Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 268/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 268/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 42184/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 268/2015
Ședința publică de la 10 februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Judecător I. C. D.
Grefier A. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul reclamant M. P. A. împotriva sentinței civile numărul 263/15.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă G. I.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei a răspuns avocat M. A. H. în calitate de reprezentant convențional al intimatei G. I., lipsind apelantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul a fost declarat în termen, nu a fost achitată taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei, a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă și au fost depuse motivele de apel în exemplare suficiente pentru comunicare.
Instanța comunică intimatei prin apărător ales un exemplar al motivelor de apel.
Avocat M. A. H. pentru intimată depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială și solicită amânarea cauzei pentru a lua la cunoștință despre motivele de apel formulate, cauza fiind lăsată la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei au răspuns avocat G. G. în calitate de reprezentant convențional al apelantului M. P. A. și avocat M. A. H. în calitate de reprezentant convențional al intimatei G. I.
La interpelarea instanței cu privire la taxa judiciară de timbru, avocat G. G. pentru apelant solicită lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, obligându-se să achite taxa judiciară de timbru până la acel moment.
La apelul nominal făcut la sfârșitul ședinței de judecată au răspuns avocat S. A. în calitate de reprezentant convențional al apelantului M. P. A. și avocat M. A. H. în calitate de reprezentant convențional al intimatei G. I.
Avocat S. A. depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei respectiv chitanța nr._/10.02.2015 emisă de Direcția de Taxe și Impozite C..
Avocat M. A. H. pentru intimată nu mai insistă în cererea de amânare a cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă părților cuvântul cu privire la probe.
Avocat S. A. pentru apelant solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv adeverință de la grădiniță din care rezultă faptul că deși minora este înscrisă la această unitate de învățământ, nu o frecventează, proba cu interogatoriul intimatei și proba testimonială cu doi martori, întrucât unul din martorii audiați la fond era fratele intimatei.
Avocat M. A. H. în calitate de reprezentant convențional al intimatei G. I. solicită respingerea probelor solicitate, adeverința despre care face vorbire apărătorul ales al apelantului se află la dosarul cauzei. De asemenea apelantul prin apărător ales a renunțat la instanța de fond la audierea martorului propus, iar celălalt martor solicitat este concubinul mamei apelantului care a fost prezent în sală la audierea martorilor propuși de intimată, mai mult arată că proba testimonială contravine celerității cu care se judecă pricina în procedura ordonanței președințiale.
Deliberând instanța respinge probele solicitate de apelant, având în vedere caracterul urgent al procedurii de ordonanță președințială, probele solicitate a fi administrate conducând la amânarea judecății.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, instanța, potrivit dispozițiilor art. 244 alin. 3 C. declară cercetarea procesului încheiată și cu acordul părților, în temeiul dispozițiilor art. 392 C. constată deschise dezbaterile, acordând cuvântul asupra apelului.
Avocat S. A. pentru apelantul M. P. A. solicită admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială. Nu solicită obligarea la cheltuieli de judecată.
Apărătorul ales al intimatei, avocat M. A. H. solicită respingerea apelului. Arată că nu există nicio prohibiție cu privire la ascultarea la fond în calitate de martor a fratelui intimatei. Solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică, nefiind întrunite condiția urgenței prevăzută de lege cu privire la ordonanța președințială. Depune totodată concluzii scrise, solicitând obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată la 21.11.2014, sub numărul_ pe rolul Judecătoriei C., reclamantul M. P. A., CNP-_, cu domiciliul în ., sat Duțulești, ..33, județul D., a chemat în judecată pârâta G. I., CNP-_, cu același domiciliul și cu reședința în comuna Dănciuleti, . (la familia G. M.), solicitând instanței pe cale de ordonanță președințială: stabilirea domiciliului minorei la reclamant până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța în dosarul de fond nr._/215/2014, având ca obiect stabilire locuință minor.
În motivarea cererii, s-a arătat că părțile au trăit în concubinaj din 2009, relație din care a rezultat minora M. B. G. născută la 28.11.2010. Până în anul 2013 părțile au loocuit în Spania, unde s-a născut minora. La revenirea în țară părțile au locuit în ., . bunicii paterni, într-o gospodărie prosperă. Reclamantul este angajat la ., iar pârâta la un magazin din . cursurile grădiniței din .. La 30.10.2014 pârâta a plecat la părinții săi, refuzând să se mai întoarcă acasă, sub pretextul că bunica reclamantului i-a cerut să stingă lumina când nu se află în cameră. La 06.11.2014 reclamantul a dus minora la reședința pârâtei, aceasta refuzând ulterior să o mai dea reclamantului pe minoră. Ulterior, reclamantul a mai putut vorbi decât la telefon cu minora, în mod sporadic.
În drept, cererea se întemeiază pe art.996/cod proc.civ., art.401/cod civ.
În dovedirea cererii s-a solicitat proba cu acte și proba cu doi martori: R. F. G., cu domiciliul în ., ., județul D. și G. C. E., cu domiciliul în ., sat Milești, ., județul D..
Cererea s-a depus în dublu exemplar, fiind semnată și legal timbrată.
Apărătorul pârâtei a depus întâmpinare și acte (două adeverințe conform cu originalul) în dublu exemplar, invocând excepția inadmisibilității ordonanței președințiale.
Instanța a pus în discuție excepția inadmisibilității ordonanței președințiale invocată de apărătorul pârâtei prin întâmpinare și a respins excepția inadmisibilității ordonanței președințiale având în vedere că atâta timp cât există dosar de fond pe rolul instanței (dosarul nr._/215/2014) una din condițiile ordonanței președințiale – vremelnicia, subzistă la momentul de față, urmând a fi verificate și celelalte condiții: urgența și neprejudecarea fondului, prin probele solicitate prin acțiune și întâmpinare.
Analizând cererea pe baza probatoriului administrat în cauză, instanța de fond a reținut că, părțile au pe rolul Judecătoriei C. dosarul de fond nr._/215/2014 având ca obiect stabilire locuință minor. Conform certificatului de naștere nr.2/18.05.2011 anexat și din dpozițiile martorilor audiați în cauză, din relația de concubinaj a părților a rezultat minora M. B. G. născută la 28.11.2010.
S-a mai reținut că părțile s-au separat în fapt aproximativ în luna noiembrie-decembrie 2014, dată până la care părțile locuiseră împreună cu minora și bunicii reclamantului în locuința reclamantului din ., . în fapt a părților, pârâta și minora s-au mutat în locuința bunicilor materni din . locuiește și fratele pârâtei. Din proba testimonială s-a mai reținut că bunica maternă a minorei a suferit o intervenție chirurgicală (extirparea unui sân, tratarea unor metastaze, care ulterior au fost operate la plămân). De asemenea, din proba testimonială s-a reținut că și bunicul reclamantului este bolnav și imobilizat la pat, acesta țipând noaptea din cauza unor afecțiuni de care suferă, - trebuind să fie schimbat în mod frecvent de pampers, - astfel că în perioada când minora a locuit în domiciliul reclamantului unde se află și bunicul reclamantului, nu de puține ori s-a întâmplat ca minora să treacă prin camera unde stă bunicul reclamantului, unde acestuia i se schimba pampers-ul.În curtea locuinței reclamantului există focar de infecție, deoarece sunt depozitați pamperșii folosiți de bunicul reclamantului, – nefiind distruși imediat. Totodată, martorul G. C. E. a mai declarat că și reclamantul suferă de tuberculoză osoasă, – diagnostic care a fost confirmat verbal în ședința de judecată chiar de către reclamant,- la interpelarea instanței.
Din proba testimonială s-a mai reținut că minora nu mânca în mod sănătos când locuia în domiciliul reclamantului când pârâta era plecată la serviciu, spre deosebire de perioada care a urmat după separarea în fapt a părților, când minora s-a mutat cu pârâta în domiciliul bunicilor materni, care o ajută pe pârâtă în procesul de creștere și educare al minorei. În prezent, minora este înscrisă la medicul de familie și face analize medicale periodic. Chiar dacă minora a frecventat grădinița din Șimnicu de Sus - localitatea de domiciliu a reclamantului, - după separarea în fapt a părților, minora a fost transferată la o altă grădiniță din . cu reclamanta, - acest din urmă aspect coroborându-se cu adeverința nr.898/02.12.2014 eliberată de școala C. R. din . atestă faptul că minora nu are absențe de la grădiniță.
Conform adeverinței nr.7/26._ eliberată de . C. rezultă că pârâta este angajtă cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Din proba testimonială s-a reținut că reclamantul realizează venituri ocazional. Totodată, martorul G. C. E. a mai declarat că reclamantul consumă băuturi alcoolice făcându-și nevoile în pat, fapt constatat personal de către martor.
A reținur instanța de fond că procedura ordonanței președințiale se impune doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate ale acesteia, adică: să fie vorba de cazuri grabnice a căror soluționare pe calea dreptului comun nu ar putea asigura o protecție eficace a dreptului pretins încălcat; măsura dispusă de instanță să aibă un caracter vremelnic în sensul ca prin aceasta să nu se rezolve fondul pricinii, evitându-se prejudecarea acestuia; și aparența de drept.
Instanța de fond a respins cererea de ordonanță președințială considerând că în speță, - nu s-a făcut dovada că minora s-ar afla în pericol în preajma mamei sale și nici în preajma bunicii materne de vreme ce aceasta chiar dacă a fost bolnavă a fost deja operată. În schimb, reclamantul însuși a confirmat că el a fost diagnosticat cu tuberculoză osoasă, așa cum a declarat martorul G. C. E., - din proba testimonială reținându-se că în imobilul reclamantului unde locuiește cu bunicul reclamantului, la rândul său acesta din urmă este imobilizat la pat din cauza bolii de care suferă, țipând noaptea și existând focar de infecție în curtea unde sunt aruncați și depozitați pamperșii folosiți de bunicul reclamantului, ceea ce înseamnă că dacă minora ar continua să locuiască în domiciliul reclamantului, sănătatea minorei ar putea fi pusă în pericol.
S-a reținut de asemenea că aparența de drept nu este dovedită și deci în mod implicit nici urgența măsurii solicitate pe cale de ordonanță președințială nu se justifică și că ori de câte ori se constată lipsa acestei condiții a urgenței, - continuarea procedurii specifice ordonanței președințiale nu mai are nicio justificare, nemaifiind deci necesară luarea, respectiv confirmarea unei măsuri cu caracter vremelnic.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul reclamant M. P. A. criticând soluția pronunțată de instanța de fond pentru netemeinicie. Apelantul a arătat că în motivare instanța de fond a reținut că în cauză nu este dovedită condiția aparenței de drept și implicit urgența necesară promovării unei astfel de cereri pornind de la împrejurarea că minora nu este prejudiciată prin faptul locuirii cu mama, iar pe de altă parte condițiile de locuit din domiciliul comun erau improprii.
Apelantul a solicitat înlăturarea depoziției martorului G. C. E. acesta fiind fratele pârâtei, depoziția acestuia fiind părtinitoare și nereală. A mai arătat că instanța de judecată a neglijat condițiile improprii din locuința unde se află minora, care în timpul cât mama acesteia se află la serviciu este îngrijită de bunicii materni, bunica maternă având probleme de sănătate, iar bunicul consumând alcool, fiind încălcate prevederile art. 496 potrivit cărora părinții vor stabili de comun acord locuința minorei, ori reclamanta cu de la sine putere a schimbat locuința și grădinița minorei, interzicându-i apelantului dreptul de a avea legături cu aceasta.
Analizând apelul prin prisma dispozițiilor legale în vigoare și a motivelor invocate, instanța urmează a-l respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art. 996 Cod procedura civila, instanta poate ordona masuri provizorii, in cazuri grabnice in trei situatii expres prevazute si anume: pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere; pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara; pentru inlaturarea piedicilor ivite cu prilejul unei executari.
Promovarea ordonantei presedintiale implica intrunirea a trei conditii, respectiv: urgenta, vremelnicia masurii luate si neprejudecarea fondului cauzei.
Examinand admisibilitatea cererii de ordonanta presedintiala prin prisma conditiilor restrictive enumerate de textul mentionat, instanta este datoare sa stabileasca daca, in raport cu circumstantele cauzei si cu natura dreptului substantial dedus judecatii, masura a carei luare se solicita are caracter urgent, iar efectele sale sunt vremelnice.
In speta, in mod judicios a apreciat prima instanta că nu este îndeplinită condiția urgenței, așa cum reclamă dispozițiile art.996 Cod procedura civila.
În acest sens, Tribunalul reține că intimata pârâtă G. I. a părăsit domiciliul comun la sfârșitul anului 2014, dată de la care s-a stabilit împreună cu minora în domiciliul părinților săi din localitatea Dănciulești.
Reclamantul nu a probat în cauză existența unui pericol iminent pentru dezvoltarea copilului, care să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin schimbarea locuinței acestuia. Măsura schimbării temporare a locuinței copilului trebuie să aibă un caracter excepțional și să fie temeinic justificată, or în speță nu s-a făcut dovada unor motive temeinice. De altfel, în cererea de chemare în judecată, reclamantul nici nu a arătat care ar fi motivele concrete din care să reiasă că, în lipsa stabilirii domiciliului minorei la tată, situația acesteia ar fi periclitată, impunând luarea unor măsuri urgente pentru a asigura protecția copilului.
Susținerea apelantul în sensul că intimata îi interzice dreptul de a avea legături cu minora, nu justifică luarea unei soluții temporare prin stabilirea locuinței la tată câtă vreme nu se dovedește faptul că această măsură este în interesul copilului și este necesară pe durata desfășurării procesului de fond, apelantului având la dispoziție alte căi legale pentru valorificarea dreptului său de a avea relații personale cu minora.
În ceea ce privește cererea apelantului de înlăturare a declarației martorului G. C. E. pe motiv că acesta este fratele pârâtei, astfel că depoziția sa este părtinitoare și nereală, se reține că în procesele privitoare la raporturile de familie, cum este cazul în speță, este permisă ascultarea ca martori a rudelor conform art. 316 Cod procedură civilă, iar simpla legătură de rudenie dintre martor și pârâtă nu creează prezumția de lipsă de obiectivitate, la o astfel de concluzie putându-se ajunge numai din analiza declarației martorului în complexul întregului material probator.
Referitor la motivul invocat de apelant că instanța ar fi ignorat condițiile improprii din locuința unde se află minora, care în timpul cât se afla pârâta la serviciu este îngrijită de bunica maternă și bunicul patern, prima având probleme de sănătate, iar bunicul fiind alcoolic, Tribunalul reține că aceste susțineri nu au fost invocate la prima instanță și nici nu au fost probate, iar împrejurarea că mama pârâtei are anumite probleme de sănătate nu conduce la concluzia că minora nu ar fi îngrijită corespunzător.
Concluzionând, Tribunalul reține că, față de starea de fapt dovedită și reținută în cauză, interesul superior al minorei este de a rămâne în locuința mamei, nefiind date motive urgente și temeinice care să justifice mutarea sa cu caracter temporar la locuința tatălui.
Având în vedere argumentele de fapt și de drept prezentate, Tribunalul apreciază apelul neîntemeiat, motiv pentru care, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, il va respinge și va menține soluția instanței de fond.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată, Tribunalul reține că, art.453 alin.1 C.p.c dă dreptul părții care a câștigat să solicite plata cheltuielilor de judecată.
Ca urmare a respingerii apelului, Tribunalul va dispune obligarea apelantului la plata către intimată a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelantul reclamant M. P. A. CNP-_, cu domiciliul în ., sat Duțulești, ..33, județul D., împotriva sentinței civile numărul 263/15.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă G. I. CNP-_, cu același domiciliul și cu reședința în comuna Dănciulești, . (la familia G. M.).
Obligă apelantul la plata sumei de 400 lei către intimată, reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 februarie 2015
Președinte, A. M. M. | Judecător, I. C. D. | |
Grefier, A. D. |
Red.jud.A..M.M.
Tehn.AD/4 ex.
Jud.fond S. B.
| ← Curatelă. Decizia nr. 758/2015. Tribunalul DOLJ | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
