Fond funciar. Decizia nr. 1522/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1522/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 485/304/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 1522
Ședința publică de la 26 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. G. - judecător
Judecător A. P.
Judecător L. L. B.
Grefier A. B.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă F. D. D. M., împotriva sentinței civile nr. 503/29.03.2013, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. DE FOND FUNCIAR DRĂNIC, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR D., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D., AGENȚIA D. STATULUI BUCUREȘTI, C. L. DE FOND FUNCIAR GIGHERA, C. L. DE FOND FUNCIAR MĂCEȘU DE SUS, C. L. DE FOND FUNCIAR MĂCEȘU DE JOS, C. L. DE FOND FUNCIAR G., C. L. DE FOND FUNCIAR BISTREȚ și C. L. DE FOND FUNCIAR RAST, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul registratură, întâmpinare formulată de intimata pârâtă Agenția D. Statului București, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, reține cauza spre pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
La data de 13.02.2013 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei S., sub nr._ , cauza civilă având ca obiect litigiu fond funciar, formulată de reclamanta F.-D.-D.-M., prin mandatar P. G., în contradictoriu cu pârâtele C. L. Drănic de Aplicare A Legilor Fondului Funciar, C. Județeană D. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, Comisiile Locale Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast, precum și O. de C. și Publicitate Imobiliară D.. solicitându-se instanței să fie obligate pârâtele respectiv C. L. Drănic de Aplicare A Legilor Fondului Funciar la stabilirea amplasamentului și a planului de delimitare pentru cele 2,60 ha, C. Județeană D. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar la eliberarea Titlului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2,6 ha precum și la efectuarea demersurilor către ADS astfel încât această instituție să predea suprafețele de teren prin protocol, OCPI D. la semnarea proceselor de delimitare și a planurilor parcelare, situat pe raza comunei Drănic sau pe raza altor localități unde există teren disponibil respectiv Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast și în final obligarea Primarului .. D. și a Agenției Domeniului Statului la plata de daune cominatorii de 100 lei pe zi calculată de la data de rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și până la emiterea titlului de proprietate, respectiv pînă la predarea efectivă a terenului în cazul Agenției D. Statului .
În motivarea de fapt, reclamanta a arătat că, prin aplicarea dispozițiilor Legii nr.18/1991 au fost reținute suprafețele de teren de către C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor D.. Ulterior, după apariția Legii nr. 247/2005 s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și pentru suprafețele de teren reținute anterior, în acest sens reclamanta depunând cererea prin care a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 26.000 mp, teren arabil extravilan aflat pe raza .> De la momentul depunerii cererii și până în prezent C. L. Drănic de Aplicare a Legii nr. 18/1991 nu a dat nici un răspuns cererilor formulate și, din câte se cunosc, nu au fost întocmite nici un fel de situații cu privire la terenurile pentru care este necesar emiterea titlului de proprietate conform Legii nr.18/1991, cu toate că a solicitat comisiei locale și județene punerea în posesie pe terenul ce aparține . ce se află în prezent în administrarea ADS .
De asemenea, din informațiile reclamantei se pare că există teren ce trebuie retrocedat foștilor proprietari, însă acest teren este ținut în custodia ADS, suprafața fiind de aproximativ de 3000 ha .
Deși au fost depuse numeroase diligente pentru a fi pusă în posesie și pentru a se elibera titlul de proprietate, nici până în prezent acest lucru nu s-a realizat.
Se mai arată că nu și-au îndeplinit sarcinile nici una din instituțiile statului respectiv comisia locală în vederea delimitării terenului conform art. 5 lit c, f, h și i, C. Județeană conform art. 6 din HG 890/2005, Agenția Domeniului Statului conform Legii nr. 268/2001 și OCPI D. .
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. HG nr. 890/2005, Codul civil, Legea nr. 268/2001 și Hg nr. 626/2001.
La dosarul cauzei au fost depuse: adresa nr. 888/2012 emisă de ADS D., contractul de concesiune nr. 7/2008, adresa nr. 891,2300/06.02.2013 emisă de Instituția Prefectului D. și sentința nr. 668/27.04.2012 pronunțată de Judecătoria S. .
La data de 14.03.2013 ,pârâta Agenția D. Statului București a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că cererea reclamantului trebuia formulată exclusiv în contradictoriu cu organele administrative ale actului atacat. S-a mai invocat drept motiv de respingere a cererii reclamantei, pe de o parte faptul că nu ar avea atribuții potrivit legii in reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, atribuții care, potrivit legilor fondului funciar, precum si HG nr. 890/2005, referitoare la Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar, ar reveni in exclusivitate Comisiei Locale de fond funciar Drănic și Comisiei Județene D. de fond funciar, iar pe de altă parte, se invocă faptul că pârâta C. Județeană D. nu ar fi solicitat de la Agenție predarea terenului necesar către C. L. de fond funciar.
Au fost invocate prevederile art.9 din HG nr. 626/2001, conform cărora „ terenurile cu destinație agricolă (….)se transmit de ADS comisiilor locale pe bază de protocol, la cererea comisiilor județean, conform modelului cadru aprobat de Consiliul de Administrație al ADS. Atribuțiile de punere în posesie a persoanelor îndreptățite și de înmânare a titlurilor de proprietate revin, conform art. 5 lit. i din HG nr. 890/2005, comisiilor locale. Se invocă faptul că, deoarece C. Județeană D. nu a înaintat până în prezent documentația, care să respecte în totalitate prevederile Legii nr.247/2005, Hotărârii de Guvern nr. 1832/2005, privind modificarea și completarea Regulamentului aprobat prin HG nr. 890/2005 și prevederile Normelor interne nr._/31.03.2010 ale Agenției D. Statului, Agenția D. Statului nu poate fi obligată la predarea suprafeței de teren în condițiile în care comisia locală nu a stabilit mărimea și amplasamentul terenului iar comisia județeană nu a validat respectivul amplasament.
Prin sentința civilă nr.503/29.03.2013 pronunțată de Judecătoria S. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiilor Locale Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast, precum și a OCPI D..
A fost admisă excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu, astfel că prin urmare, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta F. D. D. M. - prin mandatar P. G., în contradictoriu cu pârâții C. L. de Fond Funciar Drănic, C. Județeană De Fond Funciar D., O. De C. și Publicitate Imobiliară D., Agenția D. Statului București, C. L. de Fond Funciar Gighera, C. L. de Fond Funciar Măceșu De Sus, C. L. de Fond Funciar Măceșu de Jos, C. L. de Fond Funciar G., C. L. de Fond Funciar Bistreț, C. L. de Fond Funciar Rast.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin cererea formulată de reclamantă, aceasta a solicitat ca în contradictoriu cu C. L. Drănic, să fie obligată pârâta la stabilirea amplasamentului și a planului de delimitare pentru cele 2,60 ha, inclusiv pe terenuri ce aparțin ADS-ului și localizate pe raza comunelor Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast.
În acest sens, reclamanta a înțeles să cheme în judecată și Comisiile Locale Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast.
Atât calitatea procesuală activă cât și calitatea procesuală pasivă, constituie o condiție esențială la promovarea unei acțiuni civile.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă, aceasta presupune o identitate între persoana chemată în judecată și persoana față de care se poate realiza interesul respectiv în sensul de a exista o identitate între persoana chemată în judecată și persoana ce poate fi obligată în cadrul raportului juridic dedus judecății .
Conform art. 52 aln 2 din leg. Nr. 18/1991, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională aceste comisii, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, având calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
În consecință, în cazul nostru și anume în cadrul delimitat de procedura de soluționare a litigiilor de fond funciar, cererile formulate de foștii proprietari, sau de moștenitorii acestora se judecă în contradictoriu cu autoritățile administrative emitente a actului atacat, sau cu autoritățile administrative desemnate de lege ca fiind instituțiile ce trebuie să emită documentele de împroprietărire, cu referire mai exactă la comisiile locale și județene de fond funciar.
Față de aceste rețineri, instanța a constatat că în cadrul procesului de reconstituire a dreptului de proprietate a reclamantei, Comisiile Locale Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast nu au atribuțiuni în sensul indicat, cererea de reconstituire fiind formulată la C. L. de Fond Funciar Drănic, în raza teritoriala în care se afla terenul pentru care urmeaza sa fie reconstituit dreptul de proprietate, aspect reglementat de dispozițiile art. 9 aln 3 din Leg. Nr. 18/1991.
Față de aceste aspecte, instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiilor Locale Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast .
În ceea ce privește chemarea în judecată și a OCPI D., într-adevăr Agenția D. Statului, împreună cu O. Național de C., Geodezie și Cartografie, au atribuțiuni în ceea ce privește inventariera terenurilor care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991 însă instanța apreciază că, această instituție, conform art.4 al.2 din H.G.890 /2005, .prin specialiștii săi, face parte doar din colectivul de lucru în vederea sprijinirii comisiei județene pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin și nu are ca atribuții eliberarea titlului de proprietate
Rolul acestei instituții este unul tehnic, intervenind doar la solicitarea comisiei județene, ori, în cazul nostru nu s-a făcut dovada că parcurgerea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate ar fi fost împiedicată de neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege de către OCPI, sens în care instanța va admite excepția lipsei calității procesule pasive a acestei instituții, invocată din oficiu.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu de către instanță, s-a constatat că, prin sentința nr. 668/27.04.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._ *, rămasă definitivă și irevocabilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta F.-D.-D.-M., prin mandatar, în contradictoriu cu pârâtele C. L. de Fond Funciar Drănic, C. Județeană D. de Fond Funciar și Agenția D. Statului București. cât și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Drănic în contradictoriu cu chematul în garanție Agenția D. Statului București.
De asemenea, instanța a obligat pârâta C. Județeană D. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar să înainteze documentația necesară și să solicite pârâtei Agentia D. Statului București predarea, pe bază de protocol, a suprafeței de 2,60 ha teren arabil extravilan Comisiei Locale de Aplicare A Legilor Fondului Funciar Drănic, a obligat pârâta Agentia D. Statului București să predea Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Drănic suprafața 2,60 ha teren arabil extravilan, a obligat C. L. De Aplicare A Legilor Fondului Funciar Drănic să pună în posesie pe reclamanta F.-D.-D.-M. cu suprafața de 2,60 ha teren arabil extravilan, să întocmească documentația necesară emiterii titlului de proprietate pentru această suprafață de teren și să o înainteze pârâtei C. Județeană D. de Aplicare A Legilor Fondului Funciar, urmând ca pârâta C. Județeană D. De Aplicare A Legilor Fondului Funciar să-și îndeplinească toate obligațiile legale ce îi revin în vederea emiterii titlului de proprietate reclamantei pentru suprafața de 2,60 ha teren arabil extravilan.
Față de cele menționate și raportate la capetele de cerere formulate de reclamantă, în cauză, instanța a apreciat că suntem în prezența autorității de lucru judecat, excepție absolută, irefragabilă
Conform art.166 C.proc.civ. coroborat cu art.1201 C.civ. ,autoritatea de lucru judecat este o excepție de fond ,peremtorie și absolută ,pentru existența acesteia fiind necesară o triplă identitate și anume identitate de obiect ,cauză și părți.
Potrivit art. 1201 Cod civil, există autoritate de lucru judecat “atunci când a doua cerere în judecata are același obiect, este întemeiata pe aceeași cauza și este între aceleași parți, făcută de ele în contra lor în aceeași calitate”.
Așadar, conform acestui articol, puterea lucrului judecat există atunci când se întâlnește tripla identitate și anume părți, obiect și cauză.
În acest sens, în ceea ce privește existența identității de părți ,se constată că atât în cauza dedusă judecății, cât și în cauza soluționată prin sentința nr. 668/27.04.2012 pronunțată de Judecătoria S. părțile sunt aceleași, fiind îndeplinită condiția, neprezentând relevanță faptul că reclamanta a mai solicitat chemarea în judecată și a OCPI și a Comisiilor locale Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast, în condițiile în care instanța a admis excepția lipsi calității procesuale pasive a acestora.
De altfel, faptul că reclamanta, a mai chemat în judecată și alte părți, pe lângă cele din vechiul dosar ,nu prezintă relevanță, atât timp cât obiectul și cauza sunt identice, în sensul că prestațiile la care se cer a fi obligați pârâții, nu diferă de prestațiile solicitate în dosarul anterior, acest procedeu constituind în sine, un tertip, care dacă ar fi fost găsit întemeiat, s-ar ajunge în situația în care s-ar eluda dispozițiile imperative stipulate în art. 1201 C.civ.
În ceea ce privește existența identității de obiect ,se constată că acesta este identic, scopul final urmărit, fiind același în ambele acțiuni și anume reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,67 ha..
În final, în ceea ce privește ,identitatea de cauză, s-a constatat că aceasta este aceiași și anume dobîndirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2,67 ha.
Față de aspectele învederate, instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile privind tripla identitate, astfel că, suntem în prezența autorității de lucru judecat, împrejurare ce determină respingerea cererii promovate de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta F. D. D. M., arătând că instanța, în mod greșit a respins acțiunea pe cale de excepție apreciind în mod greșit că în cauză există autoritate de lucru judecat. Astfel, apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1201 C.civil. În prezenta acțiune a solicitat obligarea Comisiei Locale Drănic să propună, să stabilească/ să delimiteze amplasamentul și de asemenea să întocmească, să înainteze către comisia județeană, respectiv ADS întreaga documentație. Față de prima acțiune, prezenta cauză are drept scop delimitarea amplasamentului, întrucât vechiul amplasament nu este liber, iar recurenta a identificat o suprafață care poate fi pusă la dispoziție. Celelalte părți, consideră recurenta, au calitate procesuală pasivă urmând să-și îndeplinească obligațiile stabilite de lege în sarcina lor pentru acest caz de retrocedare, respectiv punerea în posesie pe un alt amplasament propus de recurentă. Recurenta nu a dorit să parcurgă din nou procedura judecătorească pentru a obține o hotărâre care să oblige pârâtele la îndeplinirea procedurii administrative, ci a solicitat să stabilească amplasamentul care nu era identificat în prima instanță.
Cum în cauză, pârâtele comisia locală, comisia județeană și ADS nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite prin sentința nr.668/2012, deși au fost somate de către executorul judecătoresc, recurenta apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile art.5802 și art.5803 C.proc.civ. precum și ale art.52 din Legea nr.18/1991.
Analizând recursul, în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul constată următoarele:
În mod corect prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiilor Locale Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast, având în vedere că terenul pentru care urmează a fi reconstituit dreptul de proprietate se află în raza teritorială a Comisiei Locale Drănic, cererea de reconstituire fiind practic adresată acestei comisii.
Potrivit art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, cererea se depune la primăria localității sau, după caz, la primăriile localităților în raza cărora se află terenul pentru care urmează să se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin poștă, cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*), sub sancțiunea decăderii.
Legiuitorul are în vedere locul situării terenului preluat și nu locul unde este situat terenul ce urmează a fi restituit eventual prin echivalent, în situația imposibilității reconstituirii pe vechiul amplasament.
Ca atare, calitate procesuală pasivă într-un litigiu în care se solicită obligarea la stabilirea amplasamentului are comisia locală în a cărei rază teritorială se află terenul preluat și căreia i-a fost adresată cererea de reconstituire, chiar dacă dreptul de proprietate urmează a fi reconstituit asupra unui teren aflat în raza teritorială a altei comisii locale.
De altfel, tribunalul constată că, în concret, reclamanta nu a solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea Comisiilor Locale Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast la o anumită prestație.
În privința intimatului-pârât OCPI D., de asemenea, în mod corect s-a reținut că acesta nu are calitate procesuală pasivă, această instituție acordând doar sprijin comisiei județene în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin și eliberarea titlului de proprietate.
Referitor la modul de soluționare de către prima instanță a excepției autorității de lucru judecat, se rețin următoarele:
Puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data, iar hotararea este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie contrazisa de o alta hotarare.
Deci, exclusivitatea ca efect puterii de lucru judecat presupune ca un nou litigiu intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si cu aceeasi cauza sa nu mai fie cu putinta.
Autoritatea de lucru judecat astfel cum este definita de art. 1201 Cciv reprezinta acel efect al puterii de lucru judecat care este exclusivitatea, fiind deci o parte a acesteia.
Excepția lucrului judecat este un mijloc de drept procesual civil de natură să împiedice judecarea repetată a unei cereri și prin aceasta să garanteze stabilitatea raporturilor juridice civile, evitând și posibilitatea contradicțiilor între hotărârile judecătorești. În timp ce prezumția lucrului judecat impune consecvență și unitate în judecarea cererilor care ar putea prilejui reluarea unor discuții considerate închise, prin soluționarea definitivă a raporturilor juridice respective, excepția lucrului judecat interzice judecata repetată a aceleiași cereri, efectul ei fiind peremptoriu-sub acest aspect putându-se vorbi de funcția extinctivă a autorității de lucru judecat, care închide posibilitatea reluării aceleiași cereri.
Autoritatea de lucru judecat presupune existența unei triple identități între două cauze: de părți, de obiect și de cauză.
Cele reținute de prima instanță în privința identității de părți și de cauză sunt corecte, atât în prezentul litigiu, cât și în cel care a format obiectul dosarului nr. 668/27.04.2012, părțile fiind aceleași, în condițiile în care în prezenta cauză s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiilor Locale Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast.
De asemenea, cele două litigii au aceeași cauză, dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2,67 ha.
În privința obiectului, tribunalul constată că în cauza soluționată prin sentința civilă nr. 668/27.04.2012 a Judecătoriei S. s-a solicitat obligarea pârâtelor la emiterea titlului de proprietate asupra terenului în suprafață de 26.000 mp, situat pe raza comunei Drănic sau pe raza altor localități unde există teren disponibil. Cererea de chemare în judecată a fost completată ulterior în rejudecare, reclamanta solicitând obligarea pârâtei C. Județeană de Aplicare a legilor fondului funciar să înainteze pârâtei Agenția D. Statului documentația necesară și să solicite predarea pe bază de protocol de către aceasta către C. L. Drănic a suprafeței de 2,6 ha teren arabil extravilan iar ulterior să elibereze titlul de proprietate pentru suprafața respectivă, pârâta Agenția D. Statului să predea pe bază de protocol pârâtei C. L. Drănic suprafața de teren menționată, iar pârâta C. L. Drănic să întocmească și să înainteze documentația necesară emiterii titlului de proprietate și să-și îndeplinească toate obligațiile legale pentru punerea în posesie.
În prezenta cauză s-a solicitat să fie obligate pârâtele, respectiv C. L. Drănic de Aplicare a Legilor Fondului Funciar la stabilirea amplasamentului și a planului de delimitare pentru cele 2,60 ha, C. Județeană D. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar la eliberarea titlului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2,6 ha precum și la efectuarea demersurilor către ADS astfel încît această instituție să predea suprafețele de teren prin protocol, OCPI D. la semnarea proceselor de delimitare și a planurilor parcelare, situat pe raza comunei Drănic sau pe raza altor localități unde există teren disponibil respectiv Gighera, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, G., Bistreț și Rast și în final s-a solicitat obligarea Primarului .. D. și a Agenției Domeniului Statului la plata de daune cominatorii de 100 lei pe zi calculată de la data de rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești și pînă la emiterea titlului de proprietate, respectiv pînă la predarea efectivă a terenului în cazul Agenției D. Statului .
Tribunalul constată că aceste solicitări (exceptând-o pe cea care vizează obligarea la plata daunelor cominatorii) reprezintă etape ale procedurii administrative ce trebuie urmată pentru predarea terenurilor inventariate în patrimoniul ADS, astfel cum este reglementată în H.G. nr. 626/2001.
Prin urmare, în mod corect s-a apreciat că în privința acestora există autoritate de lucru judecat.
Cererea care vizează însă obligarea Primarului .. D. și a Agenției Domeniului Statului la plata de daune cominatorii de 100 lei pe zi calculată de la data de rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești și pînă la emiterea titlului de proprietate, respectiv pînă la predarea efectivă a terenului în cazul Agenției D. Statului reprezintă însă o cerere nouă, care nu a format obiectul cauzei soluționate prin sentința civilă nr. 668/27.04.2012 a Judecătoriei S..
Mai mult, se constată că această cerere a fost formulată în contradictoriu și cu Primarul . Jud. D., care însă nu au fost conceptați și citați în cauză.
Prin urmare, tribunalul, constatând incidența în cauză a două din cazurile prevăzute de art. 312 alin. 6 ind. 1 C.pr.civ., respectiv necercetarea în fond a cererii vizând obligarea la plata daunelor cominatorii și nelegala citare a pârâților menționați anterior, urmează a admite recursul și a casa în parte hotărârea atacată cu trimiterea cauzei la prima instanță, pentru rejudecarea cererii care vizează obligarea Primarului .. D. și a Agenției Domeniului Statului la plata de daune cominatorii.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă F. D. D. M., împotriva sentinței civile nr. 503/29.03.2013, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. DE FOND FUNCIAR DRĂNIC, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR D., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D., AGENȚIA D. STATULUI BUCUREȘTI, C. L. DE FOND FUNCIAR GIGHERA, C. L. DE FOND FUNCIAR MĂCEȘU DE SUS, C. L. DE FOND FUNCIAR MĂCEȘU DE JOS, C. L. DE FOND FUNCIAR G., C. L. DE FOND FUNCIAR BISTREȚ și C. L. DE FOND FUNCIAR RAST.
Casează în parte sentința civilă nr. 503/29.03.2013 a Judecătoriei S. și trimite cauza spre rejudecarea capetelor de cerere având ca obiect obligarea Primarului comunei Drănic, Prefectului Județului D. și Agenția Domeniului Statului la plata daunelor cominatorii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Septembrie 2013.
Președinte, D. G. | Judecător, A. P. | Judecător, L. L. B. |
Grefier, A. B. |
Red.jud.D.G.
Tehn.S.V./3 ex., 10.10.2013
Jud.fond-D.O.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1076/2013. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1372/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
