Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 01/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 01/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 1982/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1982/2015
Ședința publică de la 17 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Judecător R. L. Z.
Grefier G. D.
Pe rol, pronunțarea apelurilor formulate de reclamanta C. DE A. DE SANATATE D. și de pârâta B. M. împotriva sentinței civile nr._.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03.11.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când având nevoie de timp pt. a delibera, instanța a amânat pronunțarea la termenul din 10.11.2015, respectiv la termenul de azi, 17.11.2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor civile de față:
Prin acțiunea formulată la 14.10.2014, reclamanta C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE D. a chemat în judecată pe pârâta B. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 414,89 lei.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat în scopul creșterii accesului la medicamentele acordate în ambulatoriu pensionarilor, prin HGR nr. 186/2009 s-a instituit compensarea cu 90% din prețul de referință al medicamentelor, în cadrul programului social al Guvernului. Beneficiarii respectivului program sunt pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună, pentru care s-a aprobat compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaționale prevăzute în sublista B "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din prețul de referință" din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare.
În fapt, în urma controlului efectuat de către CAS D. la medicul de familie dr. B. P., pe lista căruia a fost înscrisă pârâta, s-a constatat faptul că aceasta a beneficiat în 2011. în baza declarației pe propria răspundere de medicamente în cadrul “Programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor pentru pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună”, deși în baza de date transmisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală și potrivit adeverinței de venit emisă la data de 20.01.2014 figura în 2011 și cu alte venituri decât cele realizate din pensie, respectiv cu venituri din dobânzi.
Menționează faptul că potrivit art. 102 alin. 1. 3. 4 din HGR nr. 1389/2010. suma maximă care se suportă de casele de asigurări de sănătate din Fond este cea corespunzătoare aplicării procentului de compensare a medicamentelor asupra prețului de referință. Procentul de compensare a medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor prevăzute în sublista A este de 90% din prețul de referință, al celor din sublista B este de 50% din prețul de referință, iar al celor din secțiunile C"l și C3 din sublista C este de 100% din prețul de referință. Procentul de compensare a medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor prevăzute în sublista B este de 90% din prețul de referință, pentru prescripțiile ... de care beneficiază pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună (alin. 4 art. 102 din HGR nr. 1389/2010).
Conform art. 1 alin. 5 din Ordinul MS/CNAS nr._, cu modificările și completările ulterioare, pentru a beneficia de medicamente conform art. 102 alin. (4) din Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1389/2010, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii trebuie să prezinte medicului de familie ultimul talon de
pensie, actul de identitate, precum și o declarație pe propria răspundere din care să rezulte
faptul că realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei pe lună, iar acesta va consemna în fișa medicală a pensionarului/în registrul de consultații numărul talonului și cuantumul pensiei și va anexa la fișa medicală declarația dată pe propria răspundere de către pensionar.
Întrucât nu a îndeplinit condițiile legale de încadrare în categoria pensionarilor cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună, realizând și alte venituri, procentul legal de compensare fiind - 50%. din prețul de referință al medicamentelor prescrise, pârâtei, iar nu 90% din același preț de referință, diferența de procent de 40%, în cuantum de 414,89 lei împreună cu accesoriile aferente în valoare de 39,58 lei îi sunt imputabile acesteia. De menționat că pentru valoarea compensată de 40% de care nu trebuia să beneficieze pârâta s-au calculat obligații accesorii la nivelul dobânzii legale, conform Ordinului CNAS nr. 610/2011, anexa 2, secțiunea a 3 a, pct. 2, respectiv la nivelul dobânzii de politică monetară stabilită de BNR de 5,25 % pe an. În condițiile art. 1522 și urm. din Noul cod civil pârâta a fost pus în întârziere, prin notificarea scrisă nr. 2722/12.02.2014. prin care reclamanta îi solicita executarea obligației născută din săvârșirea faptei ilicite extracontractuale, însă aceasta nu a achitat debitul.
Pentru aceste considerente opinează că sunt îndeplinite condițiile legale care legitimează cererea privind repararea prejudiciului.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 1516 și urm. din Noul Cod Civil, art. 1349, art. 1357 și urm. din noul Cod Civil (art. 998-999 din vechiul Cod civil), Titlul X din Noul Cod de procedură civilă.
In temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC solicită judecarea chiar și în lipsa.
Menționează că sunt scutiți de plata taxei de timbru, în baza art. 30 din OUG nr. 80/2013, fiind instituție publică care administrează fonduri publice.
În dovedirea cererii a depus la dosar;
- notificarea pârâtei înregistrată la CAS D. la nr. 2722/12.02.2014;
- declarația pe propria răspundere a pârâtei, cupon de pensie,
- adeverința de venit emisă în 20.01.2014 din care rezultă faptul că pârâta figura în 2011 și cu alte venituri decât cele realizate din pensie - procesul verbal de constatare nr._ întocmite la nivelul CMF Dr. B. P. și raportul de control nr. 1468/2014;
- adresa Compartimentului Control al CAS D. nr. 790/29.01.2014 referitoare la situația prescripțiilor medicale compensate 90% emise de dr. U. B. P. pentru pârâtă și modul de calcul a sumei de 454,47 lei;
Pârâta, legal citată cu formular de răspuns, a răspuns pretențiilor reclamantei și a depus întâmpinare prin care a solicitat în principal respingerea acțiunii, așa cum a fost formulată de către reclamantă, ca fiind neîntemeiată întrucât în mod greșit s-a sustinut faptul ca nu îndeplinește condițiile legale de incadrare in categoria pensionarilor cu venituri de pana la 700 lei/luna.
S-a retinut faptul ca in urma unui control efectuat la CMF Dr. B. P. de către CAS D. a beneficiat in anul 2011 in baza declarației date de medicamente in cadrul “programul pentru compensare cu 90% a prețului de referința a medicamentului pentru pensionari cu venituri ralizate din pensii de pana la 700 lei/luna”.
Arată faptul ca reclamanta a interpretat in mod tendentios dispozițiile Ordinului nr._ intrucat nu s-ar incadra la categoria pensionarilor cu venituri mai mari de 700 lei/luna.
A arătat că anterior introducerii cererii de chemare in judecata a fost notificata de către CAS D. sa achite suma de 414.89 lei.
A depus la sediul paratei un răspuns la notificare prin care a aratat ca nu se incadrează in textul ilegal invocat de către aceasta in sensul ca veniturile realizate de pârâtă sunt mai mici de 700 lei/luna.
Faptul ca a avut un depozit bancar la care i s-a calculat in luna martie o dobanda de 163 lei, nu o face platitoare a sumelor de bani ce reprezintă compensarea în procent de 90% a pretului medicamentelor de care a beneficiat.
Prin sentința civilă nr. 6382//21.01.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea în pretenții formulată de reclamanta C. de Asigurări de Sănătate D., în contradictoriu cu pârâta B. M..
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 414,89 lei, reprezentând diferență preț medicamente și dobânda legală aferentă debitului principal, calculată de la data 14.02.2014, până la data achitării debitului menționat mai sus.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este reglementata de noul cod de procedura civila in art. 1025-1032 C..
Dispozițiile cuprinse în Cartea a VI-a, Titlul X, art. 1025-1032 din NCPC au preluate aproape fidel din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 861/2007 privind stabilirea unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă.
Astfel pentru a fi admisibila o cerere cu valoare redusa legiuitorul instituie două criterii pentru determinarea domeniului de aplicare al procedurii cu privire la cererile de valoare redusă:
a) valoarea maximă a cererii poate fi de 10.000 lei, menționându-se expres că nu se iau în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii (art. 1025 alin. 1 NCPC); b) exceptarea materiilor prevăzute la alin. 2 (fiscală, vamală sau administrativă, precum și în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice) și respectiv alin. 3 (starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; moștenire; insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; asigurări sociale; dreptul muncii; închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; arbitraj; atingeri aduse dreptului de proprietate privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.
În speță, instanța apreciază ca sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de chemare in judecata prevăzute de dispozițiile art. 1025 C., având în vedere că reclamanta a dedus judecații o cerere a cărei valoare nu depășește limita maximă prevăzută de legiuitor (de 10 000 lei) precum și faptul că raportul juridic pe care se întemeiază pretenția litigioasă nu este exceptat de la aplicarea acestei proceduri speciale.
Astfel, în temeiul HGR nr. 186/2009, pârâta a beneficiat de compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor în anul 2011, în baza declarațiilor pe propria răspundere. În urma controlului efectuat de către CAS D. la medicul de familie Dr.B. P., pe lista căruia a fost înscris pârâta, s-a constatat că aceasta nu a îndeplinit condițiile legale de încadrare în categoria pensionarilor cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lunar, realizând și alte venituri, procentul legal de compensare în cazul de față fiind de 50% din prețul de referință al medicamentelor prescrise pârâtei.
Organele de control au avut în vedere că, în conformitate cu datele transmise de către ANAF prin adeverința emisă la data de 20.01.2014, pârâta a figurat în evidențele fiscale la nivelul anului 2011 și cu venituri din dobânzi și dividende.
În aceste condiții, instanța a reținut că pârâta, deși nu îndeplinea condițiile legale de încadrare în categoria pensionarilor cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lunar, ( chiar dacă veniturile din dobânzi sunt mici) a beneficiat de o compensare de 90% din prețul medicamentelor prescrise ca urmare a declarației pe propria răspundere care nu conținea date reale cu privire la veniturile sale.
În raport de veniturile realizate, pârâta avea dreptul la o compensare în cuantum de doar 50%. Prin urmare, omisiunea acesteia de a declara toate veniturile sale cu intenția de a beneficia de o compensare mai mare a prețului medicamentelor, a produs un prejudiciu reclamantei în cuantum de 414,89 lei. Acest prejudiciu reprezintă diferența de procent de 40% suportat de reclamanta CAS față de procentul de compensare de care putea să beneficieze în mod legal pârâta.
În litigiul de față reclamanta invocă răspunderea civilă delictuală a pârâtei.
Izvorul obligației de plată, corelativ dreptului reclamantei la despăgubiri, îl reprezintă deci fapta ilicită, respectiv omisiunea pârâtei de a declara integral veniturile sale. Astfel, în situația săvârșirii unei fapte ilicite (prin acțiune sau inacțiune), care a avut drept consecință producerea unui prejudiciu în patrimoniul unei persoane, ia naștere un raport juridic obligațional între persoana prejudiciată, în calitate de creditor al obligației pentru prejudiciul efectiv suferit, și persoana care a săvârșit fapta ilicită, în calitate de debitor al obligației de despăgubire.
În temeiul Ordinului MS/CNAS nr._, pârâta B. M., pentru a beneficia de medicamente în cadrul Programului instituit prin HGR nr. 186/2009 în scopul creșterii accesului la medicamente acordate în ambulatoriu pensionarilor, avea obligația de a da o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte toate veniturile pe care le realizează. Încălcând această obligație - prin nedeclararea veniturilor provenite în cursul anului 2011 din dividende si dobânzi - pârâta se face vinovată de producerea unui prejudiciu reclamantei. În aceste condiții, în sarcina pârâtei s-a născut obligația prevăzută în cuprinsul art. 1357 Cod civil, aceea de a repara prejudiciul produs.
Acestei noi obligații îi corespunde dreptul de creanță al reclamantei de a obține despăgubiri care să compenseze paguba produsă în patrimoniul său, în limita prejudiciul suferit de CAS, reprezentat de o diferență de 40% la compensarea medicamentelor prescrise.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, instanța a constatat că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, situație în care pârâta este obligată să repare prejudiciul astfel creat.
Referitor la suma în cuantum de 39,58 lei, reprezentând obligațiilor accesorii, aferente sumei de care pârâta a beneficat în mod nejustificat, instanța având în vedere că pârâta a fost pusă în întârziere la data de 14.02.2014, instanța a respins-o, ca neîntemeiată, întrucât era obligația reclamantei să comunice pârâtei ce creanță datorează în anul 2011 și la refuzul de plată al acesteia să calculeze accesorii.
Pe de altă parte, instanța având în vedere că la data de 14.02.2015 pârâta a fost pusă în întârziere cu debitul principal, va admite începând cu acestă dată până la plata efectivă a debitului și cererea de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale
În consecință, având în vedere argumetele prezentate anterior, instanța a admis în parte cererea de valoare redusă formulată de reclamanta C.A.S. D. și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 414,89 lei, reprezentând diferență preț medicamente și dobânda legală aferentă debitului principal, calculată de la data 14.02.2014, până la data achitării debitului menționat mai sus.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta C. de Asigurări de Sănătate D. și pârâta B. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Reclamanta arată că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că apelanta a formulat o cerere privind plata dobânzii legale începând cu data de 04.02.2011. Astfel la pct. 3.3. și pct. 3.3.2 din formularul de cerere_/09.10.2014 (cererea de chemare în judecată) apelanta a solicitat în mod expres ta dobânzii legale începând cu data de 04.02.2011 și până la data plății efective.
Potrivit dispozițiilor art. 1028 și următoarele din NCPC și potrivit formularului obligatoriu de cerere întemeiat pe aceste dispoziții legale, apelanta a solicitat plata obligației principale de 414,89 lei cum și a dobânzii legale aferente acestei sume calculată începând cu data de 04.02.2011 (data prescrierii medicamentelor așa cum rezultă din Situația ... aflată la dosarul cauzei, anexată la Nota internă nr. 790/29.01.2014, depusă la dosarul cauzei) și până la data plății efective, fiind în imposibilitatea de a calcula o dobândă fixă, necunoscând care va fi momentul plății efective a obligației principale de către pârâta intimată. De menționat că pentru valoarea compensată de 40% de nu trebuia să beneficieze pârâta s-au calculat de către organul de control obligații accesorii la nivelul dobânzii legale, respectiv la nivelul dobânzii de politică monetară stabilită de BNR.
Potrivit art. 73 alin.1 (Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice) Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice, stabilite de organele control competente, se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere. după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata și până s-au recuperat sumele.
Conform art. 1381, art. 1385 din Codul civil orice prejudiciu dă dreptul la reparație, care se naște ziua cauzării prejudiciului, în speță din data prescrierii medicamentelor.
Prejudiciul se repară integral. Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj iu de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei.
La acest moment apelanta nu poate preciza în mod expres cuantumul dobânzii egale întrucât nu cunoaștem care va fi momentul plății efective a obligației principale de către pârâta intimată. Obligațiile accesorii se vor calcula, cu ocazia executării, la nivelul dobânzii legale, conform prevederilor legale incidente, respectiv la nivelul dobânzii de politică monetară stabilită de BNR pe fiecare an.
În drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art. 1032, art. 466 și urm. din NCPC, art. 1349, 1357 și urm. din noul Cod Civil (art. 998-999 din vechiul Cod civil).
În apelul formulat de pârâtă se arată că în mod greșit prima instanță a reținut că nu îndeplinește condițiile legale de încadrare în categoria pensionarilor cu venituri de până la 700 lei/lună.
Mai arată că a depus la sediul reclamantei un răspuns la notificare prin cate a arătat că nu se încadrează în textul ilegal invocat, în sensul că veniturile realizate sunt mai mici de 700 lei/lună.
Faptul că a avut un depozit bancar la care i s-a calculat în luna martie o dobândă de 163 lei nu se face plătitoare a sumelor de bani ce reprezintă compensarea în procent de 90% a prețului medicamentului de care a beneficiat.
Pârâta menționează că pentru luna martie 2011 a beneficiat de pensia în cuantum de 422 lei conform cuponului de pensie depus la dosar și totodată a realizat un venit de 163 lei, reprezentând dobânda calculată la depozitul de bani pe care îl avea la BCR S.A.
Reclamanta a formulat întâmpinare la apelul formulat de pârâtă, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Arată că pârâta recunoaște faptul că a avut la BCR S.A. un depozit bancar, în speță fiind întrunite cerințele prevăzute de art. 998, 999 Cod Civil, art. 1349 Nodul Cod Civil.
În ceea ce privește data la care apelanta pârâtă datorează dobânda legală, în mod eronat instanța de fond a reținut faptul că reclamanta era obligată să comunice pârâtei ce creanță datorează în anul 2011 și la refuzul de plată al acesteia să calculeze accesorii.
În realitate, debitoare a fost de drept în întârziere, fiind incidente dispozițiile art. 1523 alin.2 lit.e) Nodul Cod Civil.
Apelul a fost legal timbrat.
Analizind apelurile din prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art 478-480 C. din anul 2010, Tribunalul retine urmatoarele:
Solutionarea cererii deduse judecatii impune analizarea textului reglementat de HG 186/2009, aplicabil in cauza.
În temeiul Ordinului MS/CNAS nr._, pârâta apelanta B. M., a apreciat ca beneficiza de dreptul la o compensare mai mare a medicamentelor în cadrul Programului instituit prin HG nr. 186/2009, program stabilit în scopul creșterii accesului la medicamente acordate în ambulatoriu pensionarilor.
Scopul edificarii unei asemenea norme a fost reprezentat de creșterea accesului la medicamentele acordate în ambulatoriu pensionarilor, si in principal al acelora care au un venit minim de 700 lei.
Pirita apelanta in cauza este pensionara si are un venit lunar din pensie de 422 lei, venit spre jumatatea venitului pe care Guvernul a inteles sa il stabileasca ca limita maxima pentru a putea pensionarii sa beneficieze de extinderea dreptului de acces la medicamente in ambulatoriu. F. de venitul de 422 lei exclusiv din pensii, apelanta a mai beneficiat si de un alt venit obtinut dintr-un depozit bancar, in cuantum lunar de 163 lei.
Dispozitiile art 1 din HG 186/2009, reglementeaza urmatoarele:
" (1) În scopul creșterii accesului la medicamentele acordate în ambulatoriu pensionarilor, începând cu data de 1 martie 2009 se instituie compensarea cu 90% din prețul de referință al medicamentelor, în cadrul programului social al Guvernului.
(2) Beneficiarii programului prevăzut la alin. (1) sunt pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună, pentru care se aprobă compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor …"
Textul care impune conditiile de acordare a respectivului drept, privesc pe de o parte atit calitatea persoanei - pensionar, cit veniturile, pe de o parte. In privinta veniturilor, acestea trebuie sa fie in limita maxima de 700 lei, iar provenienta acestora este retrinsa numai la sursa pensii. Modalitatea de expunere a conditiilor, nu este clara si precisa, in sensul ca nu este suficient de lamuritoare daca impune sau nu, excluderea altor categorii de surse de venit, altele decit pensiile. Redactarea enuntata poate fi interpretata si in sensul ca, respectiva conditie limiteaza cuantumul la 700 lei numai veniturilor din pensie, nu si la alte venituri si ca implicit nu conditioneaza indreptatirea pensionarilor de existenta exclusiva a a veniturilor lor numai din sursa pensii.
In aceste imprejurari, cum reglementarea nu este clara si concisa, fiind susceptibila de doua interpretari, Tribunalul constata ca, se impune o analiza a textului din perspectiva spiritului legii. Se impune aplicarea principiului interpretarii legii in spiritului ei intrucit trebuie luat in considerare spiritul sau scopul legii, el exprimand intentia reala in opozitie cu cea literala.
Scopul legiuitorului avut in vedere la edictarea HG 186/2009, a fost acela de a mari accesul pensionarilor cu venituri foarte mici la medicamente in regim ambulatoriu. Cum Statul are obligatia de a garanta dreptul cetatenilor sai la o viata decenta, retinind totodata si situatia financiara precara a apelantei in sensul ca, veniturile totale atit din pensie cit si din depozitul bancar, sunt sub pragul de 700 lei cit a inteles in mod cert legiuitorul sa limiteze pensia, se constata ca apelanta se incadreaza in conditiile impuse de HG 186/2009.
F. de cele aratate, se impune admitere apelului piritei si respingerea apelului reclamantei, cu schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii cererii formulate de reclamanta C.A.S. D. ca neîntemeiată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta pârâtă B. M., domiciliată în C., ., ..1, ., județul D., împotriva sentinței civile nr.638/21.01.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Respinge apelul formulat de apelanta reclamantă CAS D., cu sediul în C., ., nr.8, județul D., cod fiscal_, cont deschis la Trezoreria Craivoa RO0TREZ291226A365000XXX împotriva aceleiași sentințe.
Schimbă în tot sentința în sensul că respinge cererea formulată de reclamanta C.A.S. D. ca neîntemeiată .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Noiembrie 2015.
Președinte, A. B. | Judecător, R. L. Z. | |
Grefier, G. D. |
Red.jud.R.L.Z.
Tehnored.F.M./4 ex.
Jud..fond.M.I.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 621/2015. Tribunalul DOLJ | Fond funciar. Decizia nr. 1967/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
