat, având în vedere că OG 2/2001 prevede expres altă cale de atac împotriva acestuia, respectiv plângerea contravențională.
Cu privire la faptul că nu poate fi executată obligația din înștiințarea de plată, instanța a constatat că, potrivit disp. art. 8, alin 3 din OG 15/2002, în vigoare la data întocmirii procesului verbal de contravenție, contravenientul este obligat să achite și tariful de despăgubire, obligație prevăzută expres în procesul verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu, în alin. 5 al acestui titlu executoriu, al cărui cuantum este determinabil.
Instanța a mai reținut că somația din 31.10.2012 cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 387 C., iar la somație s-au atașat cele două titluri executorii, respectiv procesul-verbal de contravenție și procesul verbal de cheltuieli de executare.
În ceea ce privește cuantumul onorariului executorului judecătoresc, instanța a reținut că, în speță, nu s-au invocat motive temeinice pentru reducerea cheltuielilor de executare reprezentate onorariu executor judecătoresc .
Astfel, instanța de judecată poate cenzura cuantumul cheltuielilor de executare, trebuind să verifice dacă aceste cheltuieli stabilite prin procesul verbal au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare.
Întrucât executarea silită este considerată o parte a procesului civil, dispozițiile art.274 alin.3 C.proc.civ. sunt aplicabile și în faza executării silite. Prin aplicarea acestor dispoziții, instanța nu intervine în relația dintre avocat și client și nu cenzurează onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică, nici cel al executorului judecătoresc, dar are posibilitatea de a micșora cuantumul cheltuielilor pe care și le recuperează creditorul cu acest titlu, în situația în care sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea creanței sau de munca îndeplinită de avocat sau executorul judecătoresc.
Cu privire la cuantumul onorariului de executor, se reține că sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite și față de dispozițiile art.37 alin.1 din Legea nr.188/2000, astfel cum a fost modificat prin OUG nr.144/2007, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat potrivit acestor acte normative, raportat la cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
Potrivit textului legal menționat, pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
În cauză, s-a constatat că onorariul stabilit prin procesul-verbal contestat, pentru activitatea depusă de către executorul judecătoresc s-a raportat la cuantumul debitului pentru care s-a început urmărirea silită și a fost determinat prin aplicarea corectă a dispozițiilor art.37 alin.1 din Legea nr. 188/2000, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 144/2007, situându-se în limita de 10% din creanța pusă în executare.
Nu putea fi avut în vedere plafonul maxim de 3% prevăzut de Ordinul Ministrului justiției nr. 2550/2006, din moment ce există un act normativ ulterior și cu o forță juridică superioară -OUG nr. 144/2007, prin care a fost modificat implicit plafonul respectiv.
Ceea ce depășește limita impusă reprezintă TVA-ul care, fiind o taxă pe care executorul nu o reține pentru el, ci o virează imediat la bugetul de stat, nu se include în cuantumul onorariului propriu-zis și nu se are în vedere la aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de art.37 alin.1 din Legea nr.188/2000, dar se impută tot celui ce se face vinovat pentru declanșarea procedurii de executare silită.
Instanța nu poate interveni pentru a mări sau micșora cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor, având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime și maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecție debitorului.
Onorariile executorului judecătoresc, calculate în limitele impuse de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, cum este cazul în speță, nu pot fi disproporționat de mari față de munca depusă de executor, astfel cum a susținut contestatoarea, întrucât textul de lege menționat înlătură orice disproporție vădită.
Pentru considerentele expuse, instanța a respins contestația la executare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul S. F., fără însă a-l timbra.
Conform dispozițiilor art. 20 alin. l din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată la termenul stabilit fiind sancționată cu anularea acțiunii sau a cererii, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
Tribunalul constată că recurentul, deși a fost legal citat pentru termenul de astăzi, 14.05.2013, cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 26,5 lei și timbru judiciar în valoare de 1,5 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (fila 7 dosar recurs), nu s-a conformat îndeplinirii acestei obligații legale stabilite prin rezoluția instanței.
În consecință, va fi admisă excepția netimbrării, ca motiv de ordine publică în baza art. 137 alin. 1 și art. 306 alin. 2 C.p.civ., iar recursul va fi anulat, ca netimbrat în temeiul art. 312 alin. 1 teza a III-a C.p.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția netimbrării.
Anulează ca netimbrată cererea de recurs formulată de contestatorul S. F. împotriva sentinței civile nr. 2222 din 08.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. BUCUREȘTI (C.N.A.D.N.R.).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2013.
Președinte, J. S. | Judecător, M. R. H. | Judecător, D. O. |
Grefier, L. E. C. |
Red.jud.D.O.
Tehn.F.M./2 ex.
27.05.2013
Jud.fond:Cl.M.R.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Tribunalul DOLJ | Fond funciar. Decizia nr. 1163/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
