Fond funciar. Decizia nr. 167/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 167/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 6436/63/2015
Dosar nr._/215/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 167/2015
Ședința publică de la 02 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. S.
Judecător S. L. M.
Judecător R. L. Z.
Grefier E. B.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publica de la 16 februarie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, privind judecarea recursului declarat de recurenta pârâtă B. I. M., împotriva sentinței civile nr. 9436 din 30.06.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._/215/2012, în contradictoriu cu intimata reclamantă M. E. și intimații pârâți: C. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 PRIMĂRIA C., C. JUDEȚEANĂ D. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, D. L. A., B. A. și B. D., având ca obiect fond funciar .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publica de la 16 februarie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea amânându-se pentru termenul din 23 februarie 2015, respectiv termenul din 2 martie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față.
Prin încheierea pronunțată la data de 28.05.2012, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect fond funciar – constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/29.05.2009 emis pe numele pârâtelor D. L. si B. I. si a HCJ nr. 1981/18.12.2008 si nr. 224/12.03.2009 care au stat la baza emiterii acestuia, formulata de reclamanta M. E. in contradictoriu cu pârâtii C. Locala C. de Aplicare a L 18/1991, C. Judeteana D. de Aplicare a L 18/1991 si beneficiarii titlului de proprietate, D. L. si B. I..
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că la 17.10.1975, împreună cu soțul ei, in prezent decedat, a încheiat cu autorul pârâtelor, F. D., si cu parata B. I. o convenție de vânzare-cumpărare intitulată chitanță, prin care a cumpărat de la aceștia un teren in suprafață totală de 3000 mp. aferentă casei de locuit si anexelor situate pe teren, prețul convenit fiind de_ lei si fiind achitat la data încheierii acestei convenții. Reclamanta a precizat că această convenție a privit terenul aferent casei întrucât la acea dată era in vigoare legea 58/1974, care a restricționat sever circuitul civil al terenurilor.
S-a mai arătat că ulterior, la 28.10.1975, a fost încheiat cu autorul pârâtelor contractul de vânzare-cumpărare autentic sub nr. 8213/28.10.1975, având ca obiect doar casa de locuit si anexele, terenul aferent urmând să treacă in patrimoniul statului in baza art. 30 din Lg. 58/1974.
Reclamanta a mai arătat că in anul 1991, prin ordin al Prefectului, in temeiul art. 35 din Legea 18/1991 i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar asupra unei suprafețe de 250 mp., iar nu si pentru restul de teren, deși era îndreptățită în raport de art. 35 alin. 2 si 3 si art. 22-23 din Legea 18/1991.
Reclamanta a mai arătat că prin sentința civila nr._/1993 s-a stabilit cu putere de lucru judecat ca acțiunea in revendicare formulată de pârâtele D. L. si B. I. este neîntemeiată, reclamanta beneficiind de protecția legală in reglementarea art. 8 alin. 1 din Decretul Lege 42/1990, întrucât la data apariției acestui act normativ, reclamanta deținea întreaga suprafață de teren aferentă casei de locuit, cât și curtea și grădina de 3000 mp, precum și incidența art. 22 si art. 35 din Legea 18/1991, în forma inițială în vigoare la acea dată.
La data de 18.06.2012, reclamanta a formulat cerere de recuzare a doamnei judecător P. O. M., cerere care a fost respinsa prin încheierea din data de 24.09.2012.
Prin încheierea din 24.09.2014, instanța a dispus suspendarea cauzei in temeiul art. 244 pct. 1 C., cauza fiind repusa pe rol la data de 28.04.2014.
La data de 15.05.2014, reclamanta a depus la dosar precizare in sensul ca temeiul juridic al cererii de chemare in judecata este reprezentat de dispozițiile art. III al. 1, lit a, pct. ii si lit c din Legea 169/1997.
Prin încheierea din data de 19.05.2014, instanța a dispus atașarea dosarelor_/215/2010 si_/215/2011 ale Judecătoriei C..
Prin sentința civilă nr.9436/30.06.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._/215/2012, a fost respinsă excepția puterii de lucru judecat.
A fost admisă acțiunea așa cum a fost precizata privind pe reclamanta M. E., domiciliata in C., cart. Bariera Vâlcii, nr.77, jud. D. în contradictoriu cu pârâții C. L. de Aplicare a Legii 18/1991 Primăria C., C. Județeană D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, B. D., B. I. M., D. L. A. si B. A..
S-a constatat nulitatea absolută a HCJ 1981/18.12.2008, HCJ 224/12.03.2009 si a TP nr._/29.05.2009 emis pe numele pârâtelor D. L. A. si B. I. M. pentru suprafața de 1737 mp.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Față de prevederile art. 137 alin. 1 C.pr.civ. instanța a analizat cu prioritate excepția puterii de lucru judecat invocată de pârâtele D. L. A. și B. I. M. prin întâmpinare.
Potrivit dispozițiilor art.1201 C.civ există putere de lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare in judecata are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauza si este făcută intre aceleași părți, făcute de ele si in contra lor in aceeași calitate, prezumție legală care este menita sa protejeze atât securitatea circuitului civil, cat si autoritatea de care trebuie sa se bucure hotărârile judecătorești definitive si irevocabile prin care s-au soluționat diverse raporturi juridice sau situații litigioase.
Numita M. E. a investit Judecătoria C. cu o cerere având ca obiect fond funciar prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâtele D. L. A. și B. I. M. anularea titlului de proprietate nr._/29.05.2009 pentru suprafața de 1737 m.p situată în C., ..77.
Prin sentința civilă nr._/10.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2010 a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta M. E. în contradictoriu cu pârâtele D. L. A., B. I. M., C. L. C. și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D..
În prezenta cauză reclamanta M. E. a solicitat în contradictoriu cu pârții D. L. A., B. I. M., C. L. C. și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D. constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/29.05.2009 pentru suprafața de 1737 m.p situată în C., ..77 inclusiv a HCJ 1981/18.12.2008 și HCJ 224/12.03.2009, cauză ce a fost suspendată până la soluționarea dosarului nr._/215/2011 în care a fost pronunțată sentința civilă nr.7061/29.04.2013 prin care a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor D. L. A. și B. I. M., a fost admisă în parte acțiunea așa cum a fost precizată și constatat dreptul de proprietate al reclamantei M. E. asupra suprafeței de 2384,66 m.p reprezentând teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora care face corp comun cu suprafața de 250 m.p atribuită în proprietate prin Decizia nr.15/1992, teren situat în C., ..77(fost nr.63), modul de soluționare al prezentului dosar fiind în strânsă legătură cu soluția pronunțată în dosarul nr._/215/2011, astfel că, instanța a apreciat că nu este identitate de cauză între cele acțiuni.
Având în vedere că nu este întrunită tripla identitate de părți, cauza și obiect între prezentul litigiu si dosarul nr._/2010, instanța a respins excepția autorității de lucru judecată.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că, în baza Legii nr.247/2005 pârâta B. I. M. prin cererea formulată în data de 25.07.2006 în calitate de moștenitoare a defunctului F. D. a solicitat punerea în posesie pentru suprafața 2330 m.p situată în C., ..77.
Prin Hotărârea Comisiei Județene nr.1981/18.12.2008 a fost admisă propunerea formulată de C. L. C. diminuându-se suprafața din anexa nr.3-poz.114 de la 0,50 ha la 0,3848 ha și înscrierea suprafeței de 0,1152 ha în Anexa nr.3 autor F. D. cu moștenitoarele D. L. A. și B. I. M..
Prin HCJ nr.224/12.03.2009 a fost admisă cererea formulată de B. I. M. cu privire la corectarea HCJ nr.1981/2008 în sensul înscrierii și validării suprafeței de 0,1737 ha în Anexa nr.3, autor F. D. cu moștenitoarele D. L. A. și B. I. M..
Potrivit art.8-11 din Legea 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face prin constituirea sau reconstituirea acestui drept, suprafața adusă în cooperativele de producție fiind cea care rezultă din: acte de proprietate, carte funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora din orice alte probe.
Din probele administrate în cauză respectiv actele depuse în dosarul nr._/215/2011 filele 46,47,48,56,60,63, dosar atașat la prezenta cauză, rezultă că terenul a figurat în registrul agricol la rolul defunctului M. A. începând cu anul 1976, ca urmare a aprobării cererii de rectificare a rolului fostului proprietar F. D..
Cum pârâtele nu au dovedit cu acte pertinente îndreptățirea lor la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1737 m.p situată în C., ..77, solicitată în temeiul Legii nr.247/2005, instanța urmează a constata nulitatea absolută a HCJ 1981/18.12.2008 și a HCJ nr.224/12.03.2009.
La data de 29.05.2009 a fost eliberat titlul de proprietate nr._ conform căreia pârâtelor D. L. A. și B. I. M. li s-a reconstituit în calitate de moștenitoare ale defunctului F. D. dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1737 m.p situată în C., ..77.
Potrivit art.III din Legea 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor legii 18/1991 și ale Legii nr.169/1997 cu modificările și completările ulterioare: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii la astfel de reconstituiri sau constituiri; c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art.23 din lege.
Întrucât în cauză sunt incidente dispozițiile art.III lit.a și c din Legea 169/1997 pârâtele nefiind persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața inclusă în titlul de proprietate, instanța a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/29.05.2009 pentru suprafața de 1737 m.p.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta B. I. M., criticând-o pentru următoarele motive:
Instanța a respins în mod greșit excepția puterii de lucru judecat, față de hotărârea pronunțată în dosarul nr._/215/2010; reclamanta a formulat acțiune împotriva acelorași părți, având ca obiect fond funciar, întemeiată pe aceeași cauză juridică și anume constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/29.05.2009; reclamanta nu pretinde o altă cauză juridică a dreptului ei, ci formulează doar o nouă apărare; pentru a exista identitate de obiect nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acțiunilor să rezulte că este același; instanța de fond nu a precizat care dintre cele trei condiții prevăzute de art.1201 C.civil nu este îndeplinită în cauză.
Instanța de fond nu a motivat în fapt și în drept sentința atacată, încălcând dispozițiile art.425 alin.1 lit.b NCPC, motivarea fiind formulată lapidar, într-o manieră în care nu se lămurește cauza.; nemotivarea unei hotărâri echivalează cu nepronunțarea, fiind încălcat dreptul părții la un proces echitabil, prevăzut de art.6 din CEDO.
Instanța nu a analizat cauza de nulitate absolută prin prisma dispozițiilor legale invocate de reclamantă ca temei juridic; temeiul de drept indicat de reclamantă în precizarea cererii este reprezentat de art.III alin.1 lit.a pct.(ii) și lit.c din Legea nr.169/1997, iar pentru a fi îndeplinite cerințele legale respective ar fi fost necesar ca motivele de nulitate absolută să fi existat la momentul emiterii titlului de proprietate, terenurile care au făcut obiectul reconstituirii să se fi găsit pe vechile amplasamente ale foștilor proprietari, solicitată de aceștia în termen legal, libere la data solicitării, sau terenurile ce au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate să fi fost revendicate de foștii proprietari. Reclamanta nu a făcut dovada că ar fi făcut demersuri pentru reconstituirea dreptului său de proprietate la momentul emiterii titlului contestat, sentința civilă nr.7061/29.04.2013 fiind ulterioară acestui moment. Reclamanta nu îndeplinește condiția esențială reglementată de art.III din Legea nr.169/1997, în sensul că terenul ce a fost reconstituit sau constituit prin titlul de proprietate atacat să facă obiectul reconstituirii în favoarea vechilor proprietari și nu al constituirii prevăzută de art. 23 și 36 din Legea nr.18/1991.
Instanța de fond a analizat greșit actele are au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate al autorului recurentei, F. D.; acest autor avea în proprietate în 1959 suprafața totală de teren de 4,86 ha, dobândit în baza actului de vânzare nr.1949/1929 iar în urma colectivizării, în 1960, suprafața deținută a fost diminuată la 1,10 ha; ulterior, suprafața cu care a figurat înscris la CAP a fost de 0,33 ha; reconstituirea s-a făcut pe baza înscrisurilor care fac dovada dreptului de proprietate, actul de vânzare cin 1929 și a trecerii terenului în proprietatea statului în anul 1960.
Intimata-reclamantă M. E. a formulat întâmpinare, arătând că în cauză nu operează autoritatea de lucru judecat, întrucât cererea pendinte are o altă cauză juridică, în prezent ea dovedind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan de 2384,66 mp; cauza nu este supusă normelor de procedură prevăzute de noul Cod de Procedură Civilă, ci vechiului Cod, iar dispozițiile art.261 din vechiul Cod de procedură civilă au respectate, întrucât instanța a motivat în fapt și în drept sentința pronunțată; a fost analizată cauza de nulitate în raportare la normele legale indicate, reclamanta solicitând constituirea dreptului de proprietate asupra întregului teren încă din anul 1991; susținerea recurentei că autorul a figurat în registrul agricol în 1960 cu o suprafață de teren pentru care s-a realizat reconstituirea este nefondată, această suprafață de teren figurând în anul 1975 la rolul intimatei și al soțului său M. A., aceștia plătind și impozitul pentru întregul teren intravilan de 3000 mp.
Recursul este nefondat.
Instanța de fond a procedat în mod corect atunci când a respins excepția autorității de lucru judecat, iar motivul de recurs referitor la această soluție este nefondat. Sub acest aspect, prima instanță a observat cât se poate de corect că prezenta cauză a fost suspendată până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/215/2011 al Judecătoriei C., în care s-a pronunțat sentința civilă nr.7061/29.04.2013, aspectele tranșate prin aceasta fiind menționate în considerentele sentinței recurate.
În acest sens, Tribunalul reține că intre prezentul litigiu și cel ce a fost soluționat prin sentința civilă nr._/10.11.2010 a Judecătoriei C. nu există identitate de cauză juridică, deoarece în cadrul prezentului proces civil se deduce judecății o altă situație de fapt calificată juridic față de cea care a fost analizată în dosarul precedent. Formularea cererii în constatarea nulității titlului de proprietate emis pârâtelor a avut caracter subsecvent față de capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate al reclamantei, iar legătura dintre aceste cereri a fost consfințită prin suspendarea cauzei de față în baza art.244 alin.pct.1 C.proc.civ. După repunerea pe rol a prezentului dosar, soluția de admitere a acțiunii adoptată prin sentința civilă nr.7061/29.04.2013 a Judecătoriei C., care este opozabilă pârâților, nu are cum să fie ignorată în economia speței, așa încât întregul context de fapt și de drept este diferit față de cel ce a fost dedus judecății în litigiul tranșat irevocabil prin sentința civilă nr._/10.2010, reclamanta invocând un drept subiectiv ce a fost stabilit printr-o hotărâre irevocabilă
Nu poate fi primită nici critica privind nemotivarea sentinței și încălcarea dreptului părții la un proces echitabil; în speță nu au cum să fie incidente dispozițiile art.425 alin.1 lit.b C.proc.civ., întrucât litigiul a fost început sub imperiul vechii legi procesuale, astfel încât sunt operante prevederile art.261 alin.1 pct.5 din vechiul Cod, iar acestea au fost respectate, considerentele sentinței recurate expunând atât starea de fapt rezultată din probe, cât și raționamentul logico-juridic ce a condus la pronunțarea soluției, într-o manieră suficientă pentru a se putea realiza controlul judiciar în calea de atac a recursului.
Sunt neîntemeiate și susținerile referitoare la temeiul juridic ce a fost avut în vedere la pronunțarea soluției de admitere a acțiunii, deoarece dispozițiile art.III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997 nu conțin o reglementare exhaustivă a cauzelor de nulitate de care pot fi afectate actele de constituire ori de reconstituire a dreptului de proprietate funciară, ci una enunțiativă (fapt ce rezultă în mod neechivoc din existența sintagmei "cum sunt" în cuprinsul textului de lege amintit); în consecință, toate subpunctele subsecvente literei a) din corpul reglementării respective sunt exemple expres prevăzute de lege, a căror incidență poate fi constată sau nu, în funcție de circumstanțele speței, dar este posibil și ca un act de aplicare a legislației fondului funciar să fie lovit de nulitate pentru simplul considerent că beneficiarul nu era îndreptățit la respectiva constituire ori reconstituire; în cauza de față, pârâtele nu erau îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate funciară asupra amplasamentului înscris în titlul de proprietate contestat, deoarece acesta a fost posedat netulburat de reclamantă și de soțul său în baza acordului de voință realizat în 1975, terenul nefiind la dispoziția comisiilor de fond funciar pentru a face obiectul reconstituirii în favoarea pârâtelor. Mai exact, reconstituirea dreptului de proprietate funciară în baza actelor normative reparatorii ce au avut acest domeniu de reglementare nu poate echivala cu o modificare unilaterală a unui act juridic de înstrăinare, prin încălcarea regulii "mutuus consensus – mutuus dissensus", în condițiile în care voința internă concordantă a părților care au încheiat actul de transmisiune din 1975 a fost în sensul de a se transmite și de a se dobândi o unitate gospodărească funcțională, compusă din construcție și teren aferent.
Sunt irelevante susținerile recurentei referitoare la suprafața de teren pe care a avut-o în proprietate autorul său înainte de colectivizare, deoarece în cauza de față instanța nu a analizat întinderea la reconstituire în raport de perioada anterioară colectivizării, ci a reținut nevalabilitatea unui act de reconstituire față de neîndreptățirea la înscrierea în titlul de proprietate a unui amplasament concret, care face obiectul unui drept subiectiv al intimatei reclamante, drept ce a beneficiat de protecție judiciară.
Față de cele ce preced, în temeiul art.312 alin.1 raportat la art.3041 C.proc.civ., recursul va fi respins ca nefondat, urmând a se face și aplicarea art.274 C.proc.civ. cu privire la cheltuielile de judecată, constând în onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă B. I. M., împotriva sentinței civile nr. 9436 din 30.06.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._/215/2012, în contradictoriu cu intimata reclamantă M. E. și intimații pârâți C. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 PRIMĂRIA C., C. JUDEȚEANĂ D. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, D. L. A., B. A. și B. D..
Obligă recurenta către intimata M. E. la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Martie 2015.
Președinte, D. F. S. | Judecător, S. L. M. | Judecător, R. L. Z. |
Grefier, E. B. |
Red.jud.S.L.M.
Tehn.S.V./2 ex.
Jud.fond.T.C.C.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 475/2015. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 533/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
