Actiune in regres. Hotărâre din 15-05-2015, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 15-05-2015 în dosarul nr. 891/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 891/2015
Ședința publică de la 15 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. F.
Judecător M. N.
Grefier C. C. S.
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamantul F. DE PROTECTIE A VICTIMELOR STRĂZII în contradictoriu cu pârâții R. D. C., ., împotriva sentinței civile nr. 2216 din 06 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr._, având ca obiect acțiune in regres.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă . rep. de cons. jr. M. M. lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat și motivat în termen, timbrat, s-au comunicat motivele de apel, s-au depus întâmpinări de către intimați, care s-au comunicat, s-a depus răspuns la întâmpinări, după care;
Instanța, din oficiu, în temeiul art. 131 alin. 1 C.p.civ., verifică dacă este competentă general, material și teritorial să judece pricina și constată că este competentă cu soluționarea apelului, potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 2 C.p.civ.
Instanța pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Cons.jr. M. M. pentru intimata pârâtă estimează durata cercetării procesului la un singur termen de judecată, respectiv termenul de azi.
Instanța, în temeiul art. 238 C.p.civ., estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la un singur termen de judecată și nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat, s-a acordat cuvântul pe apel.
Cons.jr. M. M. pentru intimata pârâtă solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței civile ca temeinică și legală.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea adresată instanței F. de Protecție a Victimelor Străzii a chemat în judecată pe pârâții R. D. C. și . C., solicitând să se stabilească nivelul procentual al culpei în producerea accidentului de circulație pentru cei doi pârâți și în funcție de nivelul procentual al culpei să fie obligați pârâții la rambursarea către reclamantă a sumei totale de 8.298,66 lei. Această sumă se compune din 6.671,66 lei despăgubiri achitate de reclamantă către . pentru prejudiciile suferite de aceasta în urma accidentului de circulație produs la 01.01.2010 ; 1627 lei dobândă legală pentru suma plătită cu titlu de despăgubire, calculată de la data plății și până la data prezentei acțiuni.
S-a mai solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată și la plata dobânzii legale penalizatoare aferente calculată de la data plății despăgubirilor și până la achitarea integrală a debitului, precum și a celorlalte cheltuieli pe care reclamanta le va face cu procesul.
În fapt, s-a susținut că la 01.01.2010 s-a produs un accident de circulație în localitatea Ciupercenii Noi în care a fost implicat autovehiculul înmatriculat sub nr._ , condus de pârâtul R. D. C. și un stâlp de rețea aparținând ..
Din procesul verbal încheiat de lucrătorul de poliție rezultă că vinovat de producerea accidentului este R. D. C. și în baza acestui document . a fost despăgubită de reclamantă.
Ulterior, reclamanta a chemat în judecată în acțiune în regres pe R. D. C., iar Judecătoria Calafat, prin sentința civilă nr. 885 din 09.04.2013, definitivă prin decizia nr. 1680 din 16.10.2013 a Tribunalului D., a respins acțiunea. Reținând că R. D. C. nu este vinovat de săvârșirea faptei.
Având în vedere că instanțele s-au pronunțat asupra culpei fără a respecta principiul contradictorialității, fără a introduce în cauză pe cel de-al doilea conducător auto implicat în accident, privându-l pe acesta de posibilitatea de a formula apărări, instanța trebuie să stabilească nivelul procentual al culpei în producerea accidentului pentru cei doi conducători auto implicați în accident și să oblige în mod proporțional la restituirea sumei de 8.298,66 lei, pe pârâtul R. D. C., în temeiul art. 999, 998 cod civil, iar pe pârâta . în temeiul art. 992 cod civil, cu privire la îmbogățirea fără just temei.S-a mai susținut că sunt îndeplinite criteriile necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului R. D. C..
Ulterior producerii accidentului, pârâtul nu a făcut dovada valabilității unei polițe de asigurare RCA, situație în care conform prevederilor art. 25 ind. 1 din Legea 32/2000 și ale art. 3 din Ordinul CSA nr. 1 /2008, F. de Protecție a Victimelor Străzii este obligat să garanteze plata despăgubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate.
În conformitate cu art. 25 ind. 1 din Legea 32/2000 și art. 13 din ordinul CSA nr. 1/2008, după plata despăgubirilor, reclamanta se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate.
În măsura în care se va constatata că R. D. C. nu a fost în culpă la producerea accidentului, sunt aplicabile prevederile art. 992 pentru pârâta ..
Dobânda legală solicitată a fost calculată în conformitate cu prevederile OG 13/2011.
În drept s-au invocat prevederile art. 192 c.proc. civ. Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008, art. 25 ind. 1 din Legea 32/2000, art. 998,999 cod civil, art. 992 cod civil.
Cererea de chemare în judecată și actele care au însoțit-o au fost comunicate pârâților, iar la 29.09.2014 pârâtul R. D. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât în cauză există autoritate de lucru judecat.
Prin sentința nr. 885 /2013 a Judecătoriei Calafat, a fost respinsă acțiunea reclamantei prin care s-a solicitat obligarea pârâtului la despăgubiri în condițiile art. 998-999 cod civil.
În drept s-au invocat dispoz. art. 205, 430 și 431 cod pr.civilă.
La 06.10.2014 pârâta . a formulat la rândul ei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât pârâta nu are nicio culpă în producerea accidentului.
În cauză nu este vorba de o plată nedatorată deoarece reclamanta avea obligația de a achita despăgubirile în temeiul ordinului nr. 1/2008 al președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, conform art. 3 alin. 1 din acest ordin, fondul acordă despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de vehicule, dacă vehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat ori nu era asigurat pentru răspundere civilă cu toate că legea prevedea obligativitatea asigurării.
Potrivit art. 42 din ordin, după plata despăgubirilor, fondul are drept de creanță pentru sumele plătite cu titlu de despăgubire asupra persoanei responsabile pentru repararea prejudiciului, conform prevederilor art. 13, persoanei responsabile pentru repararea prejudiciului asupra societății de asigurare conform art. 27, asigurătorului RCA, conform art. 12, organismului de compensare menționat la art. 26, fondului de garantare menționat la art. 31 și art. 33.
În nici un caz reclamanta nu se poate îndrepta împotriva persoanei care a fost păgubită.
Prin sentința civilă nr.2216/06.11.2014, pronunțată de Judecătoria Calafat, în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea acțiunea formulată de reclamantul F. de Protecție a Victimelor Străzii, împotriva pârâților R. D. C. și ..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că la 01.01.2010, ora 2,00, pârâtul R. D. C. a condus autoturismul înmatriculat sub nr._, pe DC 53 din direcția Calafat- Ciupercenii Noi și într-o curbă la stânga, datorită ceții a ratat virajul, părăsind partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un stâlp ce susținea rețeaua electrică.
Ca urmare a impactului, s-au produs avarii la stâlpul de electricitate, care au fost evaluate, iar reclamanta, în baza dosarului de daună, a achitat pârâtei . C., suma de 6671,66 lei.
Ulterior, reclamanta a formulat acțiune împotriva pârâtului R. D. C., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 7063,46 lei, din care 6671,66 lei despăgubiri achitate către S.C C. Distribuție SA, iar restul reprezentând dobândă aferentă.
În drept a invocat dispozițiile art. 998 -999 cod civil.
Prin sentința civilă nr. 885 din 9.04.2013 a Judecătoriei Calafat, pronunțată în dosarul nr._ s-a respins acțiunea cu motivarea că în persoana pârâtului nu au fost îndeplinite condițiile cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale. Sentința a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 1680 din 16.10.2013 a Tribunalului D. .
În consecință, instanța a apreciat că în cauză există autoritate de lucru judecat în ceea ce privește acțiunea reclamantei împotriva pârâtului R. D. C., prin care se solicită angajarea răspunderii civile delictuale a acestuia.
Cât privește acțiunea formulată împotriva pârâtei . C., instanța a apreciat acțiunea neîntemeiată, întrucât reclamanta nu a făcut o plată nedatorată.
Reclamanta avea obligația de a achita despăgubirea pentru prejudiciul suferit de . în temeiul ordinului nr. 1/2008 al președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Potrivit art. 3 din acest ordin, reclamanta acordă despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de vehicule, dacă vehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu toate că legea prevedea obligativitatea asigurării.
Întrucât vehiculul condus de pârâtul R. D. C. nu era asigurat, reclamanta era obligată să despăgubească pe pârâta . C..
Ordinul nr. 1/2008 reglementează dreptul de regres al reclamantei, conform art. 13 și art. 42, iar persoanele care pot fi obligate în urma exercitării acțiunii în regres sunt altele decât persoana păgubită.
În consecință, apreciind că în cauză nu poate fi vorba de o plată nedatorată, instanța a respins acțiunea formulată împotriva ..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul F. de Protecție a Victimelor Străzii, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Reclamantul arată că organele de poliție au stabilit cu exactitate circumstanțele producerii accidentului (părăsirea carosabilului rutier din cauza vitezei), consecințele acestuia (avarierea stâlpului de susținere a rețelei electrice) și persoana responsabilă (pârâtul R. D. C.), procedând inclusiv la sancționarea acesteia, conform prevederilor legale în materie.
Procesul verbal . nr._ are toate elementele de identificare ale unui act autentic, în sensul definit de art. 1171 cod civil ("făcut cu solemnitățile cerute de lege, de un funcționar public care are drept de a funcționa în locul unde s-a făcut").
Apreciază că din aceste documente indicate reiese cu evidență și claritate dinamica producerii accidentului de circulație din data de 01.01.2010, circumstanțiindu-se responsabilitatea în sarcina pârâtului R. D. C..
Reclamantul arată că rezultă fără tăgadă întrunirea condițiilor legale ale existenței răspunderii le delictuale în sarcina pârâtului R. D. C., respectiv a obligației corelative a acestuia de reparare a prejudiciului astfel creat.
Instanța de fond reține, în mod eronat, în cuprinsul hotărârii că în cauză ar exista autoritate de lucru judecat. În prezenta nu există autoritate de lucru judecat, deoarece nu este îndeplinită tripla identitate de elemente părți, obiect și cauză.
Prin cerere introductivă s-a solicitat doar obligarea pârâtului R. D. C. la rambursarea despăgubirilor, iar în caz contrar obligarea C. Distribuție S.A. la rambursarea sumelor primite fără drept.
În mod eronat instanța de fond reține existența autorității de lucru judecat, deși capetele de cerere ale celor două acțiuni sunt în mod esențial diferite.
Reclamantul arată că prima instanță din moment ce reține existența autorității de lucru judecat reprezentată de sentința civilă nr.995/09.04.2013 din dosarul civil_, care statuează că „pârâtul R. D. C. a făcut dovada nevinovăției sale și a administrat probe în acest sens, respectiv proba cu înscrisuri și proba testimonială, din care s-a reținut că nu prin fapta sa a fost produs prejudiciul", ar fi trebuit să constate că acțiunea FPVS împotriva pârâtului C. Distribuție SA este întemeiată (art.993 Cod Civil) și să oblige pe acesta la rambursarea sumelor care i-au fost achitate fără drept.
Instanța de fond, reține existența prejudiciului suferit de C. Distribuție SA, obligația FPVS de a despăgubi acest prejudiciu și nevinovăția pârâtului R. D. C. și lasă F. fără nici o posibilitate de recuperare a propriului prejudiciu.
Reclamantul arată că sentința este bazată pe o interpretare și pe o care eronată a legii și, pe cale de consecință, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul obligării pârâtului R. D. C. la rambursarea tuturor sumelor solicitate prin cererea introductivă în temeiul art.998-999 Cod Civil, obligarea C. Distribuție SA la rambursarea tuturor sumelor solicitate prin cererea introductivă în temeiul art.993 Cod Civil.
Pârâtul R. D. C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat.
Consideră că în speță sunt incidente prevederile art. 430, referitoare la excepția autorității de lucru judecat.
Astfel, prin sentința civila nr. 885 pronunțata la data de 9.04.2013, pronuntata de Judecătoria Calafat, rămasa definitiva și irevocabila a fost respinsa acțiunea formulată de F. de Protecție a Victimelor Străzii prin care s-a solicitat obligarea sa la plata despăgubirilor achitate către C. Distribuție SA, prejudiciu suferit ca urmare a avarierii unui stâlp de susținere a rețelei electrice, susținându-se ca în cauza sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale.
Instanța a analizat cauza prin raportare la situația de fapt reținuta din probele administrate in cauza, precum si la dispozițiile legale reglementate de art. 998 și urm. C.., dispoziții invocate de către reclamantă și de aceasta data în prezenta cauza.
Intimata C. DISTRIBUȚIE SA a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței
Cu privire la primul capăt de cerere, intimata arată nu are nicio culpă în producerea incidentului, pârâtul R. avariind un stâlp care face parte din rețeaua de distribuție a C. Distribuție SA.
Aceste aspect rezultă și din adresa nr.32/412/04.02.2010 emisă de Postul de Poliție Ciupercenii Noi.
Este fără putință de tăgadă că intimata nu are nicio culpă în producerea incidentului.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere prin care se solicita rambursarea sumei de 8298, 66 lei, arată că este neîntemeiat, având in vedere data efectuării plății către S.C. C. DISTRIBUȚIE S.A, respectiv 18.10.2011
Intimata precizează că nu este vorba de o plată nedatorată, deoarece reclamantul avea obligația de achita despăgubiri pentru prejudiciul suferit de S.C. C. DISTRIBUȚIE S.A., în temeiul Ordinului nr.1/2008 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Intimata menționează că reclamantul avea obligația să despăgubească intimata, plata fiind datorată.Ordinul nr.1/2008 reglementează dreptul de regres al reclamantului împotriva autorului prejudiciului.În mod corect prima instanță a reținut că în speță nu suntem în prezența unei plăți nedatorate, apelantul reclamant având obligația de a achita despăgubiri în temeiul Ordinului nr.1/2008 al președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.În mod corect instanța de fond a reținut că persoanele care pot fi obligate în urma acțiunii în regres sunt prevăzute în art. 13 și art. 42 din Ordinului nr.1/2008, fiind altele decât persoana păgubită.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, arătând că nu operează autoritatea de lucru judecat ce presupune tripla identitate de elemente, de părți, obiect și cauză.Spre deosebire de acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._, în prezentul dosar reclamantul se judeca în contradictoriu și cu C. Distribuție S.A. - în calitate de pârâtă.Prin cererea promovată a investit instanța cu cererea pentru stabilirea nivelului procentual de culpa în producerea accidentului de circulație - 2010, în funcție de aceasta pârâții urmând a fi obligați la rambursarea către reclamant a sumei de 8.298,66 lei.
Pârâtul D. C. invocă și de această dată faptul că din procesul verbal seria . faptul că s-ar fi constatat existența vreunei avarii la autoturismul condus de el, prin intermediul căruia a avariat stâlpul de electricitate aflat în propreitatea C. Distribuție S.A.
Reclamantul a despăgubit în baza art. 7 alin. 1 din Normele privind constituirea, administrarea și utilizarea Fondului de Protecție a Victimelor Străzii puse în aplicare prin Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008 - pe C. Distribuție S.A..
Susținerile pârâtului R. D. C. cu privire la faptul că în procesul verbal seria . de IGPR Post Poliție Ciupercenii Noi nu s-ar fi constatat existența vreunei avarii la autoturismul condus de el, nu au relevanță, din moment ce în respectivul proces-verbal este menționat clar: ".. a ratat virajul, părăsind partea carosabilă, intrând în coliziune cu un stâlp ce susține rețeaua electrică.".
Apelul nu este fondat si, pe cale de consecinta, se va respinge, pentru urmatoarele considerente de fapt si de drept:
În mod corect prima instanța a retinut incidenta în cauză a autoritatii de lucru judecat, în ceea ce privește acțiunea reclamantei îndreptata împotriva pârâtului R. D. C., prin care se solicită angajarea răspunderii civile delictuale a acestuia.
Anterior declansării litigiului de fată, reclamantul a mai formulat o acțiune civilă in despagubiri împotriva pârâtului R. D. C., având acelasi obiect si aceeasi cauză juridică.
Chiar daca s-a încercat, prin schimbarea unor termeni din cuprinsul celei de-a doua cereri de chemare in judecata, să se creeze impresia formulării unei noi actiuni, în care să nu se regăseasca tripla identitate de părti, obiect si cauză, necesară pentru retinerea autoritatii de lucru judecat, se observa că, în realitate, atât obiectul, cât si cauza celor doua actiuni sunt aceleasi.
In practica instantei supreme s-a statuat că, pentru a exista identitate de obiect, nu este necesar ca obiectul sa fie formulat in ambele actiuni în acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul actiunilor să rezulte că este acelasi, că scopul final urmărit de reclamant este acelasi în ambele actiuni.
Or, aceasta este si situatia din spetă, dat fiind că, prin intermediul actiunii civile de fată, reclamantul încearca să valorifice acelasi drept care a format obiectul actiunii anterioare, urmărind obtinerea obligatiei corelative a aceluiasi pârât, la plata despăgubirilor civile, pe baza acelorasi împrejurari de fapt: accidentul în care a fost implicat autovehiculul condus de pârât, în urma căruia s-a produs avarierea stâlpului de susținere a rețelei electrice apartinând ., ce a fost despăgubită de reclamant, în calitate de asigurator. Totodata, se constată că institutia de drept indicată, ca si fundament juridic, în ambele actiuni, este aceeasi, respectiv răspunderea civilă delictuală, astfel încât este evident că actiunile au si aceeasi cauză juridică.
Cum prin sentința civilă nr. 885 din 9.04.2013 a Judecătoriei Calafat, pronunțată în dosarul nr._, rămasă definitivă, s-a respins prima acțiune formulată de reclamantă, cu motivarea că în persoana pârâtului nu au fost îndeplinite condițiile cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale, în cauza este pe deplin aplicabil efectul autoritatii de lucru judecat, care împiedică judecarea unui nou proces între aceleasi părti, având aceleasi părti, acelasi obiect si aceeasi cauză juridică.
D. urmare, în mod just instanta de fond a dat eficientă exceptiei de fond, peremptorii si absolute a autoritatii de lucru judecat, ce face imposibila cercetarea fondului pricinii, inclusiv sub aspectul probării vinovatiei pârâtului în producerea accidentului, prin inscrisul doveditor constând în procesul verbal de contraventie, deoarece chestiunea vinovatiei, ca si element al răspunderii civile delictuale, constituie un aspect transat cu ocazia primei judecăti.
Totodata, se constata lipsită de relevantă juridică, în ce priveste incidenta autoritătii de lucru judecat, împrejurarea că în cea de-a doua actiune mai este chemata in judecata si o alta persoana, respectiv C. Distribuție S.A, cu atât mai mult cu cât este evident că împotriva acestei parate este formulat un petit separat, fundamentat pe un raport juridic distinct si pe o alta institutie de drept, plata lucrului nedatorat.
Cât privește criticile din apel relative la acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei . C., Tribunalul constată că si acestea sunt nefondate, întrucat reclamantul avea obligația de a achita despăgubirea pentru prejudiciul suferit de ., în temeiul articolului nr. 3 al Ordinului nr. 1/2008 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Conform acestui articol, reclamanta este tinută sa acorde despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de vehicule, dacă vehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu toate că legea prevedea obligativitatea asigurării.
Cum autovehiculul condus de intimatul R. D. C. nu era asigurat, apelantul avea obligatia să o despăgubească pe intimata . C..
Este corecta totodata retinerea primei instante potrivit careia persoana păgubită, calitate pe care o are in speta intimata . C.,
nu se afla printre persoanele împotriva cărora asigurătorul care acopera dauna se poate îndrepta ulterior pentru recuperarea propriului prejudiciu.
In concluzie, in temeiul art 480 din C. proc. civ., apelul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, cu sediul în București, .. 40-40 bis, Sector 2, în contradictoriu cu pârâții R. D. C., din Calafat, ., ..1, . ., cu sediul în C., ., jud. D., împotriva sentinței civile nr. 2216 din 06 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr._, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Mai 2015
Președinte, V. F. | Judecător, M. N. | |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.M.N.
17.06.2015
Tehn.F.M./4 ex.
Jud.fond.D.S.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1534/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 1302/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
