Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1252/2015. Tribunalul DOLJ
Comentarii |
|
Decizia nr. 1252/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 16-07-2015 în dosarul nr. 8417/215/2009*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 1252/2015
Ședința publică de la 16 iulie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Judecător I. C. D.
Grefier A. D.
Pe rol, judecarea apelurilor formulate de apelantul reclamant O. A. și apelanta pârâtă C. G., împotriva sentinței civile nr._/09.07.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07 iulie 2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din hotărâre, când având nevoie de timp pentru a delibera instanța a amânat pronunțarea pentru data de 14 iulie și ulterior pentru acest termen de judecată, când, în aceeași compunere a pronunțat următoarea soluție.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelurilor, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/215/2007 reclamantul O. A. a chemat în judecată pârâta C. G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună partajarea bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei, în cote egale.
In motivarea cererii s-a arătat că părțile s-au căsătorit la data de 13.06.1992, căsătorie care a fost desfăcută prin ..05.2006 pronunțată de Judecătoria C. (irevocabilă ) părțile dobândind în timpul căsătoriei următoarele bunuri: un apartament cu 3 camere situat în C. .,. situată pe ..29, 5024 mp teren situat în C.- zona Daewoo, 25.000 mp teren situat în . Matiz Daewoo, 1 auto Cielo Daewoo,1 auto Mercedes Vitto, 1 auto Toyota Rav 4, 2 mld. lei vechi depozit bancar, 2 mld. lei vechi contract creditare, bunuri casnice de_ lei vechi ( 3 televizoare; canapele capitonate cu piele, mobilă italiană).
În drept cerea a fost întemeiată pe dispoz. art 36 al.1 Cod fam.
În susținerea cererii, au fost depuse, următoarele acte: S.C 1111MF/25.05.2006 pronunțată de Judecătoria C. (irevocabilă), contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 6256/29.10.2004, nr. 6944/30.11.2004, nr.3932/04.08.2004; nr.2572/11.07.2000; nr.1768/16.10.2000; nr.1769/16.10.2000; nr.2059/21.09.2004; nr.2639/25.10.2004.
In cursul judecății, instanța a acordat termen pentru a se depune acte de proprietate pentru restul bunurilor în conformitate cu art.673 indice 2 și art. 115 al.5 pct 3 C.Pr.Civ, după care a mai fost depusă la dosar fișa de cont nr. 2511-_ de la OTP Bank Sucursala C., de către reclamant, care a solicitat încuviințarea probei cu 2 martori în dovedirea cererii, urmând să îi depună cu listă în termenul legal de 5 zile de la încuviințare, proba testimonială fiind încuviințată în conformitate cu art 138 sub sancțiunea decăderii prev. de art.167 al.4 coroborat cu art.186 al.2 C.pr civ. Întrucât reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de a depune în termenul legal lista cu martorii propuși, instanța a constatat decăderea acestuia din dreptul de a mai administra proba și a respins acțiunea formulată de reclamant apreciind că în lipsa probei testimoniale, din care reclamantul a fost decăzut, nu poate fi pronunțată o hotărâre judecătorească numai în baza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
Prin decizia civilă nr.37/03.02.2009 pronunțată de Tribunalul D. a fost admis apelul declarat împotriva sent.civ.nr._/24.10.2008 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2007 fiind desființată sent.civ.nr._/24.10.2008 cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță cu motivarea că reclamantul nu trebuia decăzut din proba testimonială chiar dacă pârâta a lipsit și că trebuiau avute în vedere înscrisurile existente la dosarul cauzei (contracte de vânzare-cumpărare pentru imobile) în raport de care se putea cerceta fondul.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ .
Cu ocazia rejudecării cauzei, reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere de complinire a masei partajabile, solicitând și împărțirea fondului de marfă, utilaje pe care le-a deținut la firma . administrator a fost până la pronunțarea hotărârii de divorț, după care a depus concluzii scrise la 06.07.2009 prin care a invocat excepția disjungerii cererii de complinire cu privire la partajarea firmei AGOS și judecarea cauzei în lipsă.
Reclamantul a mai depus în rejudecare la dosar, următoarele acte în xerocopie: promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.3930/04.08.2004 (BNP – S. F.E.); sent.civ.nr._/08.11.2007 pronunțată de Judecătoria C. (definitivă); mandat poștal; factura fiscală nr._/10.10.2006; contractele de vânzare-cumpărare autovehicule Daewoo cu plata integrală nr._/13.06.2003 și nr._/16.09.2003; contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.2917/19.11.2004 și nr.3144/08.12.2004 (ambele la BNP – Z. A.P.); fișă informații ORC D./22.05.2009; facturi fiscale/2006; contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.2572/11.07.2000 (BNP – G. I.), nr.2639/25.10.2004 (BNP – Z. A.P.), nr.2059/21.09.2004 și nr.6256/29.10.2004 (BNP – S. F.E.), nr.6944/30.11.2004 (BNP – S. F.E.), nr.3576/30.12.2004 (BNP – Z. A.P.), nr.6947/30.11.2004 (BNP – S. F.E.), nr.6255/29.10.2004 (BNP – S. F.E.); încheiere de îndreptare eroare materială/27.03.2008 pronunțată de Judecătoria C.; grafic OTP Bank C.; cărți de identitate vehicule; certificate de înmatriculare autoturisme; contractul de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit/25.12.1997; facturi fiscale nr._/27.06.2005 și nr._/30.12.2004; chitanța/30.12.2004; facturi fiscale din 2003 și 2004.
Cu ocazia rejudecării cauzei, pârâta-reclamantă a formulat întâmpinare cu caracter reconvențional în care a solicitat introducerea la masa de partaj a următoarelor bunuri: 1 automobil Mercedes Vitto (achiziționat în baza facturii nr._/30.12.2004); 1 automobil Matiz Euro III SE P.) achiziționat în baza facturii nr._/27.06.2005); 1 autoturism marca Dacia 1307 (achiziționat conform contractului de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit nr._/25.12.1997) și a menționat că suma de 230.000 lei ridicată de la OTP Bank reprezintă lichidarea unui depozit bancar (constituit la 13.07.2005 și lichidat la 21.07.2005) nemaiexistând în patrimoniul părților,- iar în ceea ce privește suma de 200.000 lei (2 miliarde lei vechi) nu există dovezi că a fost contractat un astfel de credit. Referitor la partajarea bunurilor . nu pot fi incluse la masa de partaj, întrucât între reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă au fost cesionate părțile sociale, așa încât reclamantul-pârât nu mai are niciun drept cu privire la bunurile societății tocmai pentru că au fost incluse în patrimoniul societății comerciale și nu în patrimoniul personal al asociaților. Mai mult decât atât, reclamantul-pârât nu a menționat concret bunurile solicitate de la firmă. Bunurile aparțin societății comerciale întrucât nu au fost aduse ca aport la capitalul social.
Reclamantul-pârât a formulat răspuns la întâmpinarea cu caracter reconvențional arătând că acesta a depus la dosar facturi în dovedirea achiziționării a 3 autoturisme care fac parte din masa partajabilă subliniind totodată că pârâta-reclamantă a rămas în posesia unui autoturism Matiz și a unui autoturism Cielo, iar în ceea ce privește ratele pentru autoturismul Toyota – acestea au fost achitate în timpul căsătoriei. Depozitul bancar constituit la OTP Bank de către reclamantul-pârât, în valoare de 230.000 lei RON – a fost lichidat de pârâta-reclamantă la data de 21.07.2005 (în condițiile în care acțiunea de divorț a fost promovată la 17.03.2006), - ceea ce înseamnă că acest depozit bancar face parte din masa partajabilă. În privința bunurilor . – reclamantul-pârât a arătat că își menține cererea partajării bunurilor (utilajelor) societății respective întrucât de la înființarea acestei societăți în 1992 și până la cesionare în 2005, reclamantul-pârât a fost unicul acționar (administrator asociat), - perioadă în care au fost achiziționate utilajele în baza facturilor depuse la dosar. În anul 2005 reclamantul-pârât i-a cesionat . pârâtei-reclamante (forma juridică, inclusiv veniturile societății), dar nu și utilajele care au fost achiziționate de reclamantul-pârât, fiind corect a i se restitui valoarea acestora reclamantului-pârât, și nu numai ½.
Ulterior, reclamantul-pârât a depus concluzii scrise în care a solicitat totodată partajarea valorică a bunurilor . și judecarea cauzei în lipsă.
În cursul judecății au mai fost depuse la dosarul cauzei următoarele acte în xerocopie de către pârâta-reclamantă: grafic Romexterra Leasing SA; certificat de înmatriculare pentru Toyota; act adițional la statutul . autentificat sub nr.2514/12.05.2005 (BNP – Z. A.P); încheierea nr.4063/27.05.2005 pronunțată de Tribunalul D.; certificat de înregistrare privind modificarea actului constitutiv al .; bilet de ieșire din spital; adeverințe medicale.
La data de 21.04.2010 s-a depus o precizare scrisă de reclamantul-pârât în care s-a solicitat partajarea utilajelor de la . întrucât au fost cesionate numai părțile sociale.
În ședința de judecată din 09.12.2010 instanța a pus în discuție excepția disjungerii invocată de reclamantul-pârât în concluziile depuse în scris privind cererea de complinire cu referire la partajarea firmei ., - excepție pe care instanța a respins-o deoarece potrivit dispoz.art.17/Cod Proc.Civ.: „cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală”, - și cum în situația din speță cererea de complinire la acțiunea principală se încadrează în categoria cererilor accesorii, - aceasta nu poate fi disjunsă fiind aplicabile dispozițiile textului legal enunțat.
În dovedirea cererii reclamantul-pârât a solicitat proba cu 2 martori: Măinescu F. și Ocică C., probă care a fost încuviințată de instanță în conformitate cu dispozițiile art.138/cod proc.civ.
În ședința de judecată din 06.07.2009 s-a consemnat că reclamantul-pârât a invederat că renunță la audierea martorilor propuși.
Ulterior, pârâta-reclamantă prin apărător, a solicitat proba cu interogatoriul reclamantului-pârât, probă care a fost încuviințată de instanță și totodată a dispus din oficiu a se cita la interogatoriu și pârâta-reclamantă. În conformitate cu dispozițiile art. 218/cod proc.civ., - ambele părți au fost citate cu mențiunea la interogatoriu.
S-a luat interogatoriu din oficiu de către instanță pârâtei-reclamante în conformitate cu dispoz.art.673 indice 3/Cod Proc.Civ. – răspunsurile fiind consemnate în scris potrivit dispozițiilor art.221/Cod Proc.Civ. și atașate la dosar.
Analizând susținerile părților din cererile formulate, pe baza probelor administrate în cauză (acte, interogatoriul luat din oficiu pârâtei-reclamante), - instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sent.civ.nr.1111/MF/25.05.2006 pronunțată de Judecătoria C. (rămasă definitivă și irevocabilă), a fost desfăcută prin acord căsătoria părților,- căsătorie încheiată la 13.06.1992.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1768/16.10.2000 (BNP – F. D.) – părțile au achiziționat în timpul căsătoriei un imobil apartament situat în C., ..9, ., județul D. – pentru care s-a plătit un preț de 75.000.000 lei – imobil care a fost recunoscut și de pârâta-reclamantă la interogatoriu – și pe care instanța de fond l-a reținut la masa de partaj.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1769/16.10.2000 (BNP – F. D.) – părțile au achiziționat în timpul căsătoriei un imobil garsonieră situat în C., ..A.18, ., județul D. – pentru care s-a plătit un preț de 25.000.000 lei – imobil care a fost recunoscut și de pârâta-reclamantă la interogatoriu – și pe care instanța de fond l-a reținut la masa partajabilă.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2572/11.07.2000 (BNP – G. I.) – părțile au achiziționat în timpul căsătoriei o suprafață de teren de 5015 m.p. situată în C., Tarlaua 9, . 5099,73 m.p.), județul D. – pentru care s-a plătit un preț de_ lei – imobil-teren pe care instanța de fond l-a reținut la masa de împărțeală judiciară.
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat o suprafață totală de teren de 25.000 m.p. în localitatea Leamna, județul D., au fost confirmate în parte, -în baza următoarelor acte depuse la dosarul cauzei pentru următoarele suprafețe de teren: 2370m.p., 3024 m.p. și 1160 m.p. (din măsurători 2365 m.p., 3028 m.p. și 1155 m.p.) situate în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2059/21.09.2004; suprafața de teren de 3181 m.p. (din măsurători 3180 m.p.) situată în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2639/25.10.2004 (BNP – Z. A.P.); suprafețele de teren de 300 m.p. și de 600 m.p. situate în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3576/30.11.2004 (BNP – Z. A.P.); suprafața de teren de 1120 m.p. situată în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2197/19.11.2004 (BNP – Z. A.P.); suprafața de teren de 964 m.p. situată în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3144/08.12.2004 (BNP – Z. A.P.) – instanța de fond reținând la masa la masa de partaj,- (suprafețele rezultate din înscrisuri însumând 12.749 m.p.,(sau din măsurători 12.742 m.p.).
Conform contractului de vânzare-cumpărare pentru autovehicul Daewoo cu plata integrală nr._/13.06.2003 - părțile au achiziționat în timpul căsătoriei un autoturism marca Matiz Daewoo (pentru care s-a plătit prețul de 5890 lei), - acesta fiind reținut la masa de partaj
Conform contractului de vânzare-cumpărare pentru autovehicul Daewoo cu plata integrală nr._/16.09.2003 - părțile au achiziționat în timpul căsătoriei un autoturism marca Matiz Daewoo (pentru care s-a plătit prețul de 6440 lei), - acesta fiind reținut la masa partajabilă.
Conform facturii fiscale nr._/27.06.2005 - părțile au achiziționat în timpul căsătoriei un autoturism marca Matiz EURO III SE -P. (pentru care s-a plătit prețul de_ lei), - acest bun fiind reținut la masa de bunuri comunitare.
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei a fost achiziționat un autoturism marca CIELO au fost confirmate de pârâta-reclamantă la interogatoriu, - instanța de fond reținând acest bun la masa partajabilă.
Conform facturii fiscale nr._/30.12.2004 și a chitanței nr._/30.12.2004 - părțile au achiziționat în timpul căsătoriei un autoturism marca Mercedes Vitto (cu nr.de înmatriculare_ ) pentru care s-a plătit prețul de 478.906 lei, - autoturism care a fost recunoscut și de pârâta-reclamantă la interogatoriu, - și pe care l-a reținut la masa de împărțeală judiciară.
Conform contractului nr.2367/19.10.2005 – Romexterra Leasing - părțile au achiziționat în timpul căsătoriei un autoturism marca Toyota RAV 4, care a fost recunoscut și de pârâta-reclamantă la interogatoriu și pe care instanța de fond l-a reținut la masa de partaj.
Susținerile pârâtei-reclamante din întâmpinarea cu caracter reconvențional că în timpul căsătoriei părțile au mai achiziționat un autoturism marca Dacia 1307 – au fost confirmate prin contractul de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit nr._/25.12.1997, - contract în baza căruia a fost achiziționat acest autoturism cu prețul de 33.000.000 lei - și pe care instanța de fond l-a reținut la masa partajabilă.
Conform prezumției de comunitate instituită de dispoz. art.30 alin.1/Cod Fam.,: „bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți, - sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților”.
Comunitatea de bunuri – este deci un efect legal al căsătoriei, - iar proprietatea soților asupra bunurilor comune este o proprietate comună în devălmășie, care se păstrează și după desfacerea căsătoriei prin divorț, până la data la care se face împărțirea lor.
Dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei se caracterizează prin aceea că aparține nefracționat titularilor codevălmășiei, iar la încetarea stării de comunitate, - împărțeala se face prin unicitate de cote, stabilite pentru fiecare codevălmaș, în raport de contribuția reală la dobândirea bunurilor luate în ansamblu, ci nu prin pluralitate de cote, adică nu prin diferențierea cotelor în raport de anumite categorii de bunuri.
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei părților a existat un depozit bancar de 2._ lei ROL a fost confirmat cu fișa de cont nr.2511/_ – OTP Bank (01.01.2001 – 01.07.2005) și fișa de cont nr._-74-R001 (extras de la 01.07.2005 până la 16.10.2008) din care rezultă că acesta a fost constituit în timpul căsătoriei părților, iar potrivit ultimei fișe de cont bancar prelungit a mai rezultat că la data de 21.07.2005 a fost ridicată de către pârâta-reclamantă suma de 230.000 lei. Raportând aceste date ale fișei de cont privind acest depozit bancar la data încheierii căsătoriei părților – 13.06.1992 și data desfacerii căsătoriei prin hotărârea de divorț irevocabilă din 25.05.2006, rezultă că respectivul cont a fost deschis la 01.01.2001 și apoi prelungit de la 01.07.2005, în timpul căsătoriei părților, iar datorită faptului că depozitul bancar a fost constituit în timpul căsătoriei părților, înseamnă că acesta reprezintă economiile comune ale părților. Întrucât din probele de la dosarul cauzei nu a rezultat cum a fost utilizată suma de bani de 230.000 lei ridicată de pârâta-reclamantă la 21.07.2005 din depozitul bancar, se prezumă că suma respectivă a slujit intereselor familiei pentru satisfacerea nevoilor obișnuite ale căsniciei.
Potrivit aceleiași fișe de cont nr._-74-_ Bank rezultă că la data de 31.03.2006 (ultima dată anterioară desfacerii căsătoriei părților prin hotărârea irevocabilă pronunțată la 25.05.2006) mai exista un sold de 784,54 lei din depozitul bancar constituit în timpul căsătoriei părților. Întrucât acest rest de 784,54 lei provine din economiile bănești ale părților din timpul căsătoriei constituite în depozit bancar, - înseamnă că suma respectivă de 784,54 lei reprezintă un bun comun al părților care intră în componența activului patrimoniului de bunuri al părților, - instanța de fond reținând la masa de partaj această sumă de 784,54 lei.
Contribuția părților la dobândirea bunurilor comune poate fi directă, constând în muncă sau mijloacele ambilor soți, sau indirectă prin economisirea unor mijloace comune – în speță economii bănești.
În principiu, patrimoniul comunitar al soților trebuie privit ca o universalitate juridică în sensul că aceasta poartă asupra totalității bunurilor și obligațiilor, totalitatea drepturilor constituind activul, iar cea a obligațiilor formând pasivul patrimoniului.
În caz de partajare a unui asemenea patrimoniu determinarea drepturilor și obligațiilor fiecărui subiect își găsește expresia într-o singură cotă raportată la ansamblul bunurilor, ci nu la fiecare bun sau la o parte din acestea, - consecință ce decurge în mod necesar din unicitatea patrimoniului.
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei părțile au contractat și un credit bancar în sumă de 2._ lei ROL și că au achiziționat bunuri mobile (3 TV, canapele capitonate din piele, mobilă italiană) – nu au fost dovedite prin probele propuse de părți conform dispoz.art.1169/Cod Civ. – și pe cale de consecință nu au fost reținute de instanța de fond la masa de partaj.
În ceea ce privește societatea . C. de la care reclamantul-pârât a solicitat prin cererea de complinire și precizarea scrisă la acțiune aducerea la masa de partaj numai a utilajelor de la firma respectivă, - instanța de fond a reținut următoarele:
Conform fișei de furnizare informații de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D., rezultă că prin încheierea judecătorească nr.8295/30.09.1998 a fost înființată . cu sediul în C., având codul unic de înregistrare_/27.11.1998, un capital social de 4.000.000 lei și un număr de 20 părți sociale, iar ca asociați pe O. A. și S. G., - acesta din urmă retrăgându-se mai apoi de la firma respectivă.
Ulterior, conform actului adițional la statutul . C., act autentificat sub nr.2514/12.05.2005, - și reclamantul-pârât O. A. s-a retras de la societatea respectivă și i-a cesionat pârâtei-reclamante – în timpul căsătoriei – toate părțile sociale (în număr de 20) în valoare totală de 4.000.000 lei, - reclamantul-pârât renunțând totodată la calitatea de administrator unic.
Așadar, în raporturile dintre reclamant și pârâtă s-a produs un transfer al părților sociale în valoare de 4.000.000 lei de la cedentul-reclamant la pârâta-cesionară.
Față de solicitarea reclamantului-pârât de a fi aduse la masa de partaj numai utilajele de la firma . C., - instanța de fond a reținut din fișa de informații furnizată de Oficiul Registrului Comerțului D. că obiectul de activitate al firmei a constat printre altele,- în închiriere utilaje, comerț cu ridicata al mașinilor, accesoriilor și uneltelor agricole. În acest sens au fost depuse la dosar o . facturi fiscale/27.03.2006 din care rezultă că au fost achiziționate pe numele firmei AGOS SRL C. în timpul căsătoriei părților, următoarele: discuri pentru mașini de tăiat verdeață, malaxor cu spirală, mașină verdeață.
Potrivit practicii judiciare s-a statuat că bunurile comune care au constituit aportul părților la formarea capitalului social devin proprietatea societății comerciale din momentul înmatriculării ei, întrucât constituie patrimoniu distinct al persoanei juridice distincte derivând din raporturi juridice de natură comercială. Or în speță, așa cum am arătat mai sus, capitalul social la constituirea firmei a constat în numerar (4.000.000 lei) așa cum s-a menționat în fișa de furnizare informații de la Oficiul Registrului Comerțului D., - care a devenit proprietatea societății comerciale din momentul înmatriculării ei. Prin analogie de raționament, același lucru se întâmplă și cu bunurile mobile (utilaje) care au fost achiziționate pe numele . C., în timpul căsătoriei părților, la care am făcut referire mai sus, - aceasta deoarece prin natura obiectului de activitate al firmei, - bunurile mobile (utilaje) achiziționate pe numele firmei devin mijloace fixe ale societății respective, constituind patrimoniu distinct al unei persoane juridice derivând din raporturi juridice de natură comercială și ca atare nu pot intra în comunitatea de bunuri a reclamantului-pârât și pârâtei-reclamante.
Reclamantu-pârât a solicitat ca masa partajabilă să fie împărțită în cote egale pentru ambele părți – aspect care nu a fost contestat de pârâta-reclamantă.
În raport de în raport de aceste considerente, instanța de fond, prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 09.12-2010 de Judecătoria C. a admis în parte și în principiu cererea principală precizată și complinită a reclamantului-pârât, și a admis în principiu cererea cu caracter reconvențional a pârâtei reclamante.
A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune: 1 imobil-apartament situat în C., . în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1768/16.10.2000 (BNP-F. D.); 1 imobil-garsonieră situat în C., ..29, județul D., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1769/16.10.2000 (BNP-F. D); o suprafață de teren de 5015 m.p. situată în C., Tarlaua 9, . 5099,73 m.p.), în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2572/11.07.2000 (BNP – G. I.); suprafețele de teren: 2370m.p., 3024 m.p. și 1160 m.p. (din măsurători 2365 m.p., 3028 m.p. și 1155 m.p.) situate în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2059/21.09.2004; suprafață de teren: 3181 m.p. (din măsurători 3180 m.p.) situată în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2639/25.10.2004 (BNP – Z. A.P.); suprafețele de teren de 300 m.p. și de 600 m.p. situate în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3576/30.11.2004 (BNP – Z. A.P.); suprafața de teren de 1120 m.p. situată în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2197/19.11.2004 (BNP – Z. A.P.); suprafața de teren de 964 m.p. situată în ., . baza contractului de vânzare-cumpărare nr.3144/08.12.2004(BNP – Z. A.P.); 1 autoturism marca Matiz Daewoo în baza contractului de vânzare-cumpărare nr._/16.06.2003 1 autoturism marca Matiz Daewoo în baza contractului de vânzare-cumpărare nr._/16.09.2003; 1 autoturism marca Matiz EURO III SE- P. în baza facturii fiscale nr._/27.06.2005; 1 autoturism marca Cielo; 1 autoturism marca Mercedes Vitto în baza facturii fiscale nr._/30.12.2004; 1 autoturism marca Toyota RAV 4 în baza facturii fiscale nr._/10.10.2006; 1 autoturism marca Dacia 1307 în baza contractului de vânzare-cumpărare nr._/25.12.1997; și suma de 784,54 lei reprezentând economii bănești constituite în depozit bancar OTP Bank.
A dispus ieșirea părților din starea de codevălmășie în cote de 1/2 pentru fiecare.
A numit experți specialitatea construcții civile, topografie și auto pentru evaluare bunuri (la valoarea actuală și de circulație pe piață); arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare; propuneri de variante de lotizare; și stabilirea unei sulte pentru compensarea inegalităților de valoare ale loturilor.
A stabilit onorarii provizorii experți în cuantum de 1000 lei pentru expertul specialitatea construcții civile în sarcina reclamantului-pârât; în cuantum de 1000 lei pentru expertul specialitatea topografie în sarcina pârâtei-reclamante; și în cuantum de 1000 lei pentru expertul specialitatea auto în sarcina ambelor părți în cote egale.
S-au achitat onorariile pentru experți de către reclamantul pârât conform chitanțelor de la dosar.
La data de 17.03.2011 reclamantul pârât a formulat o cerere prin care a solicitat pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu.
Prin cererea formulată la 17.03.2011 reclamantul O. A. a solicitat reținerea la masa de partaj a terenurilor din stațiunea 2 Mai din județul C. – terenuri care au fost omise de instanță prin încheierea de admitere în principiu, - întrucât au fost recunoscute la interogatoriu de către pârâtă.
În susținerea cererii, reclamantul a depus următoarele acte în xerocopie: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6255/29.10.2004 (BNP-S. F.E.) ; chitanța/18.11.2008;promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.3930/04.08.2004 (BNP-S. F.E.); contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6944/30.11.2004 (BNP-S. F.E.); contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6256/29.10.2004 (BNP-S. F.E.).
La data de 17.03.2011 reclamantul a depus o precizare scrisă în care a solicitat judecarea cererii de suplimentare a încheierii de admitere în principiu în lipsă.
Față de această cerere prin care s-a solicitat pronunțarea unei noi încheieri interlocutorii pentru omisiunea de a se fi reținut la pronunțarea primei încheieri interlocutorii din data de 09.11.2010 și a unor terenuri din stațiunea 2 Mai – județul C., instanța de fond a reținut că trebuie avută în vedere cererea de partaj judiciar precizată și complinită cu care a fost investită instanța, din care reiese că printre alte bunuri, s-a solicitat și împărțirea unei suprafețe de teren de 25.000 m.p. situată în .> Deși prin cererea de partaj judiciar precizată și complinită s-a solicitat ca teren numai cel situat în . m.p.), la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri atât pentru suprafețele de teren deținute în localitatea respectivă, cât și înscrisuri pentru alte suprafețe de teren situate în stațiunea 2 Mai din județul C., însă fără a se fi solicitat și terenurile din județul C..
Potrivit principiului disponibilității (art.129 alineat ultim/Cod Proc.Civ.) instanța este ținută de limitele investirii sale determinată prin cererea de chemare în judecată, neputând hotărî decât asupra a ceea ce formează obiectul cererii deduse judecății și nu asupra a ceea a rezultat din probe.
Chiar dacă pârâta a recunoscut la interogatoriu și o suprafață de teren de 4.800 m.p. din localitatea Liman, județul C., - instanța nu poate ține seama de această recunoaștere și nici de înscrisurile depuse la dosarul cauzei cu referire la terenul din județul C., atât timp cât prin cererea de partaj judiciar precizată și complinită cu care a fost investită instanța s-a solicitat de către reclamant numai suprafața de teren din localitatea Leamna, - întrucât ar însemna ca instanța să se pronunțe asupra ceva ce nu s-a solicitat de fapt prin acțiunea de partaj judiciar și cu încălcarea principiului disponibilității.
Aceasta înseamnă că instanța nu a omis să se pronunțe cu privire la terenul din localitatea „ 2 mai” -județul C. atât timp cât acesta nu a fost solicitat la masa partajabilă prin acțiunea introductivă de partaj judiciar cu care a fost investită instanța – ceea ce îndreptățește instanța să concluzioneze că în speță nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art.673 indice 7/Cod Proc.Civ. – text de lege la care am făcut referire mai sus.
Apreciind că cererea precizată de pronunțare a unei noi încheieri interlocutorii nu se justifică în atare situație, instanța de fon a respins-o prin încheierea pronunțată la 24.03.2011.
S-a întocmit și a fost depus la dosar raportul de expertiză specialitatea construcții civile la 18.05.2011 de expert N. G..
Pârâta reclamantă a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză specialitatea construcții civile și a invocat excepția nulității raportului de expertiză construcții civile-care au fost puse în discuție de instanță în ședința de judecată din 30.06.2011.
Analizând obiecțiunile formulate în scris la 26.06.2011 de pârâta reclamantă la raportul de expertiză construcții civile /18.05.2011 întocmit de expert N. G. și verificând raportul de expertiză, instanța de fond a constatat că expertul a indicat materialul documentar folosit ( dosarul de partaj, decretul –lege 61/1990 pentru evaluarea locuințelor, buletine documentare editate de corpul experților din România pentru actualizarea prețurilor și buletinul documentar nr.116/2010 și nr. 103/2007 ,prețurile de pe piața liberă ) cu arătarea indicatorilor valorici de corecție și de uzură în anexa 1 și 2. Totodată expertul construcții civile a depus dovezile de convocare ale părților și procesul-verbal întocmit la fața locului din 13.05. 2011 care a fost semnat de expert și de reclamantul pârât întrucât pârâta reclamantă nu s-a prezentat ,deși aceasta a fost citată cu scrisoare recomandată pe adresa cabinetului avocațial așa cum s –a solicitat de apărătorul pârâtei în ședința de judecată din 21.04.2011 ceea ce înseamnă că raportul de expertiză nu poate fi declarat nul.
Instanța de fond apreciind că obiecțiunile formulate de pârâta reclamantă la raportul de expertiză construcții civile sunt neîntemeiate, le-a respins ca atare respingând totodată și excepția nulității raportului de expertiză construcții civile /18.05.2011 întocmit de expert N. G. invocată în cadrul obiecțiunilor scrise.
S-a întocmit și a fost depus la dosar raportul de expertiză specialitatea topografie /19.03.2012 de expertul G. M..
S-a întocmit și a fost depus la dosar raportul de expertiză specialitatea auto /11.04. 2012 de expert T. B., împotriva căruia pârâta reclamantă a formulat obiecțiuni iar la data de 19.04. 2012, pârâta reclamantă a formulat o cerere pentru pronunțarea unei noi încheieri de admitere în pincipiu.
Reclamantul pârât a depus note scrise la 20.04. 2012 în care a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză construcții civile.
In ședința de judecată din 31.05. 2012 s-au pus în discuție cererea pârârei reclamante, obiecțiunile formulate de aceasta la raportul de expertiză specialitatea auto și cele formulate de reclamantul pârât în cadrul notelor scrise depuse la 20.04.2012 în privința raportului de expertiză construcții civile.
Având în vedere obiecțiunile formulate de reclamantul pârât la raportul de expertiză specialitatea construcții civile în cadrul notelor scrise depuse la dosar de acesta la data de 20.04.2012 precum și faptul că raportul de expertiză specialitatea construcții civile a fost depus la dosar la data de 18.05.2011, instanța având în vedere că acestea au fost formulate după mai multe termene de judecată de la data depunerii raportului de expertiză și nu la primul termen după depunerea lucrării, instanța de fond le –a respins ca fiind tardiv formulate
Referitor la obiecțiunile formulate de pârâta-reclamantă la raportul de expertiză specialitatea auto/14.04.2012, în sensul că părțile au vândut autoturismul Matiz pe care l-au achiziționat în baza contractului de vânzare- cumpărare nr._/ 16.03.2003, instanța de fond având în vedere că acest autoturism a fost reținut la masa partajabilă prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 09.11. 2010, încheiere care având caracter interlocutoriu, nu mai poate fi modificată, instanța de fond le-a respins obiecțiunile formulate de pârâta reclamantă la raportul de expertiză specialitatea auto/14.04.2012.
Prin cererea formulată la 19.04.2012 pârâta reclamantă a solicitat pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu deoarece părțile au vândut suprafața de teren din T 9 P 15 situată în . contractul de vânzare-cumpărare nr. 7561/03.11.2011 (BNP T. MD) cu prețul de 100.200 euro din care reclamantul a încasat 53.000 euro, iar pârâta 47.200 euro și să fie aduse la masa de partaj suprafețele: de 1000 mp teren arabil situat în intravilanul comunei Limanu ..C. ,. face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6255/29.10.2004(BNP S. F. E. ); - 500 mp teren arabil situat în extravilanul comunei Limanu ..C. ,. ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6256/29.10.2004 (BNP S. F. E. ); - 1000 mp teren fără construcții situat intravilanul comunei Limanu ..C. . ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6944/30.11.2004 (BNP S. F. E.) ; - 1000 mp teren fără construcții situat intravilanul comunei Limanu ..C. . face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub 6947/30.11.2004(BNP S. F. E.) .
Instanța de fond a apreciat că nu sunt incidente dispoz. art. 673 ind 7 cpc .Aceasta deoarece prin cererea de partaj precizată și complinită s-a solicitat ca teren numai cel situat în . mp ) și o suprafață de 5024 mp în C. pentru care s-au depus înscrisuri la dosar ,iar suprafețele de teren defalcate pe parcele și tarlale din Leamna . C. au fost reținute prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 09.11.2010. Faptul că la dosar au fost depuse o . acte referitoare și la alte terenuri din județul C. ,fără însă ca acestea să fi fost solicitate la masa partajabilă de vreuna din părți trebuie să se țină seama de dispoz, art.129 alineat ultim/Cod Proc.Civ conform cărora instanța este ținută de limitele investirii sale determinată prin cererea de chemare în judecată, neputând hotărî decât asupra a ceea ce formează obiectul cererii deduse judecății
Chiar dacă pârâta a recunoscut la interogatoriu și o suprafață de teren de 4.800 m.p. din localitatea Liman, județul C., - instanța nu poate ține seama de această recunoaștere și nici de înscrisurile depuse la dosarul cauzei cu referire la terenul din județul C., atât timp cât prin cererea de partaj judiciar precizată și complinită cu care a fost investită instanța s-a solicitat de către reclamant numai suprafața de teren din localitatea Leamna, - întrucât ar însemna ca instanța să se pronunțe asupra ceva ce nu s-a solicitat de fapt prin acțiunea de partaj judiciar și cu încălcarea principiului disponibilității.
Aceasta înseamnă că instanța nu a omis să se pronunțe cu privire la terenul din localitatea „ 2 mai” -județul C. atât timp cât acesta nu a fost solicitat la masa partajabilă prin acțiunea introductivă de partaj judiciar cu care a fost investită instanța – ceea ce îndreptățește instanța să concluzioneze că în speță nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art.673 indice 7/Cod Proc.Civ. – text de lege la care am făcut referire mai sus.
Referitor la susținerile pârâtei reclamante că părțile au vândut prin contractul de vânzare –cumpărare autentificat sub nr,7561/ 03.11.2011 suprafața de teren de 2515 mp ( 2505 mp din măsurători ) situată în . 9 P 15 ,trebuie avut în vedere că prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 09.12.2010 s-a reținut că terenul din T 9 P 15 este situat în C. și este în suprafață de 5015 mp ( 5099,73 mp ), și nu în . se menționează în contractul de vânzare-cumpărare intervenit ulterior între părți la 03.11.2011 .
In raport de aceste considerente instanța de fond a apreciat că nu se justifică pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu de vreme ce nu s-au omis prin încheierea de admitere în principiu pronunțată deja în cauză la 09.11.2010 ,coproprietarii sau unele bunuri care trebuiau supuse împărțelii în limitele cererii cu care instanța a fost învestită cu acțiunea de partaj formulată de reclamantul pârât și cu atât mai puțin cu cât până nu a solicitat nimic pe cale reconvențională.
Astfel instanța de fond a admis în parte cererea principală precizată și complinită și a admis cererea cu caracter reconvențional a pârâtei reclamante.
Instanța de fond a avut în vedere principiul egalității părților pentru operațiunea de compunere a loturilor, în sensul că reclamantul pârât și pârâta reclamantă au primit un lot egal cu cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune ( în speță cota fiind de ½ pentru fiecare ).
Această egalitate între lot și cota fiecărei părți, trebuie făcută în natură, iar egalizarea valorică se face printr-o sumă de bani așa cum este stipulat în teza finală a alineatului 2 al. art. 673 indice 5 cpc, sub forma sultei.
Totodată, la formarea loturilor, instanța de fond a avut în vedere și criteriile stabilite de art. 673 indice 9 cpc („acordul părților ; mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a cere împărțeala au făcut construcții ,îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea ”).
De asemenea instanța de fond a avut în vedere în cadrul raportului de expertiză construcții civile și suma de 784,54 lei reprezentând economii bănești constituite în depozit bancar OTP Bank care a fost reținută prin încheierea de admitere în principiu pronunțată șa 09.11.2011 care în raport de cota de ½ va fi de câte 392, 27 lei pentru fiecare parte, atribuind astfel loturile:
Lotul 1 - în valoare de 151.430 lei + 392,27 lei (reprezentând cota de 1/2 se va atribui reclamantului pârât care va primi fizic în lot un imobil garsonieră situat în C. . A 18 ,. (în valoare de 97.860 lei ) și suma de 392,27 lei (reprezentând jumătate din economiile bănești constituite în depozit bancar-OTP Bank .
Total valoare lot fizic atribuit reclamantului pârât:
97.860 lei +392,27 lei = 98.252,27 lei
151.430 lei +392,27 lei -_,27 lei =_ lei
Reclamantul pârât va primi sultă de la pârâta reclamantă 53.570 lei
Lotul II - în valoare de 151.430 lei + 392,27 lei (reprezentând cota de 1/2 se va atribui pârâtei reclamante care va primi fizic în lot un imobil apartament situat în C. ,. 9 . județul D. ( în valoare de 205.500 lei ) și suma de 392,27 lei (reprezentând jumătate din economiile bănești constituite în depozit bancar-OTP Bank).
Total valoare lot fizic atribuit pârâtei reclamante:
205.500 lei+ 392,27 lei = 205.892,27 lei
Pârâta reclamantă va plăti sultă reclamantului pârât 53.570 lei .
Pârâta reclamantă a fost obligată la plata sultei ca echivalent bănesc pentru compensarea inegalităților de valoare ale loturilor în urma atribuirii bunurilor în conformitate cu art. 673 ind.5 al.2 teza finală C..
In conformitate cu art. 673 ind 9 cpc instanța de fond a dispus omologarea raportului de expertiză specialitatea auto /11.04.2012 întocmit de expert T. B. astfel:
Lotul I -în valoare de_ euro se va atribui reclamantului pârât care va primi fizic în lot: autoturismul Matiz euro III - S E-P.(în valoare de 1100 euro ); autoturismul Toyota ROV 4 (în valoare de 9400 euro ) și autoturismul Dacia 1307(în valoare de 600 euro ) .
Total valoare lot fizic atribuit reclamantului pârât:
1100 euro+ 9400 euro+ 600 euro = 11.100 euro
11.100 euro - 10.600 euro= 500 euro
Reclamantul pârât va plăti sultă pârâtei reclam 500 euro
Lotul II- în valoare de 10.600 euro se va atribui pârâtei reclamante care va primit fizic în lot: autoturismul Matiz Daewoo ( în valoare de 3450 euro ) ,autoturismul Matiz Daewoo ( în valoare de 3850 euro ), autoturismul marca Cielo ( în valoare de 1000 euro ), autoturismul Mercedes Vitto (în valoare de 1800 euro ).
Total valoare lot atribuit pârâtei reclamante:
3450 euro +3850 euro + 1000 euro+1800 euro = 10.100 euro
10.600 euro – 10.100 euro = 500 euro
Pârâta reclamantă va primi sultă de la reclamantul pârât 500 euro
De asemenea, pentru compensarea inegalităților de valoare ale loturilor în urma atribuirii bunurilor reclamantul pârât a fost obligat la plata sultei sus-amintite în cadrul raportului de expertiză auto în favoarea pârâtei reclamante în conformitate cu art. 673 ind. 5 al.2 teza finală C..
In conformitate cu art. 673 ind 9 cpc instanța a dispus omologarea raportului de expertiză specialitatea topografie / 19.03.2012 întocmit de expert G. M. în varianta II de lotizare astfel:
Lotul I- în valoare de_ lei se va atribui reclamantului pârât care va primit fizic în lot suprafața de teren de 3181 mp (din măsurători 3180 mp ) situată în com Bucovăț . D. (în valoare de 8427 lei ) ; suprafața de teren de 300 mp situată în com Bucovăț . D.( în valoare de 795 lei ) ,suprafața de teren de 630 mp situată în com Bucovăț . D.(în valoare de 1669 lei ) ; suprafața de teren de 1120 mp situată în com Bucovăț . D.(în valoare de 2968 lei ) ; suprafața de teren de 964 mp situată în com Bucovăț . D.(în valoare de 2555 lei ) .
Total valoare lot atribuit reclamantului pârât:
8427 lei+ 795 lei + 1669 lei + 2968 lei +2555 lei = 16.414 lei
_ lei – 16.414 lei = 469 lei
Reclamantul pârât va primi sultă de la pârâta reclamanta 469 lei;
Lotul II - în valoare de_ lei se va atribui pârâtei reclamante care va primi fizic în lot: suprafața de teren de 2370 mp(din măsurători 2365 mp ) situată în com Bucovăț . D.(în valoare de 6267 lei ) ; suprafața de teren de 3024 mp(din măsurători 3028 mp ) situată în com Bucovăț . D.(în valoare de 8024 lei ) ; suprafața de teren de 1160 mp (din măsurători 1150 mp ) situată în com Bucovăț . D.(în valoare de 3061 lei ) ; și zero lei pentru suprafața de teren de 5015 mp C. T9 P 15 D..
Total valoare lot atribuit pârâtei reclamante:
6267 lei + 8024 lei +3061 lei = 17.352 lei
_ lei -_ lei = 469 lei
Pârâta reclamantă va plăti reclamantului pârâtă sultă 469 lei
S-a arătat că pentru suprafața de teren de 5015 mp din C. T 9, P 15 s-a menționat zero lei deoarece expertul a specificat în raportul de expertiză că nu a mai putut să o evalueze pentru că părțile i-au învederat la momentul când le-a convocat că au vândut-o în timpul desfășurării procesului de partaj, însă fiind reținută de instanță prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 09.12.2010, care are caracter interlocutoriu, instanța a menționat-o cu ocazia atribuirii loturilor cu valoarea de zero lei.
Potrivit dispoz. art. 673 indice 10 al.1 teza II cpc, s-a stabilit termen 6 luni pentru plata sultei de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Întrucât cererea principală precizată și complinită a reclamantului pârât a fost admisă în parte, iar cererea reconvențională a pârâtei reclamante a fost admisă și având în vedere că poziția de parte câștigătoare este determinată de raportul dintre conținutul obiectului cererilor și rezultatul obținut prin hotărârea de soluționare a litigiului, instanța de fond a dispus în conformitate cu art. 276 cpc compensarea în parte a cheltuielilor de judecată și a obligat pe reclamantul pârât la plata diferenței de 2303 ,65 lei către pârâta reclamantă (reprezentând parte taxa de timbru, timbru judiciar, onorariul avocatului pârâtei reclamante, onorarii experti).
Împotriva acestei sentințe au formulat apel părțile.
Astfel, apelantul reclamant O. A. a criticat sentința pronunțată în dosarul_ pentru nelegalitate, arătând în esență că lotizarea terenurilor este profund nelegală deoarece la împărțirea loturilor de terenuri din com. Bucovăț, ., instanța i-a atribuit numai bucăți de teren și niciun lot întreg, solicitând astfel reîmpărțirea terenurilor în sensul atribuirii unor suprafețe mai mari.
A mai criticat faptul că a achitat toate taxele de expertiză în valoare de 1500 ron fiecare, ca și taxele de timbru astfel că nu înțelege de ce instanța l-a obligat tot pe el să le suporte. De asemenea a mai arătat că acțiunea pârâtei reclamante a fost admisă doar în parte astfel încât nu trebuie ca apelantul reclamant să achite onorariul de avocat.
A mai arătat apelantul că nu a fost niciun contract de credit bancar până la desfacerea căsătoriei, ci numai un contract de depozit.
A mai arătat apelantul că pe parcursul derulării procesului de partaj, 2 autoturisme matiz și toyota au fost înstrăinate de pârâtă în timpul partajului, solicitând obligarea pârâtei la plata contravalorii acestora către reclamant, arătând totodată că numai în momentul dezdăunării reclamantului, pârâta va intra în posesia autoturismului marca Mercedes.
A susținut că motivul esențial al casării inițiale a fost neintroducerea la masa partajabilă a terenurilor din .. C., chestiune la care a achiesat și pârâta. Deși toate contractele de vânzare-cumpărare au fost depuse la dosar, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere. A solicitat admiterea apelului, casarea cu reținere și soluționarea litigiului în fond.
Apelanta pârâtă C. G. a formulat apel atât împotriva sentinței sus menționate cât și a încheierii de admitere în principiu, formulând următoarele critici:
Cu privire la IAP a arătat că instanța de fond în mod greșit a respins cererea pârâtei reclamante privind pronunțarea unei IAP suplimentară prin care a solicitat constatarea proprietății devălmașe a soților cu privire la suprafețele de teren din . Mai jud. C. potrivit contractelor de vânzare cumpărare depuse la dosar, fiind întrunite condițiile prev. de art. 673 ind. 7 C. în cazul în care după pronunțarea IAP-ului dar mai înainte de pronunțarea hotărârii de partaj se constată că există și alți coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau suspuse împărțelii, fără ca privitor la acestea să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanța poate să dea o încheiere care va cuprinde după caz, și coproprietarii sau bunurile omise. În aceleași condiții instanța poate, cu consimțământul tuturor coproprietarilor să scoată un bun care a fost cuprins din eroare la masa de împărțit.
In textul de lege sunt cerute o . condiții care, in urma verificărilor, instanța de fond trebuia sa rețină ca sunt îndeplinite in cauza, astfel:
O noua încheiere de admitere in principiu poate fi data la cererea partii interesate sau din oficiu.
Prima vizeaza termenul in care poate fi pronunțata incheierea: dupa" pronunțarea încheierii prevazute de art. 6736 alin. 1 Cod procedure civila și mai inainte de pronunțarea hotararii de imparteala - cerința fiind indeplinită.
A doua cerinta vizeaza constatarea ca exista și alți coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impărțelii.
Existența acestor imprejurări constituie nu numai cerința esențiala a pronuntarii unei noi hotarari, ci chiar ratiunea ei.
In fine, ultima condiție, deosebit de importanta, este aceea de a nu fi avut loc „ o dezbatere contradictorie „ cu privire la bunurile omise sau cu privire la acei coproprietari. Deci, va putea fi data o noua incheiere de admitere in principiu numai daca, in legatura cu coproprietarii sau bunurile respective nu au avut loc dezbateri contradictorii atunci cand a fost pronunțata incheierea de admitere in principiu conform art. 6736 Cod procedura civile - condiție, de asemenea indeplinita.
Omisiunea in intelesul textului citat nu reprezinta nepronunțarea instanței prin incheierea de admitere in principiu initiala asupra unor bunuri deja cerute prin cererile formulate de catre parți, ci omisiunea aparține chiar parții care nu le-a menționat prin cererea sa, așa incat in legatura cu aceste bunuri sa fi avut loc dezbateri contradictorii.
Legiuitorul da posibilitatea partilor, prin facultatea acordata, de a formula o cerere in condițiile art. 6737 Cod procedura civila și de a complini aceasta omisiune, cu respectarea cerințelor impuse de lege prin norma de drept indicate.
Instanța de fond a omis a vedea ca, potrivit dispozițiilor acestui text de lege se poate suplimenta masa bunurilor partajabile, cu atât mai mult cu cât atât bunurile solicitate a fi incluse . admitere in principiu suplimentară sunt necontestate de părți.
Or, esența textului invocat rezida in insași principiile care guverneaza partajul, privit ca universalitate juridica. Ca atare, instanța de fond, in lumina acestui principiu, trebuia sa faca aplicarea dispozițiilor art. 6737 Cod procedura civila și sa pronunțe o incheiere de admitere in principiu suplimentara, tocmai pentru a se asigura ceea ce a avut in vedere legiuitorul, prin aceasta norma juridica și anume imparțeala în mod unitar și indivizibil a totalitții și a universalitatii de bunuri ce formeaza masa bunurilor de imparțit.
2. Cu privire la imobilul - teren ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2572/11.07.2000 la BNP Gageatu I..
In mod gresit instanta de fond a refuzat sa impute lotului apelantului -reclamant cu diferența solicitata prin cererea depusă de pârâtă la dosar in sedința din 19.04.2011 cu motivarea ca terenul din T9 P15 reținut in incheierea de admitere in principiu din 09.11.2010 este situat in C., iar nu in Malu M. asa cum se mentioneaza in contractele de vanzare-cumparare intervenite ulterior.
Daca instanta de fond s-ar fi aplecat cu o mai mare grija asupra cuprinsului celor trei contracte de vanzare-cumparare (contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2572/2000 raportat la mentiunile privitoare la provenienta bunului ce face obiectul vanzarilor succesive prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 7561/2011, respectiv nr. 7563/2011 ) ar fi observat ca exista identitate intre terenurile inscrise in cele trei contracte de vanzare-cumparare.
Cele doua suprafețe de teren vandute au fost de 1015 mp.
Instanta de fond lipseste de efecte juridice incheierea acestor contracte, cu motivarea ca nu exista identitate de teren, Or, in cuprinsul celor doua contractele e vanzare-cumparare din 03.11.2011 se menționeaza ca vanzatorii ( părțile) stapanesc imobilul „ prin cumparare asa cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2572/2000 de notar Gageatu I., in concluzie, fiind in discutie acelasi imobil - teren ce a fost retinut prin încheierea de admitere in principiu pronuntata in data de 09.11.2000.
Raportat la aceasta critica, instanta de fond refuzând sa impute lotului reclamantului diferenta de valoare dintre sumele obtinute din vanzarea bunului prin cele doua contracte de vanzare-cumparare incheiate succesiv. Astfel, cum sumele impartite de părti din vanzarea bunului sunt inegale ( prin primul contract este de 100.200 euro din care apelantul - reclamant a incasat 53.000 euro, iar apelanta pârâtă_ euro, iar prin cel de-al doilea contract_ euro, din care apelantul - reclamant a primit_ euro, iar pârâta_ euro ), si cum prin încheierea de admitere in principiu s-a reținut o cota contributiva de ½ pentru fiecare, instanta trebuia sa impute lotului apelantului - reclamant diferența de valoare dintre sumele incasate din vanzarea bunului.
3. Cu privire la omologarea rapoartelor de expertiza apelanta pârâtă a arătat că:
A. Raportul de expertiza auto
Gresit instanta de fond a dispus imparțirea autoturismelor in varianta agreata de aceasta. Instanța face o trimitere generica" la criteriile de atribuire a loturilor prevazute de art. 6739 Cod procedura civila. Instanta de fond nu a ținut cont de opțiunea de formare a loturilor exprimata prin concluziile scrise depuse la fond prin care pârâta a solicitat sa i se atribuie in lot autoturismul Matiz Daewoo ( contract de vanzare-cumparare nr._/2003 ), autoturism marca Cielo Daewoo si autoturism marca Toyota RAV ( factura fiscal nr._/2006 ).
Instanța de fond nu a avut in vedere împrejurarea ca autoturismul Matiz achiziționat de parti prin contractul de vanzare-cumparare nr._/2003 a fost vandut, de comun acord in timpul casătoriei, pretul fiind impartit in mod egal, imprejurare care nu a fost rasturnata de apelantul - reclamant. Pe cale de consecința, instanța de fond trebuia să excludă de la masa partajabila acest bun. Eventual, pentru a se convinge, trebuia sa dispuna citarea apelantului -reclamant cu mențiunea de a-și expune punctul de vedere in conditiile art. 6737 Cod procedura civila.
De asemenea, in mod gresit instanta de fond a atribuit in lotul apelantului -reclamant autoturismul Toyota RAV 4, in condițiile in care acesta a ramas in posesia pârâtei chiar si dupa despartirea in fapt, pârâta fiind cea care dupa acest moment a achitat redeventele imprejurare pe care reclamantul nu o neaga.
B. Raportul de expertiza topo
In ce priveste formarea fizica a loturilor urmare a intocmirii raportului de expertiza topo, instanta de fond, desi retine ca bun comun terenul din T9 PI5 si dispune omologarea raportului de expertiza in varianta a II-a nu atribuie in lotul niciuneia dintre parti acest teren fara nicio motivare. Menționează la fila 20 dosar ca „ Lotul II.... primește 0 lei pentru sprafața de teren de 5015 mp ... „ pe care nu o atribuie nici in lotul pârâtei si nici al apelantului - reclamant. Pe cale de consecință și stabilirea sultelor este greșită.
C. Cu privire la raportul de expertiza construcții
In mod gresit instanta de fond a respins de plano obiectiunile formulate la raportul de expertiza construcții, motiv pentru care solicită refacerea raportului expertiza avand ca obiectiv reevaluarea celor două imobile cu urmatoarele argumente:
Evaluarea apartamentului nr. 29 s-a realizat conform Decretului - lege nr. 61/1990. Or, criteriiie stabilite in acea anexa" se refera strict la imobilele date in folosința pana la data de 31.12.1989.
Întrucât imobilul din care face parte și apartamentul respectiv este construit si dat in folosinta in anul 1995 ( conform contractului de vânzare-cumparare ), considera ca toate criteriile avute in vedere de expert la stabilirea valorii de piață sunt gresite.
Evaluarea apartamentului 12 situat in C., .. E. C.) . este nula, nefiind realizata la fa|a locului. De altfel, acesta este sj motivul pentru care expertul stabileste aleatoriu suprafata utila a acestuia pentru 65 mp, cand in realitate este mult mai mica. Pentru acelasi motiv considera ca expertul este in eroare si atunci când stabilește gradul de confort al apartamentului, incadrandu-l fara nici un argument in apartamentele de confort I, acesta fiind confort II.
De asemenea, expertul aplică in mod gresit coeficientul de corectie pentru uzura normala a unui apartament de 43 ani ( cum este cazul de fața ), aceasta fiind de 0,65, iar nu 0,69. Indicele de majorare cu 50% reprezentand indicele cerere -oferta nu este dovedit, nefiind argumentat de expert prin nicio dovada ( ex: anunturi din mica publicitate).
În apel, a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu, proba testimonială cu câte un martor și proba cu expertiza tehnică specialitatea construcții civile, raportul de expertiză fiind întocmit de expert P. D. și depus la dosar la 28.10.2013 (f.76-83).
De asemenea, a fost încuviințată proba cu expertiza specialitatea topografie și evaluare imobiliară, prin comisie rogatorie, de către Judecătoria M., raportul de expertiză fiind depus la dosar la data de 10.06.2015.
Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale în vigoare, Tribunalul urmează să le admită pentru următoarele considerente:
Apelul declarat de apelanta pârâtă C. G.
Primul motiv de apel de apel care se referă la nepronunțarea de către prima instanță a unei încheieri de admitere în principiu suplimentară cu privire la suprafețele de teren din com. Limanu .. C., este apreciat ca fiind fondat.
Este adevărat că aceste suprafețe de teren nu au fost solicitate prin cererile introductive de instanță (acțiunea principală și cererea reconvențională), însă ulterior ambele părți au solicitat pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară, prima instanță reținând în mod greșit că nu sunt incidente dispozițiile art. 6737 C.p.c.
Potrivit art. 6737 C.p.c. în cazul in care, dupa pronuntarea incheierii de admitere în principiu, dar mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala, se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fara ca privitor la acesti coproprietari sau la acele bunuri sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanța va putea da, cu citarea partilor, o noua incheiere, care va cuprinde, dupa caz, si coproprietarii sau bunurile omise.
În speță, cerințele impuse de textul de lege enunțat erau îndeplinite, respectiv după pronunțarea incheierii de admitere în principiu, dar mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala, s-a constatat că au fost omise de la masa partajabila suprafețele de teren situate în com. Limanu .. C., bunuri în privința cărora nu avusese loc o dezbatere contradictorie.
Prin urmare, având în vedere că, potrivit contractelor de vânzare cumpărare depuse la dosarul cauzei, părțile au dobândit în timpul căsătoriei și următoarele suprafețe de teren: 1000 mp teren arabil situat în intravilanul comunei Limanu ..C., . ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6255/29.10.2004 (BNP S. F. E.); - 500 mp teren arabil situat în extravilanul comunei Limanu ..C., . ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6256/29.10.2004 (BNP S. F. E. ); - 1000 mp teren fără construcții situat intravilanul comunei Limanu ..C. . ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6944/30.11.2004 (BNP S. F. E.) ; - 1000 mp teren fără construcții situat intravilanul comunei Limanu ..C. . face obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub 6947/30.11.2004 (BNP S. F. E.), Tribunalul va schimba în parte IAP din 09.12.2010 sub aspectul componenței masei partajabile în sensul că va constata că părțile au dobândit în timpul căsătoriei și aceste terenuri.
În ceea ce privește evaluarea și lotizarea acestor terenuri, va fi avută în vedere expertiza efectuată în apel, prin comisie rogatorie, de către expert I. V.. Împotriva raportului de expertiză părțile nu au formulat obiecțiuni, ambele solicitând omologarea acestuia în varianta a II-a în care apelantul reclamant să îi plătească sultă pârâtei.
Având în vedere voința părților, reținând și dispozițiile art. 6735 alin.2 C.p.c. potrivit cărora instanța va face împărțeala în natură, precum și prevederile. art. 6739 Cod procedură civilă care dispun că "La formarea și atribuirea loturilor, instanța va tine seama, după caz, și de acordul parților, de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, de natura bunurilor, de domiciliul și ocupația părților, de faptul că unii dintre coproprietari, inainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea", va fi omologat raportul de expertiză întocmit în apel de expert V. I. în varianta a II-a, și se va dispune atribuirea loturilor după cum urmează:
Lotul nr. 1 va fi atribuit reclamantului pârât care va primi în natură suprafețele de teren de 1000 mp - . de 1000 mp - . ca, față de valoarea lotului său, să plătească cu titlu de sultă lotului nr. 2 suma de 8500 euro sau echivalentul în lei la cursul din ziua plății efective.
Lotul nr.2 va fi atribuit pârâtei reclamante care va primi în natură suprafețele de teren de 1000 mp - . 500 mp - . ca, față de valoarea lotului său, să primească cu titlu de sultă de la lotul nr. 1 suma de 8500 euro sau echivalentul în lei la cursul din ziua plății efective.
Al doilea motiv de apel invocat de apelanta C. G. se referă la faptul că în mod greșit prima instanță nu a imputat lotului reclamantului pârât diferența solicitata ca urmare a împărțirii inegale a prețului obținut din vânzarea terenului situat în T9 P15.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2572/11.07.2000 (BNP – G. I.) – părțile au achiziționat în timpul căsătoriei o suprafață de teren de 5015 m.p. situată în C., Tarlaua 9, . 5099,73 m.p.), județul D..
În timpul procesului de partaj, de comun acord, părțile au înstrăinat acest teren, astfel cum rezultă din contractele de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 7561/2011, respectiv nr. 7563/2011, iar prețul a fost distribuit între vânzători, martorul C. M., audiat în apel (fila 43 ), declarând că la momentul vânzării părțile nu au avut discuții cu privire la prețul terenului sau la cum au împărțit banii.
Modul în care a fost împărțit prețul obținut a fost consemnat în cuprinsul celor două contracte de vânzare cumpărare și reprezintă voința părților peste care instanța de judecată nu poate interveni, motiv pentru care nu poate fi primită critica privind imputarea lotului apelantului - reclamant cu diferența de valoare dintre sumele incasate din vanzarea bunului.
De asemenea, nu poate fi primită nici critica apelantei potrivit căreia menționarea de către prima instanță că lotul nr.II primește o lei pentru suprafața de teren de 5015 mp, suprafață care nu a fost atribuită nici in lotul pârâtei si nici al apelantului, a condus la stabilirea greșită a sultelor, având în vedere că cifra 0, valoare nulă, nu poate influența valoarea sultei, în operațiile de adunare valoarea 0 generând același rezultat. De menționat că terenul înstrăinat de ambele părți nu mai putea fi atribuit niciuneia dintre ele în considerarea faptului că la momentul pronunțării hotărârii de partaj nu mai dețineau proprietatea asupra acestuia.
Apelanta a mai criticat sentința și sub aspectul că instanța de fond nu a avut in vedere împrejurarea ca autoturismul Matiz achiziționat de parti prin contractul de vanzare-cumparare nr._/2003 a fost vandut de comun acord, in timpul casătoriei, pretul fiind impartit in mod egal, motiv pentru care trebuia să fie exclus de la masa partajabila.
Conform contractului de vânzare-cumpărare pentru autovehicul Daewoo cu plata integrală nr._/13.06.2003 - părțile au achiziționat în timpul căsătoriei un autoturism marca Matiz Daewoo (pentru care s-a plătit prețul de 5890 lei), autoturism care însă a fost vândut tot în timpul căsătoriei, după cum rezultă din copia cărții de identitate (f.63 dosar fond).
La interogatoriul administrat în apel (f.55 dosar apel), apelantul reclamant O. A. a recunoscut faptul că autoturismul marca Daewoo Matiz dobândit prin contractul nr._/13.06.2003 a fost vândut în timpul căsătoriei, iar prețul a fost împărțit în mod egal.
Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că obiectul partajului îl constituie bunurile comune, dobândite în timpul căsătoriei, existente la data cererii de partaj, Tribunalul apreciază ca întemeiată critica apelantei, urmând a exclude de la masa partajabilă autoturismul marca Matiz dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare nr._/16.06.2003.
În ceea ce privește critica apelantei față de modalitatea de partajare a autoturismelor, Tribunalul reține că sistarea efectivă a codevălmășiei se realizează practic prin formarea loturilor si atribuirea bunurilor reținute la masa de partaj in cele două loturi ale parților si care trebuie să se formeze in natură, respectiv să cuprindă pe cât posibil cantități egale de bunuri de aceiași natură, de creanțe și datorii, iar egalitatea valorică a loturilor se asigură prin stabilirea de sulte.
Potrivit art. 6735 alin.2 C.p.c. instanța va face împărțeala în natură, iar potrivit art. 6739 Cod procedură civilă "La formarea și atribuirea loturilor, instanța va tine seama, după caz, și de acordul parților, de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, de natura bunurilor, de domiciliul și ocupația părților, de faptul că unii dintre coproprietari, inainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea".
Art. 6739 Cod procedură civilă enumeră, cu caracter exemplificativ, criteriile de care instanța va ține seama la atribuire, enumerarea neavând caracter limitativ, astfel că instanța va putea reține și alte criterii în funcție de datele concrete ale speței. În cauză, in mod greșit prima instață nu a dat relevanța cuvenită criteriilor voiței părților și posesiei exercitată de părți asupra autoturismelor reținute la masa partajabilă.
Astfel, din probele administrate atât la fond, cât și în apel, rezultă că apelanta pârâtă are în posesie autoturimele marca Daewoo Matiz dobândit prin contractul nr._/2003, Cielo și Toyota Rav 4, iar apelantul reclamant autorismele Dacia 1307, Matiz Euro III și Mercedes Vitto. Această stare de fapt rezultă și din declarațiile martorilor B. M. și C. M. (f.42-43 dosar apel) și a fost confirmată și de părți. Apelantul reclamantul, cu ocazia interogatoriului administrat în apel (f.55) a recunoscut că autoturismele Mercedes Vitto, Dacia 1307, Matiz Euro III au rămas în posesia sa.
Față de dispozițiile legale invocate, Tribunalul constată că formarea și atribuirea loturilor făcută de prima instanța, în privința autoturismelor, nu respectă voința părților și posesia asupra acestor bunuri, critica apelantei fiind întemeiată sub acest aspect.
Pe cale de consecință, Tribunalul va schimba sentința apelată cu privire la lotizarea autoturismelor reținute la masa partajabilă, după cum urmează:
Lotul nr.1 se va atribuie reclamantului pârât care va primi în natură un autoturism Matiz Euro III (1100 euro), un autoturism Dacia 1307 ( 600 euro) și un autoturism Mercedes Vitto (1800 euro) urmând ca, față de valoarea lotului său, să primească cu titlu de sultă de la lotul nr. 2 suma de 5375 euro sau echivalentul în lei la cursul din ziua plății efective.
Lotul nr.2 se va atribuie pârâtei reclamante care va primi în natură un autoturism Matiz dobândit prin contractul nr._/16.09.2003 (3850 euro), un autoturism Cielo (1000 euro) și un autoturism Toyota RAV 4 (9400 euro), urmând ca, față de valoarea lotului său, să plătească cu titlu de sultă lotului nr. 1 suma de 5375 euro sau echivalentul în lei la cursul din ziua plății efective.
Ultimul motiv de apel invocat de apelanta C. G. a vizat împrejurarea că instanta de fond a respins de plano obiectiunile formulate la raportul de expertiza specialitatea construcții, motiv pentru care a solicitat refacerea raportului expertiza avand ca obiectiv reevaluarea celor două imobile, respectiv apartament și garsonieră.
În apel, a fost efectuată o nouă expertiză tehnică specialitatea construcții civile de către expert P. D.. Împotriva raportului de expertiză părțile nu au formulat obiecțiuni, ambele solicitând omologarea acestuia în varianta I.
Așadar, Tribunalul va avea in vedere valoarea stabilita prin expertiza imobiliara efectuata in apel de expertul P. D., ultima lucrare întocmită în cauză, și dând relevanță criteriului voinței părților, va omologa raportul de expertiză în varianta 1 și va dispune atribuirea loturilor după cum urmează:
Lotul nr. 1 se va atribuie reclamantului pârât care va primi în natură un imobil garsonieră situat în C., ., jud. D., urmând ca, față de valoarea lotului său, să primească cu titlu de sultă de la lotul nr. 2 suma de 18.743 lei.
Lotul nr.2 se va atribuie pârâtei reclamante care va primi în natură un imobil apartament situat în C., .), ., ., jud. D., urmând ca, față de valoarea lotului său, să plătească cu titlu de sultă lotului nr. 1 suma de 18.743 lei.
În privința depozitului bancar deschis la OTP Bank, având în vedere că nu au fost formulate critici de către părți, va fi menținută soluția dispusă de prima instanță, respectiv i se va atribui reclamantului pârât suma de 392,27 lei reprezentând jumătate din economiile bănești constituite în depozitul bancar deschis la OTP Bank, iar pârâtei reclamante suma de 392,27 lei reprezentând jumătate din economiile bănești constituite în depozitul bancar deschis la OTP Bank.
Apelul declarat de apelantul O. A.
O primă critică adusă de apelantul O. A. sentinței primei instanțe vizează lotizarea terenurilor din com. Bucovăț, ., arătând apelantul că i-au fost atribuite numai bucăți de teren, solicitând astfel reîmpărțirea terenurilor în sensul atribuirii unor suprafețe mai mari.
Această critică nu poate fi primită de Tribunal pentru următoarele motive:
Cu privire la terenurile reținute la masa partajabilă situate în com. Bucovăț, . a fost efectuată la fond o expertiză specialitatea topografie de către expertul G. M. care a propus două variante de lotizare. Împotriva raportului de expertiză apelantul reclamant nu a formulat obiecțiuni și nici nu și-a exprimat poziția cu privire la modul de lotizare, în timp ce apelanta pârâtă a solicitat omologarea raportului de expertiză în varianta a II-a. În aceste condiții, prima instanță a dispus omologarea raportului de expertiză în varianta solicitată de pârâtă și a dispus atribuirea loturilor în consecință.
Apelantul a mai criticat faptul că deși a achitat onorariile experților, ca și taxele de timbru, prima instanța l-a obligat tot pe el să le suporte. De asemenea, a mai arătat că acțiunea pârâtei reclamante a fost admisă doar în parte, astfel încât nu trebuia ca apelantul reclamant să achite onorariul de avocat.
Acest motiv de apel se referă, așadar, la compensarea greșită a cheltuielilor de judecată, și este apreciat ca fiind fondat pentru argumentele ce urmează a fi expuse.
Prima instanță a compensat în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți și a dispus obligarea reclamantului pârât la plata către pârâta reclamantă a unei diferențe de 2303,65 lei (reprezentând parte taxa de timbru, timbru judiciar, onorariul avocatului pârâtei reclamante, onorarii experti).
Potrivit art. 274 C.p.c., partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, aceasta obligatie avandu-si sorgintea in culpa procesuala, dovedita prin aceea ca ea a pierdut procesul. Conform art. 276 C.p.c. când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
Pe de altă parte, în procesele de partaj părțile au dublă calitate, de reclamanți și de pârâți, iar soluția pronunțată este deopotrivă în interesul tuturor, astfel că obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată se face proporțional cu cota de contribuție.
În speță, cotele de contribuție reținute au fost de ½ pentru fiecare parte.
La prima instanță, reclamantul pârât a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 3019 lei (19 taxa timbru și 3000 lei onorariu expert f.176-177, 205 dosar fond), iar pârâta reclamantă în cuantum total de 4340 lei (onorariu avocat f.275 dosar fond), astfel că împreună cei doi au efectuat cheltuieli de judecată de 7359 lei.
Având în vedere cotele de contribuție, fiecărei părți îi revenea obligația de a suporta cheltuielile de judecată într-un cuantum de 3679,5 lei (50% din 7359 lei). Cum reclamantul pârât a efectuat cheltuieli de 3019 lei, rezultă că, în urma compensării parțiale, va trebui să mai plătească pârâtei reclamante cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 660,5 lei (3679,5 lei -3019 lei), ci nu suma de 2303,65 lei cum greșit a reținut prima instanță.
În ceea ce privește susținerea apelantul O. A. în sensul că nu a existat niciun contract de credit bancar până la desfacerea căsătoriei, ci numai un contract de depozit, Tribunalul reține că nici nu s-a reținut de către prima instanța existența vreunui contract de credit. De altfel, chiar reclamantul pârât este cel care a susținut prin cererea de partaj că în timpul căsătoriei părțile au contractat și un credit bancar în sumă de 2._ lei ROL, credit cu privire la care prima instanță a reținut că nu a fost dovedit prin probele propuse de părți conform dispoz.art.1169/Cod Civ. – și pe cale de consecință nu a fost reținut la masa de partaj. În ceea ce privește contractul de depozit, Tribunalul reține că prima instanța a reținut corect situația de fapt pe baza probelor administrate și a dat o dezlegare corectă speței pe acest aspect. Astfel, în mod corect s-a reținut pe baza înscrisurilor depuse la dosar (fișe cont) că depozitul bancar constituit în timpul căsătoriei a fost lichidat la data de 21.07.2005, anterior desfacerii căsătoriei prin hotărârea de divorț irevocabilă din 25.05.2006, așa încât se prezumă că suma respectivă a slujit intereselor familiei pentru satisfacerea nevoilor obișnuite ale căsniciei.
A arătat apelantul că pe parcursul derulării procesului de partaj, 2 autoturisme matiz și unul toyota au fost înstrăinate de pârâtă, solicitând obligarea pârâtei la plata contravalorii acestora către reclamant.
Cu privire la această susținere, Tribunalul reține că nu există nicio dovadă că în timpul procesului de partaj ar fi fost înstrăinat doar de pârâta reclamanta vreun autoturism bun comun.
Așa cum s-a reținut mai sus cu prilejul analizării unuia dintre motivele de apel formulate de apelanta C. G., autoturismul marca Daewoo Matiz dobândit prin contractul nr._/13.06.2003 a fost vândut în timpul căsătoriei, ci nu în timpul procesului, așa cum susține apelantul, iar prețul a fost împărțit în mod egal, fapt recunoscut de către apelantul reclamant la interogatoriu. Celălalt autoturism marca Matiz achiziționat în anul 2003 prin contractul nr._/16.09.2003, precum și autoturismul Toyota RAV 4, vor fi atribuite pârâtei reclamante pentru motivele arătat mai sus, urmând ca aceasta să achite sultă reclamantului.
Ultimul motiv de apel invocat de apelantul O. A. și care vizează neintroducerea la masa partajabilă a terenurilor din .. C., este comun cu primul motiv invocat de apelanta C. G.. Prin urmare, acest motiv este apreciat ca fiind întemeiat pentru aceleași considerentele ca cele expuse cu ocazia analizării apelului declarat de apelanta C. G., urmând a primi aceeași dezlegare.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, Tribunalul, în temeiul art. 296 C.p.c, va admite apelurile formulate, va schimba în parte încheierea de admitere în principiu și sentința civilă apelată în sensul celor mai sus arătate.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței civile apelate.
În privința cheltuielilor de judecată solicitate în apel, în baza art. 274-276 cod pr. civilă, avand în vedere faptul că ambele apeluri vor fi admise, Tribunalul va compensa în parte cheltuielile de judecată efectuate în apel și îl va mai obliga pe intimatul apelant O. A. la plata sumei de 2070 lei către apelanta intimată C. G..
Se reține că apelantul O. A. a efectuat cheltuieli de judecată în apel în cuantum total de 3010 lei (10 taxa timbru și 1000 lei onorariu expert, 2000 lei onorariu avocat), iar apelanta C. G. în cuantum total de 7150 lei (4340 lei onorariu avocat, 10 lei taxa timbru și 2800 onorarii expert), astfel că împreună cei doi au efectuat cheltuieli de judecată de 10.160 lei. Cum apelantul a efectuat cheltuieli de 3010 lei, rezultă că, în urma compensării parțiale, va trebui să mai plătească pârâtei reclamante cu titlu de cheltuieli de judecată în apel suma de 2070 lei (5080 lei -3010 lei).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite apelurile formulate de apelantul reclamant O. A. cu domiciliul în C., Calea București, ., jud. D., și de apelanta pârâtă C. G., cu domiciliul în Craiovo, ..7, ., împotriva sentinței civile nr._/09.07.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Schimbă în parte IAP din 09.12.2010 sub aspectul componenței masei partajabile în sensul că se constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei și următoarele suprafețe de teren situate în com. Limanu, .. C.: 1000 mp . mp . mp . 500 mp . se exclude de la masa partajabilă autoturismul marca Matiz dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare nr._/16.06.2003.
Menține restul dispozițiilor IAP.
Schimbă în parte sentința civilă apelată.
Omologhează raportul de expertiză întocmit în apel de expert V. I. în varianta a II-a.
Dispune atribuirea loturilor după cum urmează:
Lotul nr. 1 se atribuie reclamantului pârât care va primi în natură suprafețele de teren de 1000 mp - . de 1000 mp - . ca, față de valoarea lotului său, să plătească cu titlu de sultă lotului nr. 2 suma de 8500 euro sau echivalentul în lei la cursul din ziua plății efective.
Lotul nr.2 se atribuie pârâtei reclamante care va primi în natură suprafața de teren de 1000 mp - . 500 mp - . ca, față de valoarea lotului său, să primească cu titlu de sultă de la lotul nr. 1 suma de 8500 euro sau echivalentul în lei la cursul din ziua plății efective.
Omologhează raportul de expertiză întocmit în apel de expert P. D. în varianta 1.
Dispune atribuirea loturilor după cum urmează:
Lotul nr. 1 se atribuie reclamantului pârât care va primi în natură un imobil garsonieră situat în C., .. A18, ., urmând ca, față de valoarea lotului său, să primească cu titlu de sultă de la lotul nr. 2 suma de 18.743 lei.
Lotul nr.2 se atribuie pârâtei reclamante care va primi în natură un imobil apartament situat în C., .), ., ., jud. D., urmând ca, față de valoarea lotului său, să plătească cu titlu de sultă lotului nr. 1 suma de 18.743 lei.
Atribuie reclamantului pârât suma de 392,27 lei reprezentând jumătate din economiile bănești constituite în depozitul bancar deschis la OTP Bank.
Atribuie pârâtei reclamante suma de 392,27 lei reprezentând jumătate din economiile bănești constituite în depozitul bancar deschis la OTP Bank.
Modifică lotizarea cu privire la autoturismele reținute la masa partajabilă.
Lotul nr.1 se atribuie reclamantului pârât care va primi în natură un autoturism Matiz Euro III (1100 euro), un autoturism Dacia 1307 ( 600 euro) și un autoturism Mercedes Vitto (1800 euro) urmând ca, față de valoarea lotului său, să primească cu titlu de sultă de la lotul nr. 2 suma de 5375 euro sau echivalentul în lei la cursul din ziua plății efective.
Lotul nr.2 se atribuie pârâtei reclamante care va primi în natură un autoturism Matiz dobândit prin contractul nr._/16.09.2003 (3850 euro), un autoturism Cielo (1000 euro) și un autoturism Toyota RAV 4 (9400 euro), urmând ca, față de valoarea lotului său, să plătească cu titlu de sultă lotului nr. 1 suma de 5375 euro sau echivalentul în lei la cursul din ziua plății efective.
Compensează în parte cheltuielile de judecată efectuate la fond și dispune obligarea reclamantului pârât O. A. la plata către pârâta reclamantă C. G. a sumei de 660,5 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile apelate.
Compensează în parte cheltuielile de judecată efectuate în apel și obligă intimatul apelant O. A. la plata sumei de 2070 lei către apelanta intimată C. G..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16.07.2015.
Președinte, A. M. M. | Judecător, I. C. D. | |
Grefier, A. D. |
Red. AMM/TehnA.D.
14.08.2015
← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 268/2015. Tribunalul DOLJ | Curatelă. Decizia nr. 596/2015. Tribunalul DOLJ → |
---|