Revendicare imobiliară. Decizia nr. 123/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 123/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 123/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 123/2015
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. N.
Judecător V. F.
Grefier C. C. S.
Pe rol judecarea apelului declarat de intervenientul V. G. în contradictoriu cu reclamantul V. G. și pârâții Z. C. M., Z. I., Z. F., împotriva încheierii din 03 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ 14, având ca obiect revendicare imobiliară .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul intervenient asistat de av. P. F., intimatul pârât Z. M., intimatul reclamant V. G. rep. de av. J. M. lipsind intimații pârâți Z. I., Z. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a atașat dosarul nr._ 14 al Judecătoriei C., după care;
Instanța procedează la verificarea identității părților conform art. 219 C.p.civ, intimatul pârât Z. C. M. cu C.I. – CNP_ și apelantul intervenient V. G. cu CI – CNP_.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța a acordat cuvântul pe apel.
Av. P. F. pentru apelantul intervenient solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea încheierii atacate în sensul de a se admite cererea de intervenție în totalitate sau în parte pentru suprafața de 368 mp și trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea continuării judecății arătând că era foarte simplu ca instanța sa dispună suplimentarea raportului de expertiza și deci să admită cererea de intervenție, dar instanța a ales o soluție comodă.
Av. J. M. pentru intimatul reclamant solicită respingerea apelului, menținerea încheierii apelante ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul pârât Z. C. M. solicită admiterea apelului și partajarea terenului.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin încheierea de ședință de la 03 Noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 14, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de intervenție principală formulată de către numitul V. G., conform dispozițiilor art. 64 alin. 4 Cpciv.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel intervenientul V. G., arătând că cererea sa este admisibilă deoarece pretinde ½ din suprafața revendicată de reclamant, în calitate de coindivizar, iar pretenția are legătură cu dreptul ce formează obiectul judecății și prin prisma obligației sale născute din promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare.
Consideră că trebuie admis cel puțin capătul de cerere privind împărțirea suprafeței de ½ din cei 368 mp.
Solicită admiterea apelului, schimbarea încheierii atacate, în sensul admiterii cererii de intervenție în totalitate sau în parte pentru suprafața de 368 mp și trimiterea cauzei la Judecătorie, în vederea continuării judecății.
Analizând apelul formulat, în raport cu motivele invocate, cu actele dosarului și cu încheierea de ședință atacata, instanța constată ca acesta este nefondat din considerentele ce succed:
Obiectul dosarului_ 14 îl constituie acțiune in revendicare prin care reclamantul V. G. revendica de la pârâții Z. o suprafață de teren de 368 mp.
În ceea ce privește actul de proprietate pe care îl exhiba reclamantul, acesta este TDP nr 663-_ /1994 in care reclamantul figurează alături de apelantul V. G. ca moștenitori ai autorului V. T..
Acțiunea în revendicare promovată de un singur coindivizar împotriva unui terț posesor, fără acordul celorlalți coindivizari sau chiar împotriva voinței acestora, este admisibilă. Prin urmare, acțiunea reclamantului este in sensul de a recupera posesia bunului al cărui coproprietar este alături de numitul V. G..
Apelantul V. G. a formulat cerere de intervenție la data de 06 10 2014, intitulată cerere de intervenție principala, în care a solicitat respingerea acțiunii în revendicare, iar, în subsidiar, admiterea acesteia doar pentru ½ din suprafața de 368 mp și ieșirea din indiviziune între el și reclamant pentru terenul înscris in TDP nr 663-_ /1994 in suprafață de 2 ha si 5200 mp.
În motivarea cererii, acesta a arătat ca reclamantul a promovat acțiunea in revendicare fără a discuta cu el și ca este de rea credință încercând sa intre in posesia întregii suprafețe de 368 mp deși apelantul s-a obligat prin promisiunea bilaterala de vânzare cumpărare autentificata sub nr. 1841/02 10 2014 să vândă pârâților jumătate din suprafața de 368 mp revendicata de reclamant. Mai susține că a intervenit în proces să-și apere dreptul sau și pentru rezolvarea situației a solicitat ca instanța să dispună ieșirea din indiviziune pentru suprafața de teren înscrisa in titlul de proprietate și instanța sa dispună o expertiza care sa aibă ca obiectiv formarea loturilor și sa încuviințeze o . cereri in probatoriu.
În drept, cererea a fost întemeiata pe disp art 61 C., art 983 C. și art 669 C civil.
Prin încheierea de ședință de la 03 Noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 14, instanța a calificat cererea ca fiind atât o cerere de intervenție principală cat si una accesorie, iar, cu privire la cererea de intervenție accesorie, formulată de către numitul V. G., instanța a încuviințat-o în principiu, conform dispozițiilor art. 64 Cpciv.
În ceea ce privește cererea de intervenție principală, instanța a constatat că, între dreptul dedus judecății prin cererea principală și dreptul pretins prin cererea de intervenție principală nu există o strânsă legătură aptă să justifice judecarea împreună a celor două cereri, astfel că, având în vedere și dispozițiile art. 64 alin. 4 Cpciv, a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție voluntară principală.
Tribunalul apreciază că soluția instanței este una corectă și legală in ceea ce privește calificarea cererii de intervenție ca fiind atât accesorie, întrucât numitul V. G. a intervenit in favoarea pârâților solicitând respingerea acțiunii, cât si principala deoarece acesta a pretins pentru sine ½ din terenul in suprafața de 368 mp cât si partajarea terenurilor.
În ceea ce privește intervenția principală, instanța constată că numitul V. G. solicită pentru sine ½ din bunul revendicat de reclamant și partajul tuturor terenurilor din titlul de proprietate, întemeindu-și cererea pe faptul că este coproprietar si că a promis pârâților vânzarea terenului în cauză.
Motivarea instanței de fond în sensul că dreptul pretins prin cererea de intervenție nu are o legătură strânsă cu cererea principală astfel încât sa justifice judecarea împreuna a acestora este pertinenta.
Mai mult, Tribunalul apreciază că ambele argumente invocate in cererea de intervenție nu sunt valide deoarece stabilirea titularului dreptului de proprietate în acțiunea în revendicare nu ar impieta asupra dreptului de proprietate al numitul V. G.; în ceea ce privește partajului terenurilor din TDP, inclusiv partajul terenului in cauză, acesta nu se poate realiza decât ulterior examinării dreptului de proprietate, respectiv după ce s-a constatat în patrimoniul cui se afla bunul, al reclamantului sau pârâților.
În privința celui de al doilea argument privind existența promisiunii de vânzare cumpărare, Tribunalul constată ca, pe de o parte, aceasta este ulterioară promovării acțiunii de către reclamant, iar, pe de altă parte, promisiunea vânzării unui teren (chiar și in cota ideala de ½) dintr-o masa de bunuri (mai multe suprafețe de teren) ce aparține în cote-părți ideale mai multor persoane, în virtutea dreptului la moștenire îl îndreptățește pe cel care a obținut promisiunea vânzării de la un singur moștenitor coproprietar să ceara validarea dreptul său numai în situația în care, procedându-se la partajarea terenurilor, cel puțin ½ din acest bun este atribuit în lotul copărtașului care și-a asumat obligația de a înstrăina, în caz contrar, promisiunea de vânzare-cumpărare nu produce efecte juridice, fiind posibilă rezoluțiunea acesteia cu repunerea părților în situația anterioară.
În concluzie, in temeiul art 480 C., apelul împotriva încheierii de ședință de la 03 Noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 14 prin care s-a respins ca inadmisibila cererea de intervenție principală, va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de intervenientul V. G., domiciliat în comuna Dobrești, ., județul D., în contradictoriu cu reclamantul V. G., CNP_, domiciliat în ., ., județul D. și pârâții Z. C. M., Z. I., Z. F., toți cu domiciliul în comuna Dobrești, ., împotriva încheierii din 03 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ 14, ca nefondat.
Definitivă
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2015.
Președinte, M. N. | Judecător, V. F. | |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.V.F.
Tehn.FV și F.M.
7 ex./ 30 01 2015
Jud.fond-C.F.D.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5878/2015. Tribunalul DOLJ | Revendicare imobiliară. Hotărâre din 23-01-2015, Tribunalul DOLJ → |
|---|
