Validare poprire. Decizia nr. 28/2013. Tribunalul DOLJ

Decizia nr. 28/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-01-2013 în dosarul nr. 14061/215/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 28/25.01.2013

Ședința publică de la 25 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. E. N.

Judecător R. L. Z.

Grefier C. D. A.

Pe rol, judecarea apelurilor declarate de apelanta debitoare DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ D. și de apelanta terț poprit AFP PT. TREZORERIA MUNICIPIULUI C. împotriva sentinței civile nr._/01.10.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent B. I. M. și intimatul creditor M. M., având ca obiect validare poprire.

La apelul nominal, făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic R. V. pentru apelanta terț poprit AFP PT. TREZORERIA MUNICIPIULUI C., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul a fost declarat și motivat în termen, s-au comunicat motivele de apel și s-a solicitat judecarea în lipsă.

Consilier juridic R. V., pentru apelanta terț poprit AFP PT. TREZORERIA MUNICIPIULUI C. depune la dosarul cauzei delegația nr._/24.01.2013 emisă de D.G.F.P. D..

Instanța, din oficiu pune în discuție în temeiul art. 460 c.p.c. lipsa calității procesuale a intimatului petent B. I. M..

La interpelarea instanței Consilier juridic R. V. pentru apelanta terț poprit învederează că B. I. M. nu are calitate procesuală în această cauză.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat probe de administrat s-a acordat cuvântul pe apel.

Consilier juridic R. V. pentru apelanta terț poprit AFP PT. TREZORERIA MUNICIPIULUI C. solicită admiterea celor două apeluri așa cum au fost formulate, schimbarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii și desființarea popririi B. I. M., invocând în acest sens hotărârea din data de 4 septembrie 2012 "D. și alții împotriva României" a CEDO.

TRIBUNALUL

Asupra apelurilor civile de față:

Constată că la data de 5 iunie 2012 petent B. I. M. pentru creditor M. M. în contradictoriu cu debitor Autoritatea de S. Publică D. și terț poprit Trezoreria Municipiului C. a formulat cerere de validare poprire prin care a solicitat obligarea terțului poprit la plata sumei de2194,91 lei reprezentând 50 % din debitul conform titlului executoriu și cheltuielile de executare, sumă datorată de Autoritatea de S. Publică D., creditoarei M. M., conform sentinței civile nr. 2496/ 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2008.

În motivarea cererii, petentul a arătat că prin sentința menționată s-a dispusa ca debitoarea să achite creditoarei suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază în perioada 1 octombrie-9 decembrie 2008, reactualizate de la scadența la data plății efective.

Petentul a mai arătat că debitoarea nu s-a conformat titlului executoriu, creditoarea a solicitat executarea și la data de 6 ianuarie 2012 a fost emisă somația către debitoare și,de asemenea, că la data de 30 ianuarie 2012 s-a emis de către petent adresa de înființare poprire creanță nr. 206/E/2009.

În continuare petentul a arătat că la data de 4 martie 2012 terțul poprit i-a restituit adresa de poprire menționând că au intrat în vigoare prevederile O.U.G. 71/2009, menționând totodată că sentința pusă în executare silită a fost definitivă și executorie din luna decembrie a anului 2008-deci cu mult înainte de apariția O.U.G. 71/2009, ordonanță care nu suspendă executarea, ci stabilește modalitatea de plată.

Cu privire la ordonanțele de guvern la care face referire terțul poprit petentul solicită instanței să constate că O.U.G. 71/2009 și O.G. 22/2002 conțin dispoziții contrare CEDO, solicitând petentul ca instanța să facă aplicarea art. 11 alin. 2 și art. 20 alin. 2 din Constituția României și a art. 6 din Convenție.

Petentul învederează că debitorul și terțul poprit,ca reprezentanți ai autorității statului au îndatorirea de a executa de bună voie hotărârea judecătorească, amintind că termenul rezonabil de soluționare prevăzut de art .6 din Convenția CEDO este aplicabil și în faza executării silite.

Petentul a specificat este îndreptățit în recuperarea creanțe, iar neexecutarea la termen a unei obligații este condamnată în practica CEDO.

La data de 2 iulie 2012 terțul poprit a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de înființare poprire și desființarea popririi înființată de B.E.J. I. M. arătând că adresa de înființare a popririi a fost înaintată Trezoreriei Municipiului C. la data de 30 ianuarie 2012, iar la data de 4 martie 2012 a fost restituită cererea de înființare a popririi, cu mențiunea că executarea silită este suspendată de drept ca urmare a disp. art. 1 alin. 2 din O.U.G. 71/2009.

Terțul poprit a mai arătat că drepturile de natură salarială sunt plătite potrivit Legii 30/2001 pentru aprobarea O.U.G. 71/2009.

La data de 29 iunie 2012 debitorul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de validare poprire arătând că este o instituție bugetară a cărei finanțare este asigurată exclusiv de Ministerul Sănătății și că, deși au efectuat demersurile necesare decontării sumelor rezultate din hotărâri, acestea nu au fost alocate datorită prev. O.U.G. 71/2009

Petentul, în dovedirea cererii, debitorul și terțul poprit în combaterea susținerilor acesteia, au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri probă apreciată de instanță ca fiind utilă și încuviințată ca atare la dosar fiind depuse dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar și copii state de plată.

La solicitarea instanței a fost atașată copia conformă cu originalul a dosarului de executare nr. 262/E/2009.

Prin sentința civilă nr._/01.10.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ Admite cererea formulată de petent B. I. M. pentru creditor M. M., în contradictoriu cu debitor Autoritatea de S. Publică D. și terț poprit Trezoreria Municipiului C..

A fost validată poprirea înființată prin adresa emisă la data de 30.01 2012 de B.E.J. I. M. în dosarul de executare nr. 262/E/2009 asupra conturilor debitorului, în mâinile terțului poprit Trezoreria C. și obligă terțul poprit să achite creditorului sumele datorare de debitor, în limitele creanței de 2194,91 lei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin sentința nr. 2496/09 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._/63/2008 s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul M. M. și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază pe perioada 01.10._08,data pronunțării hotărârii,sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Întrucât debitoarea nu s-a conformat titlului executoriu, creditorul a formulat cerere de executare silită la B. I. M.,formându-se dosarul de executare nr.262/E/2009.

La data de 04.01.2010 s-a emis somația iar la data de 30.01.2012 s-a emis adresa de înființare poprire nr. 262 în dosar nr. 262/E/2009 al B. I. M..

Cu adresa nr._/02.03.2012,terțul poprit a restituit titlul executoriu cu motivarea că în conformitate cu prevederile OUG 71/2009 art. 1 alin 2 ,orice cerere de executare silită având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială este suspendată de drept.

În drept, Convenția (Europeană) pentru Apărarea Drepturilor Omului prin art. 6 paragraful 1 protejează dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzei într-un termen rezonabil,în materie civilă și penală. Acest drept include și faza de executare a hotărârilor judecătorești definitive.

Astfel,statul și instituțiile publice au îndatorirea de a respecta principiul legalității și de a executa de bunăvoie hotărârea judecătorească de condamnare a lor.

Întârzierea în executarea unei sentințe,imputabilă autorităților ,aduce atingere și dreptului creditorului la respectarea bunurilor sale,drept protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției.

În consecință,statul nu poate să refuze sau să întârzie nerezonabil executarea unei hotărâri,lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru întârziere.

Față de cele menționate,în baza art. 460 c.pr.civ ,instanța a admis cererea de validare a popririi formulată de petentul B. I. M. .

Împotriva acestei sentințe au declarat apel contestatoarea Direcția de S. Publică D. și terțul poprit Trezoreria C.- A.F.P.C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Împotriva sentinței civile nr._/25.07.2012, au formulat apel terțul poprit A.F.P.C. și debitoarea Direcția de S. Publică D..

Apelanta Administrația Finanțelor Publice a Mun.C. a solicitat schimbarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii și desființării popririi.

În esență, apelanta a arătat că hotărârea este criticabilă întrucât în mod nelegal instanța a validat poprirea deși potrivit art.1 alin.1 și 2 din OUG nr.71/2009, executarea acestor titluri a fost eșalonată pe trei ani iar dispozițiile dreptului intern în materia creanțelor împotriva Statului nu sunt contrare dispozițiilor din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța europeană recunoaște că statele au o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii pentru a permite sistemului lor judiciar să răspundă exigențelor articolului 6. În speță, instituția debitoare nu a refuzat executarea silită, însă s-a făcut aplicarea actului normativ care dă posibilitatea de a se plăti creanța eșalonat, la anumite intervale de timp. O astfel de normă juridică reprezintă o ingerință a statului în dreptul creditorului de obține executarea silită dar un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat într-o perioadă critică și este rezonabil proporțională cu scopul urmărit. Expunerea de motive la adoptarea OUG nr.71/2009 relevă situația financiară dificilă a statului și argumentează eșalonarea plăților prin necesitatea protejării interesului general, astfel că sunt incidente dispozițiile Convenției europene.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art.282-298 C.pr.civ.

Apelanta Direcția de S. Publică D. a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul respingerii cererii formulate de creditoare.

În motivarea apelului s-a arătat că în mod nelegal instanța a admis cererea privind validarea popririi fără a ține cont și de O.U.G. nr.71/2009.

O.U.G. nr.71/2009 reglementează eșalonarea plății unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, iar instituirea acestei măsuri a fost determinată de existența unui număr substanțial de cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale, care a condus la o imposibilitate a autorității statale de a executa hotărârile judecătorești pronunțate deja în această materie, în special în actualul context de acută criză economică.

Apelanta a menționat că ordonanța stabilește o perioadă de 3 ani, ca termen maxim în care va fi realizată exercitarea totală a titlurilor și precizează nivelul și termenele de efectuare a plăților intermediare.

Mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești a fost în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența CEDO.

Apelanta a menționat că nu a refuzat executarea silită, ci a făcut aplicarea actului normativ care dă posibilitatea de a se plăti creanța eșalonat, la anumite intervale de timp. O astfel de normă juridică reprezintă o ingerință a statului în dreptul creditorului de a obține executarea silită și, prin aceasta, finalizarea procesului civil dar este o ingerință care are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat într-o perioadă critică și este rezonabil proporțională cu scopul urmărit.

Caracterul proporțional al limitării dreptului creditorului de a obține executarea hotărârii judecătorești rezultă din faptul că O.U.G. nr.71/2009 nu neagă dreptul la executare, ci doar stabilește modul în care creanța se va realiza cu o întârziere rezonabilă, apreciată ca atare și de instanța europeană, având în vedere că titlul executoriu a fost obținut la sfârșitul anului 2008, urmând a fi plătit anual, în tranșe.

Dreptul de proprietate al reclamantei asupra bunului constituit de creanța împotriva statului nu este negat, nu îi este atinsă substanța, așa încât sentința ce reprezintă titlu executoriu nu rămâne inoperantă.

O.U.G. nr.71/2009 nu încalcă prevederile Directivei 2000/35/CE care stabilește cauze derogatorii de la termenul de 90 de zile, respectivul termen fiind unul de recomandare.

F. de Ordinul 3831/ 29.11.2011 privind Regulamentul de organizare si functionare al directiilor generale ale finantelor publice judetene in sedinta din data de 25._ s-a retinut calitatea de apelant a Trezoreriei C. reprezentat de AFP C..

Deși legal citat, intimata-creditoare nu a formulat întâmpinare în cauză.

Apelurile sunt fondate.

Tribunalul constată că procedura de executare demarată la cererea intimatei-creditoare nu vizează o creanță exigibilă, față de incidența prevederilor OUG nr.71/2009, care instituie o eșalonare a plății acestor drepturi bănești.

Dispozițiile O.U.G. nr.71/2009 nu sunt incompatibile cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului ori cu Protocoalele adiționale la aceasta, perspectiva de abordare a speței impunându-se a fi reconsiderată în faza recursului.

Astfel, obiectivul avut în vedere la adoptarea acestui act normativ de legiuitorul intern constă în menținerea stabilității economice a țării, iar acest obiectiv nu poate fi nici ignorat, nici cenzurat de instanța de judecată. C. economică este un fenomen global și, totodată, un fapt notoriu, ce nu mai trebuie probat, astfel încât dreptul de creanță având ca obiect o sumă de bani pe care îl are un subiect împotriva statului trebuie raportat la interesul general al societății, privită în ansamblul său, societate ce traversează o criză economică însemnată.

Statul, privit în sens larg, ca entitate juridică, are calitatea de debitor într-un număr cvasiinfinit de raporturi juridice obligaționale; de asemenea, este un fapt devenit notoriu că statul, ca entitate juridică, poate intra în stare de insolvență; or, o asemenea situație de fapt și de drept ar fi dezavantajoasă pentru fiecare membru al unei societăți organizate într-o entitate statală, interesul general al societății fiind reprezentat de menținerea echilibrului bugetar și a stabilității economice a țării.

Prin urmare, există o ingerință în dreptul creditorului la un bun în accepțiunea art.1 din Protocolul Adițional nr.1 la CEDO, ingerință ce este justificată de menținerea unui echilibru între interesul particular și cel general.

La dezlegarea în drept a prezentei cauze se impune a se avea în vedere jurisprudența recentă a CEDO, mai exact decizia dată în cauza "D. și alții împotriva României", prin care s-a statuat că echilibrul între interesele reclamanților și interesul general al societății a fost menținut și că eșalonarea plăților de către guvern, în calitatea sa de debitor, printr-o . acte normative, în contextul dezechilibrului bugetar cu care s-a confruntat România începând cu anul 2008, nu aduce atingere dreptului lor la un proces echitabil ori dreptului de proprietate al reclamanților.

În temeiul art. 296 C., Tribunalul va admite apelurile și va schimba sentința apelată în sensul că va respinge cererea de validare poprire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de declarate de apelanta debitoare DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ D., cu sediul în C., . și de apelanta terț poprit AFP PT. TREZORERIA MUNICIPIULUI C., cu sediul în C., ..2, județul D., împotriva sentinței civile nr._/01.10.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent B. I. M. cu sediul în C.,.. 54 A-C, și intimatul creditor M. M., domiciliat în C.,cartier Craiovița nouă, ., ..

Schimbă sentința civilă atacată în sensul că respinge cererea de validare poprire.

Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Ianuarie 2013

Președinte,

M. E. N.

Judecător,

R. L. Z.

Grefier,

C. D. A.

Red.jud.R.L.Z.

Tehn.F.M./6 ex.

Jud.fond: M.M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Validare poprire. Decizia nr. 28/2013. Tribunalul DOLJ