Pretenţii. Decizia nr. 1553/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1553/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 01-10-2013 în dosarul nr. 24793/215/2012
Dosar nr._ -pretenții-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1553/2013
Ședința publică din data de 01 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. R. H.
Judecător: D. O.
Judecător: V. P.
Grefier: L. E. C.
Pe rol se află pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică din data de 24 septembrie 2013 și consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea recursului formulat de reclamantul recurent N. I., împotriva sentinței civile nr. 5108 din data de 28.03.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S. A., având ca obiect pretenții.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea precizată înregistrată la data de 27.09.2012 pe rolul Judecătoriei C., reclamantul N. I. în contradictoriu cu pârâta S. A., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta către reclamantă la plata sumei de 1000 lei, reprezentând pretenții cu titlu de daune morale, prejudiciu ce i-a fost adus onoarei, demnității, prestigiului și cinstei persoanei reclamantului prin expresiile insultătoare, calomnioase, denigratoare proferate de pârâtă în public sau începând cu 01.02.2011 în scris.
La data de 07.12.2011 a fost depusă, prin registratură, întâmpinare formulată de pârâtă, prin care solicită respingerea acțiunii, întrucât reclamantul nu arată faptele concrete ce le impută pârâtei, ci a reprodus de pe un site de pe internet anumite dizertații cu privire la noțiunea de prejudiciu.
În dovedire, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, depunând copii xerox după două cereri (sesizări) formulate de pârâtă către primarul mun. C. și președintele Asociației de proprietari M. V. din C..
Pârâta, legal citată, nu a formulat cereri privind probele în apărare, iar la solicitarea reclamantului s-au încuviințat și administrat probe cu înscrisurile depuse la dosar cu interogatoriu pârâtei și testimonială cu martorul P. I., a cărei declarație luată nemijlocit în fața instanței sub prestare de jurământ se află la dosarul cauzei .
Prin sentința civilă nr. 5108/28.03.2013, pronunțată de Judecătoria C., a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamantul N. I., în contradictoriu cu pârâta S. A. și a fost respinsă cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut ca situație de fapt că, între reclamant și pârâtă, s-au dezvoltat relații conflictuale generate de faptul că, după data de 01.02.2011, când s-a mutat reclamantul în apartamentul dobândit în același . care locuiește și pârâta, apartamentul reclamantului aflându-se situat la un nivel superior apartamentului pârâtei, acesta, respectiv reclamantul a provocat o inundație care a afectat apartamentele de la nivelele inferioare inclusiv pe cel al pârâtei.
După acest incident pârâta s-a adresat cu sesizări, una la Primarul mun. C. și alta la președintele Asociației de locatari M. V. din C. în a cărei circumscripție se află blocul de locuințe în care părțile au apartamente în proprietate și locuiesc. Din conținutul acestor sesizări îndreptate către autorități și instituții abilitate de lege cu atribuții specifice în administrarea relațiilor sociale și economice ale cetățenilor și proprietarilor co-locatari cât și din conținutul declarației martorei rezultă că pârâta nu a adresat reclamantului expresii insultătoare, jignitoare care să-i aducă atingere onoarei, prestigiului, demnității sau cinstei sale, ci a relatat o stare de fapt reală, aceea că reclamantul a produs o inundație în apartamentul său, iar apa revărsată a adus prejudicii apartamentelor situate la nivelele inferioare între care și al pârâtei.
Față de aceste împrejurări de fapt, rezultă că acțiunea este neîntemeiată, întrucât fapta pârâtei nu întrunește condițiile legale în răspunderea civilă delictuală reglementată de disp. art. 998-999 C.CIV. aflat în vigoare la data faptei, astfel că această va fi respinsă.
Văzând disp. art. 274 C.P.CIV., instanța a respins și cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată, însă a fost admisă cererea formulată de pârâtă și a fost obligat reclamantul către pârâtă la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate cu onorariu de avocat conform chitanței depuse la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul recurent N. I., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că, din probele administrate în cauză, a dovedit atât intenția, cât și realizarea scopului de a fi denigrat în fața celorlalți și, în mod greșit, instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Recurentul a considerat că a fost destul de explicit în precizarea la acțiune, arătând că pârâta i-a făcut nenumărate reclamații pe fondul unei inundații care nu s-a produs niciodată.
Pârâta a înscenat o inundație la bucătărie după ce a încheiat o poliță de asigurare cu Generali România și, datorită faptului că această societate de asigurări nu a înțeles să-i acorde despăgubiri întrucât nu a suferit niciun fel de daune, a început să-l denigreze pe recurent în fața altor persoane, aducându-i un grav prejudiciu moral, având în vedere aspectul că are calitatea de funcționar public.
Recurentul a precizat că, inițial, la data de 28.03.2013, atunci când a avut loc pronunțarea în prezenta cauză, pe portalul instanței, a fost afișat "admite acțiunea, respinge cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată", iar ulterior i-a fost comunicată sentința, acțiunea fiind-i respinsă.
În drept, s-au invocat art. 3041 C.pr.civ.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, reținând cauza spre soluționare, să analizeze cauza sub toate aspectele iar, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost precizată.
La data de 02.07.2013, recurentul a formulat precizare la cererea inițială de recurs, arătând că pârâta i-a reproșat că i-a fisurat pereții, i-a spart gresia și geamul de la bucătărie, că a inundat-o la bucătărie, prima instanță nefăcând referire la aceste aspecte.
Recurentul a menționat că pârâta a fost plecată trei luni în Italia la fiul său, iar la întoarcerea în țară nu a găsit nicio inundație.
A mai arătat că pârâta nu a probat faptul că recurentul ar fi inundat-o, neexistând niciun martor.
Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare în cauză.
Părțile nu au depus la dosar înscrisuri noi conform disp. art. 305 C.p.c.
Analizând sentința civilă atacată prin prisma motivelor de recurs și raportat la disp. art. 3041 C.p.c., tribunalul constată că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea precizată înregistrată la data de 27.09.2012 pe rolul Judecătoriei C., reclamantul N. I., în contradictoriu cu pârâta S. A., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta către reclamantă la plata sumei de 1000 lei, reprezentând pretenții cu titlu de daune morale, prejudiciu ce i-a fost adus onoarei, demnității, prestigiului și cinstei persoanei reclamantului prin expresiile insultătoare, calomnioase, denigratoare proferate de pârâtă în public sau începând cu 01.02.2011 în scris.
Prin sentința civilă nr. 5108/28.03.2013, pronunțată de Judecătoria C., a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamantul N. I., în contradictoriu cu pârâta S. A. și a fost respinsă cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Tribunalul constată că, în mod corect, prima instanță a reținut că, între reclamant și pârâtă, s-au dezvoltat relații conflictuale generate de faptul că, după data de 01.02.2011, când s-a mutat reclamantul în apartamentul dobândit în același . care locuiește și pârâta, acesta a provocat o inundație care a afectat apartamentele de la nivelele inferioare, inclusiv pe cel al pârâtei.
Faptul că s-a produs inundația apartamentului pârâtei intimate de către reclamantul recurent rezultă chiar din notificarea de daună întocmită de . din data de 26.06.2012, depusă la fila 27 din cadrul dosarului de fond, în cuprinsul căreia se precizează că a avut loc o inundație de la mașina de spălat de la vecinul . I., inundând bucătăria (mocheta și covoarele pluteau în apă), fiind avariate mocheta din bucătărie și covoarele din hol.
Această susținere este confirmată și de procesul-verbal de constatare a daunelor la clădiri și bunuri încheiat de . din data de 26.06.2012, depus la filele 27-28 din cadrul dosarului de fond, din care rezultă că daunele au fost produse din cauza mașinii de spălat de la ., ce este legată la scurgerea de la bucătărie, refulând apa prin chiuveta de la ., covoarele din hol și bucătărie fiind ude.
Faptul că pârâta intimată nu a beneficiat de despăgubiri din partea asiguratorului pentru dauna produsă de către reclamantul recurent, așa după cum rezultă din adresa nr. 1989/02.07.2012, depusă la fila 30 din cadrul dosarului de fond, întrucât polița de asigurare încheiată de pârâta intimată cu asiguratorul nu acoperea astfel de daune, nu are nicio relevanță în cauza de față, având în vedere că situația de fapt privind inundația produsă acesteia de către recurentul reclamant a fost corect reținută în înscrisurile întocmite de asigurator și depuse la dosarul de fond al cauzei.
Prin urmare, afirmația recurentului reclamant potrivit căreia pârâta intimata și-ar fi înscenat o inundație în propria bucătărie după ce a încheiat o poliță de asigurare cu . nu este reală.
Realitatea situației de fapt reținute în înscrisurile depuse la dosarul cauzei a fost confirmată și de declarația martorei audiate în cauză, numita P. I. (fila 52 din cadrul dosarului de fond).
Faptul că reclamantul a înregistrat o problemă la conducta de evacuare este recunoscut chiar de către acesta în cadrul precizării de acțiune depuse la filele 39-40 din cadrul dosarului de fond, acesta recunoscând că, în luna august 2011, a depus o cerere la asociație prin care a prezentat această problemă și a cerut să se ia măsuri, dar nu a primit nici un răspuns.
Astfel, în mod corect a reținut prima instanță că, după acest incident, pârâta s-a adresat cu sesizări, una la Primarul mun. C. și două la președintele Asociației de Locatari M. V. din C. în a cărei circumscripție se află blocul de locuințe în care părțile au apartamente în proprietate și locuiesc, partea având posibilitatea legală să formuleze aceste sesizări pentru rezolvarea situației sale locative, aceasta chiar primind un răspuns de la prima instituție sesizată (aflat la fila 19 din cadrul dosarului de fond).
Analizând conținutul acestor sesizări, tribunalul constată că acestea nu au un conținut defăimător la adresa recurentului reclamant, pârâta neadresând reclamantului expresii insultătoare, jignitoare care să-i aducă atingere onoarei, prestigiului, demnității sau cinstei sale, ci, în cuprinsul acestor sesizări nu a făcut altceva decât să relateze o stare de fapt reală, aceea că reclamantul a produs o inundație care a afectat apartamentul acesteia, astfel încât acțiunea formulată de către acesta nu poate fi considerată ca fiind întemeiată.
Astfel, din ansamblul materialului probator administrat în cauză, nu rezultă că pârâta ar fi avut o atitudine care să producă vreun prejudiciu reclamantului, aducând atingere onoarei și demnității acestuia, prin proferarea de expresii insultătoare la adresa sa și a familiei sale, respectiv prin știrbirea prestigiului de care se bucura acesta în cadrul societății, motiv pentru care recursul de față nu poate fi considerat ca fiind întemeiat.
Pentru toate aceste motive, în temeiul disp. art. 312 alin. 1 teza a-II-a C.p.c., tribunalul va respinge ca nefondat, recursul formulat de reclamantul recurent N. I., împotriva sentinței civile nr. 5108 din data de 28.03.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S. A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul recurent N. I., împotriva sentinței civile nr. 5108 din data de 28.03.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 01 Octombrie 2013.
Președinte, M. R. H. | Judecător, D. O. | Judecător, V. P. |
Grefier, L. E. C. |
Red. jud. V.P./Tehn. F.M. 2 ex./22.10.2013
Jud. fond: M. V.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 156/2013. Tribunalul DOLJ | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 177/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
