Acţiune în constatare. Hotărâre din 23-03-2015, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 548/2015
Dosar nr._ -uzucapiune-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 548/2015
Ședința publică din data de 23 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. P.
Judecător: D. G.
Grefier: E. D. C.
Pe rol se află judecarea apelului formulat de către apelantul-pârât M. C. PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr. 3867/19.03.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți S. M. V. și O. I., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns intimatele-reclamante S. M. V. și O. I., prin avocat M. Gătejescu, S. M. V. fiind prezentă și personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că nu s-a depus la dosarul cauzei un exemplar al motivelor de apel semnat și ștampilat de către apelantul pârât.
Intimatele-reclamante, prin avocat M. Gătejescu, având cuvântul, solicită constatarea nulității apelului, în raport de dispozițiile art. 480 Cod procedură civilă, având în vedere că nu s-a depus la dosarul cauzei un exemplar al motivelor de apel, semnat și ștampilat, nici după citarea apelantului cu această mențiune. Pe fondul cauzei, solicită respingerea apelului; fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise la dosarul cauzei.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 20.05.2013, pe rolul Judecătoriei C., reclamantele S. M. V. și O. I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. C. prin primar, să se constate dreptul său de proprietate prin uzucapiunea de lungă durată asupra suprafeței de teren de 340 m.p., suprafață de teren pe care o posedă de peste 30 de ani alături de cei 400 m.p. stăpânit cu acte de proprietate, să se constate dreptul de proprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra imobilului casă compusă din 3 camere, baie, bucătărie, hol acoperită cu țiglă construită în anul 1974 pe suprafața totală de 740 m.p.
În motivarea acțiunii, a arătat că este fiica, respectiv soția supraviețuitoare, a defunctului O. P., iar, în anul 1966, a cumpărat cu chitanță de mână de la numita B. E., o suprafață de 400 m.p., chitanță pe care a perfectat-o în fața instanței, fiind pronunțată sentința civilă nr. 9788 din data de 28.06.1989, dosar nr. 6165/1999, constatându-se valabilitatea înscrisului sub semnătură privată încheiat la data de 17.09.1986 între vânzătoarea B. M., autoarea pârâtei de atunci B. E. și autorul reclamantelor de astăzi, O. P., în calitate de cumpărător.
Alături de această suprafață cumpărată de la B. E. a mai îngrădit și posedat, tot din anul 1966, o suprafață de aproximativ 340 m.p., suprafață aflată în stăpânirea Primăriei C..
Pe această suprafață totală de 740 m.p., a edificat o construcție și anexe, construcție compusă din casa cu 3 camere, baie, bucătărie, hol acoperit cu țiglă edificată din cărămidă cu gard din metal.
A învederat instanței de judecată că suprafața totală de 740 m.p. a îngrădit-o cu gard din metal în anul 1966, imediat după ce a cumpărat suprafața de 400 m.p. de la numita B. M., iar de atunci și până în prezent niciodată nu au fost mutate granițele de hotar, neexistând nicio neînțelegere cu vecinii sau cu pârâta Primăria C..
A menționat că, în anul 1989, când s-a constatat valabilitatea înscrisului sub semnătură privată, în cauză nu a fost efectuată o expertiză care să măsoare suprafața de teren stăpânită de reclamantă, existentă între hotare, acestea solicitând constatarea valabilității numai pentru suprafața de 400 m.p. cumpărată cu chitanță de mână.
În prezent, dorind să întocmească documentația cadastrală și să înscrie imobilul în cartea funciară, la efectuarea măsurătorilor, a reieșit o suprafață mai mare cu 340 m.p., față de cea de 400 m.p., cumpărată de reclamantă de la numita B. E., această suprafață de 340 m.p., fiind îngrădită din domeniul public al Primăriei C..
Având în vedere că, din anul 1966, când dețineau această suprafață de 340 m.p. în plus față de cea cumpărată de acestea de 400 m.p., de la B. E., M. C., prin primar, nu a ridicat pretenții asupra acestei suprafețe de 340 m.p., stăpânită de la acestea, considerând că sunt întrunite condițiile uzucapiunii de lungă durată, acestea comportându-se ca un adevărat proprietar, nefiind schimbate granițele de hotar și nefiind tulburate în posesia suprafeței totale de 740 m.p.
Au menționat că, până în prezent, au plătit și plătesc în continuare taxe și impozite pe teren și casă.
Au evaluat provizoriu terenul și casa la suma de 20.000 lei, raportat la certificatul de atestare fiscală și la amplasamentul în zonă al imobilului.
Pentru aceste considerente, au solicitat admiterea acțiunii, să se constate dreptul lor de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra suprafeței de teren de 340 m.p. situați în C., ., județul D., ca efect al accesiunii imobiliare a imobilului compus din 3 camere și anexe.
Au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, expertiză și proba cu martorii respectiv C. G. și S. M..
În drept, au invocat dispozițiile art. 1890 Cod civil, 1847, 1860, art. 492 cod civil raportat la art. 82 din legea nr. 287/2009, art. 125 și 194 Noul cod civil.
S-au depus: împuternicire avocațială, acte de stare civilă, sentința nr. 9788 din data de 28.06.1999, certificat de nomenclatură stradală nr. 8851 din data de 08.05.2002, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice nr._ din data de 19.04.2013, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, cerere pentru deschiderea procedurii succesorale.
La data de 30.05.2013, reclamanta O. I. a depus cerere de complinire a acțiunii la care a anexat înscrisurile solicitate prin cererea de regularizare, depunând totodată taxa de timbru în cuantum de 1311 lei RON și timbru judiciar de 5 lei, precum și dovada că a solicitat la OCPI un certificat care atestă faptul că imobilul nu este înscris în cartea funciară.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Prin încheierea de ședință din data de 09.10.2013, instanța a dispus încuviințarea probei cu martorii C. G. și S. M. și proba cu expertiza specialitatea topografie cu obiectivele stabilite la acest termen de judecată pentru reclamante.
Raportul de expertiză specialitatea topografie a fost efectuat de către expert S. A. și depus la data de 13.03.2014.
La data de 13.11.2013, instanța a dispus audierea martorilor C. G. și S. M..
Prin sentința civilă nr. 3867/19.03.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea precizată de reclamantele S. M. V. și O. I., în contradictoriu cu pârâtul M. C. Prin Primar și s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantelor cu privire la imobilul situat în C., . (fost 58), compus din teren în suprafață de 263 mp și casă cu două camere, bucătărie, antreu, sală și WC cu suprafața utilă măsurată de 51, 71 mp și anexă compusă din cămară, baie și garaj cu suprafața utilă măsurată de 24, 29 mp.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 9788/28.06.1999, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr. 6165/1999, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul O. P., în contradictoriu cu pârâtele Consiliul Local al Mun. C. și B. E., constatând valabilitatea înscrisului sub semnătură privată încheiat la data de 17.09.1966 între autoarea pârâtei B. M., în calitate de vânzătoare și reclamant, în calitate de cumpărător, cu privire la suprafața de 400 mp, teren situat în C., ., cu vecinătățile: la E-S. M., la V-C., S-. C..
Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că reclamanta O. I. și soțul său au stăpânit terenul în cauză liber și netulburați, acesta fiind împrejmuit la fel de la data când martorii l-au cunoscut.
O. P. a decedat la data de 1.03.2013, având ca moștenitoare pe reclamante.
Din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic S. A. a rezultat că terenul are suprafața totală de 663 mp, iar, pe acesta, se află locuința în suprafață de 71 mp, construită din cărămidă și BCA, acoperite cu țiglă, compusă din 2 camere, bucătărie, antreu, sală și WC cu suprafața utilă măsurată de 51.71 mp și anexa în suprafață de 32 mp construită din bolțari de beton și cărămidă, acoperite cu tablă, compusă din cămară, baie și garaj, cu suprafață utilă măsurată de 24.29 mp.
Din certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice nr._/19.04.2013 emis de Primăria C. a rezultat că O. I. și soțul său O. P. figurează in evidente cu clădiri de locuit cu o suprafață construită desfășurată de 69, 36 mp și teren intravilan în suprafață de 400 mp.
Uzucapiunea este modul de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale asupra unui teren, prin posedarea neîntreruptă a bunului, într-un interval de timp fixat de lege.
Potrivit art 1846-1847 C.Civ. pentru a opera dobândirea proprietății prin uzucapiune se cer îndeplinite anumite condiții: posesia să fie continuă-posesorul să o exercite în mod regulat, fără intermitențe anormale; posesia să fie neîntreruptă;posesia să fie netulburată, să nu fie fondată sau conservată prin acte de violență, în contra sau din partea adversarului; posesia trebuie să fie publică-să nu fie exercitată în ascuns de adversarul său, încât acesta să nu fie în stare de a putea să o cunoască; posesia trebuie să fie exercitată sub nume de proprietar.
Pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani posesorul trebuie să fi exercitat o posesie utilă (adică neafectată de vreun viciu) asupra imobilului în discuție și care să respecte toate condițiile impuse de art 1847 C.Civ, iar posesia să se fi exercitat pe o perioadă de minim 30 de ani, indiferent dacă posesorul a fost de bună credință sau de rea credință.
În speță, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de art 1890 C.Civ., reclamantele exercitând o posesie utilă de peste 30 de ani asupra terenului în cauză pentru care au achitat taxe și impozite corespunzătoare, astfel încât, în baza art 111 C.Pr. Civ., a admis acțiunea precizată și a constatat dreptul de proprietate al reclamantelor asupra terenului în suprafață de 263 mp.
Potrivit art. 492 C.Civ. orice construcție, plantație sau lucrare făcută asupra pământului este prezumată a fi făcută de proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până la proba contrarie.
Ca urmare, instanța, în baza art. 111 C.Pr.Civ., a admis acțiunea precizată și a constatat dreptul de proprietate al reclamantelor asupra construcțiilor casă cu două camere, bucătărie, antreu, sală și WC cu suprafața utilă măsurată de 51, 71 mp și anexă compusă din cămară, baie și garaj cu suprafața utilă măsurată de 24, 29 mp, instanța luând act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul apelant M. C. prin primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, apelantul a arătat că hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Pârâtul a arătat că prima instanță trebuia să dispună probatoriul în funcție de toate actele doveditoare ale dreptului real, să procedeze la analizarea actelor deținute de reclamanți, date fiind dispozițiile art. 645 Cod Civil, ce reglementează modul de dobândire al proprietății.
A mai arătat că prima instanță nu a analizat îndeplinirea obligațiilor fiscale de către reclamanți în raport de suprafața de teren în care pretind că au posedat-o ca buni proprietari, dată de la care s-a făcut declarație de impunere și actele doveditoare care au stata la baza înregistrării la masa impozabilă, aspecte care nu au fost verificate.
Pârâtul a arătat că reclamanții, cu rea credință, nu au depus la prima instanță istoricul proprietății, istoric dat de actele de proprietate a imobilului solicitat, urmărind eludarea dispozițiilor legale și atragerea în patrimoniu acestora a unei suprafețe de teren asupra căruia nu au niciun drept.
Pârâtul a precizat că reclamanții nu fac dovada posesiei cu privire la suprafața de teren pentru care au solicitat instanței constatarea dreptului de proprietate și, potrivit art. 1191 Cod Civil, nu se va primi niciodată o dovadă prin martori în contra sau peste ceea ce cuprinde actul.
Din analiza probatoriului administrat în cauză a rezultat că reclamanții nu fac dovada posesiei, nefiind depus la dosar un act translativ de proprietate, certificat de rol fiscal cu privire la imobilului în litigiu.
Pârâtul a arătat că nu a fost îndeplinită prescripția achizitivă de lungă durată de 30 de ani cu privire la imobilul în litigiu. Pentru a produce efecte juridice, posesia trebuie să fie utilă, iar, pentru a fi utilă, este necesar să îndeplinească anumite calități care, în același timp reprezintă și condiții ale posesiei utile, cum ar fi acelea de a fi continuă, neîntreruptă, netulburată, publică, neechivocă și sub nume de proprietar.
Cu privire la construcția ce face obiectul litigiului, instanța de fond trebuia să analizeze constatarea dreptului de proprietate asupra construcției edificate prin raportare la legea nr. 50/1991 republicată.
În ceea ce privește construcția-casă ce face obiectul litigiului, instanța de fond trebuia să facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 577 din N.C.C. Dispozițiile art. 577 N.C.C. cu privire la constatarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor trebuie coroborat cu art. 35 N.C.P.C.
Instanța a omis să lămurească cauza sub toate aspectele, încălcând în același timp normele de drept incidente în cauză cu privire la constarea dreptului de proprietate asupra construcției edificată pe teren cu destinația de casă de locuit.
Pârâtul a arătat că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 36 (2) din Legea nr. 7/1996.
Pârâtul a mai arătat că hotărârea a fost dată fără a se analiza, în mod judicios, conținutul material probator administrat în cauză.
Pârâtul a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței, în sensul admiterii excepției invocate și respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 și urm. N.C.P.C.
Apelul a fost legal timbrat cu taxă de timbru și timbru judiciar conform ordinului de plată depus la fila 11 din dosar.
Intimatele-reclamante au depus întâmpinare la dosar, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate (filele 19-21 din dosar).
Intimatele au arătat că prima instanță a aplicat corect dispozițiile legale în vigoare, respectiv reglementările din Vechiul Cod în ceea ce privește instituția uzucapiunii și dispozițiile Noului Cod de Procedură în ceea ce privește desfășurarea procesului.
Intimatele au precizat că au plătit impozitul pe o suprafață mai mare decât cea din actul de proprietate.
Intimatele au menționat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 36 din Legea nr. 7/1996.
Intimatele-reclamante au arătat că apelanta nu a făcut niciun fel de opoziție la prima instanță, nu a depus întâmpinare, nu a propus probe, nu a invocat excepții, ci a venit în apel cu critici nou aduse hotărârii, invocând neaplicarea principiului rolului activ al judecătorului în soluționarea cauzei, ori, raportat la dispozițiile art. 478 NCPC, instanța de apel este ținută să judece apelul în limitele a ceea ce s-a supus judecății la prima instanță.
Apelantul pârât nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Analizând, cu prioritate, excepția nulității apelului formulat în cauză, în raport de disp. art. 248 alin. 1 N.c.p.c. și ale art. 196 alin. 2 N.c.p.c., excepție care are prioritate cu privire la soluționare, în raport de fondul apelului, tribunalul constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 20.05.2013, pe rolul Judecătoriei C., reclamantele S. M. V. și O. I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. C. prin primar, să se constate dreptul său de proprietate prin uzucapiunea de lungă durată asupra suprafeței de teren de 340 m.p., suprafață de teren pe care o posedă de peste 30 de ani, alături de cei 400 m.p. stăpâniți cu acte de proprietate, să se constate dreptul de proprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra imobilului casă compusă din 3 camere, baie, bucătărie, hol acoperită cu țiglă construită în anul 1974 pe suprafața totală de 740 m.p.
Prin sentința civilă nr. 3867/19.03.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea precizată de reclamantele S. M. V. și O. I., în contradictoriu cu pârâtul M. C. Prin Primar și s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantelor cu privire la imobilul situat în C., . (fost 58), compus din teren în suprafață de 263 mp și casă cu două camere, bucătărie, antreu, sală și WC cu suprafața utilă măsurată de 51, 71 mp și anexă compusă din cămară, baie și garaj cu suprafața utilă măsurată de 24, 29 mp.
Tribunalul constată că apelantul pârât a depus, în cadrul dosarului de față, la data de 05.05.2014, motivele de apel deduse judecății, fără ca acestea să fie însușite prin semnătură și ștampilă de către reprezentantul legal al acestuia, respectiv primarul L. Olguța V..
Astfel, prin încheierea de ședință din data de 09.02.2015, instanța a dispus citarea apelantului pârât cu mențiunea de a depune un exemplar al motivelor de apel semnat și ștampilat, sub sancțiunea anulării apelului (fila 36 din cadrul dosarului de apel), dovada de înmânarea a citației cu această mențiune fiind depusă la fila 37 din cadrul dosarului de apel.
Până la termenul de judecată din data de 23.03.2015, apelantul pârât nu a depus la dosar exemplarul motivelor de apel semnat și ștampilat de reprezentantul legal al acestuia, acesta fiind depus, prin fax, la această dată, la ora 14.39, după pronunțarea soluției în cauză.
Potrivit disp. art. 196 alin. 1 N.c.p.c., cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă, fiind aplicabile disp. art. 200.
A.. 2 al art. 196 N.c.p.c. prevede că lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe, iar, dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație, în cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta urmând să semneze chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea, alin. 3 al acestui articol prevăzând că orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condițiile alin. 2.
În speța de față, instanța a constatat neregularitatea cererii de apel prin lipsa semnăturii și ștampilei reprezentantului legal al apelantului pârât la termenul de judecată din data de 09.02.2015 și a dispus citarea apelantului în acest sens, conform disp. art. 196 alin. 2 N.c.p.c., însă, până la termenul de judecată din data de 23.03.2015, la data și ora pronunțării soluției în cauză, apelantul nu și-a îndeplinit obligația legală în cauză, în speță devenind, astfel, incidente disp. art. 196 alin. 1 N.c.p.c. care privesc nulitatea cererii pentru lipsa semnăturii.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp. art. 480 alin. 1 teza a-II-a N.c.p.c. rap. la art. 196 alin. 1 N.c.p.c., tribunalul va anula apelul declarat de către pârâtul apelant M. C. Prin Primar, în contradictoriu cu intimatele reclamante S. M. V. și O. I., pentru lipsa semnăturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Anulează apelul declarat de către pârâtul apelant M. C. Prin Primar, cu sediul în municipiul C., ., nr. 7, jud. D., în contradictoriu cu intimatele reclamante S. M. V., domiciliată în municipiul C., ., .. 1, ., jud. D. și O. I., domiciliată în municipiul C., ., jud. D., pentru lipsa semnăturii.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 23 Martie 2015.
Președinte, V. P. | Judecător, D. G. | |
Grefier, E. D. C. |
Red. jud. V.P./Tehn. F.M. 5 ex./23.04.2015
Jud. fond: A. G.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 26-06-2015, Tribunalul DOLJ | Uzucapiune. Decizia nr. 308/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
